Revision request for public information access denied as unfounded due to lack of triple identity of prior judgments

Şedinţa publică din data de 26 iunie 2020

Asupra cererii de revizuire de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Cluj-Napoca prin Primar, obligarea pârâtului să îi comunice o copie de pe Hotărârea nr. 80/29.10.1991 a Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Cluj, procesul-verbal de adoptare a hotărârii, contestaţiile formulate şi dovada comunicării acestei hotărâri către o serie de persoane fizice, în conformitate cu prevederile art. 11 ale Legii nr. 18/1991 şi H.G. nr. 131/1991.

1.2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 1470 din 18 iunie 2019 pronunţată în dosarul nr. x/2019 al Tribunalului Cluj, s-a admis excepţia lipsei de interes a acţiunii, invocată de pârât.

S-a respins ca lipsită de interes cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Cluj-Napoca, având ca obiect comunicare informaţii de interes public.

Împotriva sentinţei civile nr. 1470 din 18.06.2019 a Tribunalului Cluj a formulat recurs reclamantul A..

1.3. Hotărârea Curţii de Apel Cluj

Prin decizia civilă nr. 1533 din 14 noiembrie 2019, Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a respins recursul ca nefondat.

1.4. Cererea de revizuire

Împotriva deciziei civile nr. 1533 din 14 noiembrie 2019 a Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a formulat cerere de revizuire A., invocând motivul prevăzut de art. 509 alin. (1) punctul 8 din C. proc. civ., înregistrată pe rolul Curţii de Apel Cluj.

În susţinerea motivului de revizuire, revizuentul arată că Decizia nr. 1533 din 14 noiembrie 2019 a Curţii de Apel Cluj a încălcat efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat rezultată din următoarele hotărâri judecătoreşti pronunţate de Tribunalul Cluj si Curtea de Apel Cluj, respectiv: nr. 1065 din 11.09.2019, în dosarul nr. x/2019, nr. x din 13.03.2019, în dosarul nr. x/2018, nr. x din 24.03.2017, în dosarul nr. x/2016, nr. x din 16.03.2018, în dosarul nr. x/2016.

Revizuentul susţine, în esenţă, că prin hotărârile judecătoreşti anterioare au fost admise acţiunile revizuentului privind comunicarea unor informaţii de interes public, întemeiate pe dispoziţiile Legii nr. 544/2001, astfel încât soluţia pronunţată în prezentul litigiu, în sensul respingerii acţiunii ca lipsite de interes este nelegală din perspectiva încălcării autorităţii de lucru judecat reieşită din hotărârile judecătoreşti precedente.

1.5. Apărările formulate în cauză

Intimatul Municipiul Cluj-Napoca a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia nulităţii şi excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire, în subsidiar solicitând respingerea acesteia ca nefondată.

Prin decizia nr. 204 din 19 februarie 2020, Curtea de Apel Cluj-Napoca, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a declinat competenţa de soluţionare a cererii de revizuire formulată de A., întemeiată pe motivul prevăzut de art. 509 alin. (1) punctul 8 din C. proc. civ., în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra cererii de revizuire

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi decizia a cărei revizuire se solicită, Înalta Curte constată că cererea de revizuire este nefondată, pentru considerentele arătate în cele ce urmează.

Examinând cu prioritate excepţiile invocate prin întâmpinare de către intimat, Înalta Curte constată că acestea sunt neîntemeiate.

În ceea ce priveşte excepţia nulităţii cererii de revizuire pentru nemotivare, Înalta Curte reţine că în conţinutul cererii de revizuire sunt redate argumente ce pot fi încadrate în ipoteza motivului de revizuire referitor la încălcarea autorităţii de lucru judecat.

Referitor la excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire, Înalta Curte constată că, potrivit modificării aduse art. 509 alin. (2) din C. proc. civ., prin Legea nr. 310/2018, condiţia de admisibilitate a evocării fondului nu mai este cerută în cazul motivului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) punctul 8 din acelaşi cod.

Pe fondul cererii de revizuire, sub aspectul motivului prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., instanţa reţine că revizuirea unei hotărâri poate fi cerută atunci când "există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

În jurisprudenţă şi doctrină s-a reţinut că pentru a fi aplicabil acest motiv de revizuire, "este necesar ca hotărârile să conţină elemente caracteristice pentru existenţa lucrului judecat. Revizuirea nu poate fi admisă atunci când între decizia instanţei de recurs şi celelalte hotărâri invocate de revizuient nu există contrarietate, întrucât acestea nu conţin elementele caracteristice pentru existenţa lucrului judecat" (G. Boroi, O. Spineanu-Matei, C. proc. civ., adnotat, ediţia a 2-a, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2007, p.735).

