Validity of service to registered headquarters versus unregistered branch in absentia judgment; scope of cassation review over factual findings

Şedinţa publică din data de 26 noiembrie 2020

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 44 din 14.01.2020 pronunţată în dosarul nr. x/2019 al Tribunalului Specializat Cluj s-a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj-Napoca în contradictoriu cu pârâta A. S.R.L. şi a fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 445.441,03 RON cu titlu de preţ şi suma de 36.832,11 RON cu titlu de penalităţi de întârziere calculate până la data de 15.08.2018, iar în continuare se datorează penalităţi de 0,1% pe zi calculate asupra debitului principal până la achitarea integrală a acestuia.

A fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 8.427,74 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut că prin contractul nr. x/29.05.2018 reclamanta Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj-Napoca s-a obligat să furnizeze pârâtei A. S.R.L. diferite tipuri de mixturi asfaltice, precum şi alte materiale prevăzute în anexa nr. 1 a contractului, perioada de valabilitate a contractului fiind stabilită până la 31.12.2018.

Prin contractul nr. x/27.02.2019 părţile au convenit cu privire la furnizarea aceloraşi tipuri de materiale, contractul fiind valabil până la data de 31.12.2019.

În executarea obligaţiilor contractuale, reclamanta a furnizat pârâtei produse în valoare de 445.441,03 RON, după cum rezultă din facturile fiscale, însoţite de avize de însoţire a mărfii, comunicate pârâtei, fiind acceptate de către aceasta.

Pentru sumele datorate, reclamanta a calculat, până la data de 15.08.2019, penalităţi de întârziere în cuantum de 36.382,11 RON.

Reţinând, conform art. 1270 C. civ., că părţile sunt ţinute să execute obligaţiile asumate prin convenţiile încheiate care au putere de lege între părţi şi că pârâta nu şi-a îndeplinit obligaţia de a plăti la scadenţă produsele livrate de către reclamantă, s-a constatat că sunt îndeplinite în cauză condiţiile răspunderii civile contractuale, pârâta fiind ţinută să plătească preţul convenit şi să repare prejudiciul cauzat reclamantei.

Conform art. 1523 alin. (2) lit. d) C. civ., pârâta este de drept în întârziere, iar în ceea ce priveşte întinderea prejudiciului, părţile au inserat în contract o clauză penală căreia instanţa i-a dat eficienţă în acord cu prevederile art. 1.539 C. civ.

Împotriva acestei sentinţei civile nr. 44 din 14.01.2020 pronunţată în dosarul nr. x/2019 al Tribunalului Specializat Cluj a declarat apel pârâta S.C. A. S.R.L., solicitând admiterea apelului; anularea hotărârii apelate şi transmiterea cauzei spre rejudecare către Tribunalul Specializat Cluj; cu cheltuieli de judecată.

Analizând actele şi lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate şi având în vedere prevederile art. 466 şi următoarele C. proc. civ., Curtea a reţinut că în cauză nu este prezent motivul de nulitate invocat de apelantă privind nelegala citare conform dispoziţiilor art. 153 alin. (2) şi (7) din C. proc. civ. câtă vreme părţile au fost legal citate la sediul indicat la Oficiul Registrului Comerţului fiind respectate astfel dispoziţiile art. 155 C. proc. civ. raportat la art. 163 alin. (3) şi (8) din C. proc. civ.

De asemenea, Curtea a constatat legalitatea şi temeinicia hotărârii primei instanţe, aceasta fiind pronunţată în urma probelor administrate şi în conformitate cu normele legale incidente.

În consecinţă, Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a Civilă, prin decizia civilă nr. 270/2020 din 30 iunie 2020 a respins apelul declarat de apelanta-pârâtă A. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 44 din 14.01.2020, pronunţată în dosarul nr. x/2019 al Tribunalului Specializat Cluj, pe care a păstrat-o în întregime.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta S.C. A. S.R.L..

Cererea de recurs a fost întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 6 C. proc. civ.

Sub un prim aspect, se susţine nelegalitatea deciziei pronuntată de instanţa de apel, având în vedere că prima instanţă a soluţionat procesul în lipsa părţii care nu a fost legal citată, ceea ce atrage incidenţa motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

În argumentarea acestui motiv de casare, recurenta-pârâtă arată că nu a fost legal citată pentru niciunul dintre cele două termene de judecată acordate cauzei la instanţa de fond.

Astfel, pentru termenul de judecată din 14.01.2020, a fost afişată o înştiinţare la sediul pârâtei, ceea ce atrage obligaţia părţii de a se prezenta la sediul primăriei pentru a ridica actele, conform art. 163 lit. f) C. proc. civ.

Susţine că nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 164 alin. (11) C. proc. civ., întrucât a fost refuzată primirea actelor de către funcţionarul primăriei şi nu de către parte.

Din actele dosarului, rezultă cu claritate că citaţia şi actele aferente nu au ajuns în posesia pârâtei, din procesele-verbale de afişare existente la dosar fond, reieşind că destinatarul nu mai locuieşte la adresă, de asemenea plicul adresat Primăriei a fost restituit la dosarul cauzei.

În speţă, nu există un act care să ateste refuzul pârâtei de a primi actele de procedură.

Citarea părţii era posibilă la punctul de lucru al societăţii, înregistrat la Oficiul Registrului Comerţului, unde reclamanta cunoştea că pârâta îşi desfăşoară activitatea.

Recurenta arată că dispoziţiile legale referitoare la citarea părţilor au caracter imperativ, fiind prevăzute pentru realizarea dreptului la apărare şi a contradictorialităţii, încălcate de către instanţa de fond, instanţa neputând hotărî asupra unei acţiuni, decât după citarea sau înfăţişarea părţilor.

