Discrimination fine for municipal official's public post and failure to moderate hostile comments

Şedinţa publică din data de 7 decembrie 2022

Asupra recursului de faţă;-

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului dedus judecăţii

Prin cererea înregistrată la data de 18 martie 2019 sub nr. x/2019 pe rolul Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A., în calitate de primar al municipiului Focşani a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi B. anularea Hotărârii nr. 11/16.01.2019 emisă de către pârâtul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării ca urmare a soluţionării petiţiei nr. 1892/3.04.2018 formulată de către B..

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 178 pronunţată la 4 decembrie 2019, Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal a respins ca nefondată contestaţia promovată de către reclamantul A. - Primarul Municipiului Focşani, în contradictoriu cu pârâţii: Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi B..

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 178 pronunţate la 4 decembrie 2019 de Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamantul A., care invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei şi pe fond admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată.

În cuprinsul cererii de recurs reclamantul a prezentat pe larg istoricul speţei şi legislaţia incidentă, iar în susţinerea căii de atac a menţionat următoarele:

- consideră că în mod neîntemeiat a fost respinsă excepţia tardivităţii adoptării Hotărârii nr. 11/16.01.2019 a CNCD prin raportare la termenul instituit de art. 20 alin. (7) din Legea nr. 137/2000, prin raportare la art. 17 din O.G. nr. 137/2000, art. 2 alin. (1) lit. b) şi lit. h) din Legea nr. 554/2004, în sensul că CNCD Bucureşti, în calitate de autoritate publică are obligativitatea de a respecta termenul de soluţionare a unei petiţii şi de a elabora un răspuns în termen de 90 de zile.

Potrivit practicii, încălcarea termenului atrage sancţiunea nulitătii în măsura în care face dovada unei vătămări ce nu poate fi înlăturată decât prin desfiinţarea actului, iar în cauză vătămarea a constat în faptul că, în calitate de persoană publică - primar al municipiului Focşani şi om politic emiterea hotărârii contestate, la peste 8 luni de la data formulării petiţiei, în an electoral, i-a adus grave prejudicii de imagine de neînlăturat.

- pe fondul cauzei, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii pronunţate de prima instanţă, admiterea contestaţiei, anularea Hotărârii nr. 11/16.01.2019 emisă de C.N.C.D. Bucureşti şi înlocuirea sancţiunii amenzii cu sancţiunea avertismentului.

Prin hotărâre s-a reţinut că în comunicat nu s-au utilizat formulări ofensatoare la adresa romilor de unde se poate concluziona că sentinţa este bazată pe supoziţii, pe fapte sugerate a fi discriminatorii în opinia B..

Mai mult, a dovedit că Asociaţia pârâtă a formulat numeroase petiţii împotriva sa, ce privesc caracterul discriminatoriu al unor hotărâri de consiliu local reprezentând acte administrative adoptate de forul legislativ local, neemise de Instituţia Primarului şi pe care avea obligaţia să le pună în executare.

- În ceea ce priveşte fapta de discriminare reţinută de CNCD, în accepţiunea art. 2 coroborat cu art. 15 din O.G. nr. 137/2000, arată că postarea de pe pagina personală de C. în data de 21.02.2018 nu încalcă dispoziţiile art. 15 din O.G. nr. 137/2000 şi a îndeplinit de bunăvoie recomandarea Hotărârii nr. 11/2019 emisă de C.N.C.D. Bucureşti şi a şters comunicatul de presă din spaţiul public.

Solicită ca instanţa să analizeze sentinţa recurată şi din prisma dispoziţiilor art. 21 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001, în virtutea principiului legalităţii sanctiunilor contravenţionale, dar şi a liberului acces la justiţie, să analizeze caracterul oportun şi proporţional al acesteia.