Pentru a fi admisibilă cererea de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 raportat la art. 430 C. proc. civ., este necesar ca hotărârile potrivnice să soluţioneze, cu autoritate de lucru judecat, dar în mod diferit, fie fondul procesului, în tot sau în parte, fie aceeaşi excepţie procesuală, acelaşi incident procesual sau aceeaşi chestiune litigioasă, situaţii care, însă, nu sunt identificate în prezenta cauză.

În speţă, condiţiile prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu sunt îndeplinite, întrucât hotărârile pretins a fi contradictorii nu întrunesc tripla identitate de părţi, obiect şi cauză.

Astfel, Înalta Curte constată că deşi, litigiile anterioare s-au purtat între aceleaşi părţi, acestea au avut un obiect diferit.

Prin obiectul cererii se înţelege pretenţia concretă dedusă judecăţii iar, în speţă, pretenţiile deduse judecăţii în pricinile invocate de către revizuent au fost diferite.

Înalta Curte constată că prin decizia nr. 352 din 13 martie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2018, a fost soluţionată cererea revizuentului având ca obiect obligarea intimatului-pârât de a transmite răspunsul la solicitarea cu nr. x din 19 martie 2018.

În ceea ce priveşte obiectul dosarului nr. x/2016, soluţionat prin decizia nr. 1799 din 16 martie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, se constată că acesta priveşte solicitarea revizuentului nr. x din 16 august 2016 şi reclamaţia administrativă nr. 367847 din 31 august 2016.

Referitor la obiectul dosarului nr. x/2016, soluţionat prin decizia nr. 629 din 24 martie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, se constată că acesta priveşte solicitarea revizuentului privind studierea documentaţiei care a stat la baza emiterii titlului de proprietate nr. x/22.12.1994 în favoarea numitei B..

Având în vedere că toate cauzele soluţionate prin deciziile indicate de către revizuent au avut ca punct de plecare câte o solicitare, formulată de către acesta, de comunicare a unor informaţii de interes public diferite, Înalta Curte constată că, deşi cauzele au un izvor juridic comun, reprezentat de dreptul petentului de acces la informaţiile de interes public garantat de dispoziţiile Legii nr. 544/2001, nu se poate reţine, faţă de obiectul distinct al acestora, că prin dispozitivul sau considerentele deciziei a cărei revizuire se cere, s-ar fi încălcat ceea ce prima instanţă a stabilit cu autoritate de lucru judecat.

Înalta Curte are în vedere că, în speţă, nu poate opera cazul de revizuire invocat de către revizuent, nefiind îndeplinită condiţia hotărârilor definitive potrivnice, care presupune existenţa triplei identităţi de elemente care definesc cele două pricini - părţi, obiect şi cauză juridică, având în vedere obiectul distinct al acestora, şi nici nu s-a încălcat efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat, astfel cum este acesta reglementat de dispoziţiile art. 431 din C. proc. civ.

Pe de altă parte, litigiul în care a fost pronunţată decizia a cărei revizuire se solicită, a fost soluţionat pe calea unei excepţii şi anume aceea a lipsei de interes, din perspectiva faptului că pretenţiile revizuentului fuseseră satisfăcute deja, pe cale administrativă, în urma pronunţării hotărârilor judecătoreşti anterioare, instanţa de judecată neintrând în cercetarea pe fond a pretenţiilor deduse judecăţii.

În jurispudenţa CEDO, în cauza Stanca Popescu contra României şi Iordan Iordanov contra Bulgariei, s-a statuat de altfel că, divergenţele de jurisprudenţă nu pot justifica o intervenţie prin intermediul unei căi extraordinare de atac care nu poate fi deturnată într-un recurs deghizat, de natură a permite rejudecarea unei cauze pentru simplul fapt că există două puncte de vedere diferite asupra aceleiaşi chestiuni.

Pentru considerentele arătate, în raport de dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 cu referire la art. 513 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea de revizuire formulată în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul - reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 1553 din 14 noiembrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26 iunie 2020.