Eroarea judiciară cu privire la citare a fost validată de către Curtea de Apel Cluj, care a reţinut că procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Sub al doilea aspect, se critică decizia instanţei de apel din perspectiva motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., teza nemotivării deciziei.

Instanţa de apel a ignorat cererile în probaţiune formulate prin întâmpinare şi notele scrise depuse la 25.06.2020, prin care s-a contestat explicit conformitatea produselor, ceea ce impunea administrarea unui probatoriu suplimentar.

Aceste aspecte încalcă principiul contradictorialităţii şi al dreptului la apărare, ceea ce nu permite exercitarea controlului judiciar al instanţei de recurs, nefiind respectate garanţiile procesuale referitoare la imparţialitate şi la existenţa unui proces echitabil.

Pentru toate aceste motive, recurenta-pârâtă a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare.

În combaterea recursului, intimata-reclamantă Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj Napoca a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea ca legală şi temeinică a deciziei recurate, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.

Înalta Curte verificând în cadrul controlului de legalitate, decizia atacată, în raport de motivele invocate, constată că recursul este nefondat.

Cererea de recurs a fost întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 6 C. proc. civ.

Motivul de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. se referă la încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii.

În concret, recurenta-pârâtă invocă pretinsa încălcare a regulii de procedură cuprinsă în art. 153 C. proc. civ. referitoare la obligaţia de a cita părţile, întrucât instanţa a procedat la soluţionarea cauzei în lipsa citării legale a pârâtei, la adresa punctului de lucru din Cluj Napoca, str. x.

Verificând modul de îndeplinire a procedurii de citare, Înalta Curte reţine că dispoziţiile art. 154 alin. (7) C. proc. civ. au fost respectate, instanţa verificând modul de îndeplinire a procedurii de citare a părţilor pentru fiecare termen de judecată.

Astfel, la termenul de judecată de la 26.11.2019, instanţa a constatat că procedura de citare nu este legal îndeplinită, faţă de menţiunea factorului poştal în sensul că societatea nu mai desfăşoară activitatea la sediul indicat, şi a dispus refacerea procedurii de citare cu atenţionarea factorului poştal de a îndeplini procedura conform dispoziţiilor art. 163 alin. (3) şi (8) C. proc. civ.

În ceea ce priveşte locul citării se reţine că aceasta a fost efectuată la sediul social al părţii, cu luarea în considerare a adresei specificată în contractul în litigiu, precum şi a certificatului constatator emis de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Maramureş, prin care s-a confirmat sediul pârâtei ca fiind în localitatea Coroieni, nr. 141, judeţul Maramureş.

În ceea ce priveşte susţinerea potrivit căreia pârâta îşi desfăşura activitatea la sediul punctului de lucru din Cluj Napoca, str. x, Înalta Curte constată că aceasta nu are suport probator, faţă de înscrierile de la registrul comerţului, în care nu apare înregistrarea punctului de lucru menţionat. De asemenea, se constată că pârâta nu a procedat la alegerea unui alt sediu procesual, potrivit art. 158 C. proc. civ., situaţie în care în mod legal a fost citată la adresa sediului social înregistrat la registrul comerţului.

Revenind la modalitatea de comunicare a citaţiei pentru termenul de judecată din 01.11.2019, se reţine că agentul procedural aflându-se în imposibilitatea de a comunica citaţia persoanei în drept să o primească din cauza lipsei cutiei poştale, a afişat înştiinţarea la sediul Primăriei Coroieni, plicul fiind restituit cu menţiunea "destinatar mutat". De asemenea, pentru termenul de judecată din 26.11.2019, constatând că factorul poştal a menţionat că societatea nu îşi mai desfăşoară activitatea la sediul indicat, instanţa de fond a dispus refacerea procedurii de citare la aceeaşi adresă, conform dispoziţiilor art. 163 alin. (8) C. proc. civ., care se referă la lipsa persoanei citate, situaţie în care sunt incidente dispoziţiile art. 163 alin. (3)-(5) C. proc. civ. referitoare la afişarea înştiinţării pe uşa imobilului şi la depunerea actului poştal şi a procesului-verbal la sediul primăriei.

Mai mult decât atât, instanţa a dispus pentru termenul de judecată de la 14.01.2020, citarea pârâtei şi la domiciliul administratorului statutar, în lipsa menţiunilor înscrise la registrul comerţului, care să ateste înregistrarea menţiunii privind schimbarea sediului social.

În consecinţă, dispoziţiile art. 153 C. proc. civ. privind încunoştiinţarea pârâtei despre existenţa procesului precum şi principiile privind respectarea dreptului la apărare şi a principiului contradictorialităţii au fost respectate.

Analizând criticile aduse de recurenta-pârâtă cu referire la motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., Înalta Curte constată că se pun în discuţie aspecte privind aprecieri ale instanţei de apel asupra legalităţii şi temeiniciei probelor administrate de către instanţa de fond, care nu pot fi forma obiect de analiză în această etapă procesuală.

Invocând nemotivarea hotărârii, în raport de pretinsa analiză a aspectelor invocate prin întâmpinare şi prin concluziile scrise, recurenta încearcă să repună în discuţie situaţia de fapt şi interpretarea acesteia de către instanţele de fond, suverane în stabilirea acestora, aspecte care scapă controlului de legalitate al instanţei de recurs.

În consecinţă, pentru considerentele menţionate, în temeiul dispoziţiilor art. 496 C. proc. civ., se va respinge recursul declarat de recurenta-pârâtă S.C. A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 270/2020 din 30 iunie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-pârâtă S.C. A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 270/2020 din 30 iunie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, în contradictoriu cu intimata-reclamantă REGIA AUTONOMĂ A DOMENIULUI PUBLIC CLUJ-NAPOCA.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 noiembrie 2020.