Având în vedere îndeplinirea de bună voie a recomandărilor Hotărârii nr. 11/16.01.2019 emisă de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării privind ştergerea de îndată a postării comunicatului de presă de pe pagina personală de C., consideră întemeiată cererea sa de înlocuire a sancţiunii amenzii contravenţionale în cuantum de 2000 RON cu sancţiunea avertismentului.

4. Apărări formulate în cauză

Recurentul-reclamant a invocat excepţia de ordine publică a lipsei calităţii procesuale active a Asociaţiei pârâte.

Intimata-pârâtă B. a depus înscrisuri în combaterea excepţiei lipsei calităţii sale procesuale active.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivele de casare invocate, probele administrate, normele legale incidente şi apărările expuse în întâmpinare, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamantul A. este nefondat, pentru următoarele considerente:

Examinând criticile subsumate motivului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., aduse de recurent manierei în care prima instanţă a dezlegat chestiunea existenţei faptei de discriminare, Înalta Curte le apreciază ca fiind nefondate, câtă vreme nu se poate reţine că hotărârea recurată ar fi fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.

Prin textele normative apreciate de recurent ca fiind eronat aplicate de prima instanţă, legiuitorul a reglementat astfel:

- art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000:

"Potrivit prezentei ordonanţe, prin discriminare se înţelege orice deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă, pe bază de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenenţă la o categorie defavorizată, precum şi orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în condiţii de egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social şi cultural sau în orice alte domenii ale vieţii publice."

- art. 15 din acelaşi act normativ:

"Constituie contravenţie, conform prezentei ordonanţe, dacă fapta nu intră sub incidenţa legii penale, orice comportament manifestat în public, având caracter de propagandă naţionalist-şovină, de instigare la ură rasială sau naţională, ori acel comportament care are ca scop sau vizează atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptat împotriva unei persoane, unui grup de persoane sau unei comunităţi şi legat de apartenenţa acestora la o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală a acestuia.

Se observă că, pentru ca o faptă să fie calificată ca ilicit contravenţional în sensul dispoziţiilor art. 15 din O.G. nr. 137/2000, este necesară îndeplinirea cumulativă a trei condiţii, respectiv caracterul public al comportamentului, scopul sau vizarea lezării dreptului la demnitate prin discriminare şi criteriul de discriminare. Totodată, în virtutea art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000, pentru reţinerea discriminării este necesară întrunirea cumulativă a următoarelor elemente constitutive: existenţa unui tratament diferit, existenţa unui criteriu ca motiv determinant al tratamentului diferit, atingerea adusă unui drept sau unei libertăţi şi absenţa unei justificări obiective.

Din elementele concrete ale cauzei, Înalta Curte reţine, în limitele învestirii sale generate de memoriul de recurs (prin care au fost, în realitate, contestate doar parte dintre aspectele dezlegate de prima instanţă) că activitatea/acţiunea apreciată ca având natura unei fapte de discriminare a constat în comportamentul recurentului A., primar al oraşului Focşani, care a postat pe pagina sa personală de C. un comunicat de presă, în data de 21.02.2018, cu scopul de a instiga la ură şi discriminare pe cetăţenii oraşului Focşani, împotriva unui grup de locatari din imobilul G2, aflat în aleea Căminului Municipiul Focşani, în sensul că aceştia trăiesc ilegal acolo, nu achită utilităţi şi au datorii foarte mari la întreţinere, comparativ cu restul cetăţenilor care fac eforturi mari să fie la zi cu plata, aspect considerat de către reprezentanţii D. ca fiind o discriminare.

Contrar susţinerilor recurentului, Înalta Curte apreciază că afirmaţiile analizate nu au fost extrase din context şi nu au fost examinate izolat, ci prin aprecierea în ansamblu a comportamentului recurentului faţă de grupul de etnie romă. Concluziile curţii de apel au fost, de altfel, confirmate chiar de aspectele învederate de recurentul-reclamant în cuprinsul motivelor de recurs, unde acesta a spus că acel comunicat nu viza defăimarea şi a îndeplinit de bună voie recomandările Hotărârii nr. 11/16.01.2019 emisă de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării privind ştergerea de îndată a postării comunicatului de presă de pe pagina personală de C., fără a aduce argumente în combaterea reţinerii de către instanţa de fond vizând neştergerea comentariilor rasiste. Or, un astfel de aspect se traduce în limbajul juridic folosit de O.G. nr. 137/2000 în existenţa unui comportament care are ca scop sau care vizează atingerea demnităţii umane.

Din această perspectivă, în acord cu judecătorul fondului, instanţa de control judiciar reţine că "Comentariile postate pe pagina de C. a reclamatului creează în mod evident o atmosferă de intimidare, ostilă, degradantă, umilitoare, chiar şi ofensatoare la adresa întregii comunităţi de romi. Reclamatul avea obligaţia să şteargă astfel de mesaje, unele chiar de propagandă nazistă, altele reprezentând instigare clară la ură rasială."

Or, un astfel de context este apt a crea o atmosferă degradantă, umilitoare sau ofensatoare la adresa unei comunităţi. O astfel de atmosferă reprezintă, prin chiar voinţa legiuitorului exprimată în conţinutul normativ al art. 15 din O.G. nr. 137/2000, o atingere adusă dreptului la demnitate, ocrotit inclusiv de o astfel de prevedere legală, motiv pentru care, contrar celor susţinute de recurent, instanţa de control judiciar consideră că judecătorul fondului a evaluat corect situaţia.

Mai mult, trebuie avut în vedere faptul că reclamantul recurent a şters comunicatul, abia după pronunţarea deciziei consiliului, context în care în mod legal instanţa de fond a reţinut că acesta "nu a fost sancţionat pentru comentariile postate de alte persoane, ci pentru ceea ce a postat el însuşi şi pentru propria omisiune culpabilă".

Instanţa de control judiciar reţine că a fost respectat principiul proporţionalităţii faţă de modul în care recurentul s-a raportat la comentariile făcute pe pagina sa, prin faptul că, deşi nu a scris efectiv despre ce comunitate este vorba a acceptat comentariile naziste şi discriminatorii şi le-a şters abia după aplicarea sanţiunii. În acest context cererea sa de înlocuire a sancţiunii amenzii contravenţionale în cuantum de 2000 RON cu sancţiunea avertismentului nu are suport legal.

Este nefondată şi va fi respinsă critica vizând nelegala soluţie dată de către instanţa de fond asupra excepţiei tardivităţii adoptării Hotărârii nr. 11/16.01.2019 a CNCD, întrucât termenul de 90 de zile stabilit prin Legea 137/2000 este unul de recomandare, înăuntrul cărora trebuie efectuat un act, fără însă ca neefectuarea lui în termen să aibă consecinţe asupra actului.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale active a pârâtei B. şi ce a vizat lipsa legitimării procesuale active cu privire la plângerea care a stat la baza deciziei CNCD atacate în cauză, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, întrucât nu este o excepţie, ci un motiv de nelegalitate, care a fost invocat de către recurentu direct în calea de atac cu încălcarea prevederilor art. 178 alin. (2), art. 494 raportate la dispoziţiile art. 478 alin. (3) C. proc. civ.. Potrivit acestor dispoziţii, prin intermediul recursului nu se poate schimba cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată, nu se pot formula pretenţii noi şi nu se pot folosi alte motive decât cele invocate în faţa primei instanţe.

În raport de astfel de elemente, Înalta Curte apreciază că soluţia pronunţată de instanţa de fond este conformă prevederilor art. 15 din O.G. nr. 137/2000 coroborate cu dispoziţiile art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000, nefiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 şi art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 178 din 4 decembrie 2019 pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de A. împotriva sentinţei civile nr. 178 din 4 decembrie 2019 pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 7 decembrie 2022.