Loss of legal capacity during appeal renders prior claims null despite initial licensing dispute
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania admitted the appeal of the public authority defendant, setting aside the first-instance judgment and declaring the plaintiff's initial claim null due to the absolute lack of procedural capacity, thereby resolving the dispute in favor of the defendant without reaching the merits. The case involved an administrative action filed by a company in judicial reorganization challenging a police directive that refused the renewal of its operating license on the grounds that its new judicial administrator lacked the required security clearance, but the procedural validity of the suit was undermined when the company was judicially dissolved and removed from the commercial register during the appeal proceedings. The decisive legal basis comprised Articles 40 and 496(1) of the Civil Procedure Code, which sanction acts performed by a party without procedural capacity with nullity, and Articles 205 and 251 of the Civil Code, establishing that the legal capacity of registered legal entities ceases upon their removal from the registers, rendering the plaintiff unable to maintain the litigation at the time the appellate court issued its final decision.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 pct. 8 C. proc. civ, art. 19 alin. (9) din Legea nr. 333/2003, art. 248 alin. (1) din C. proc. civ, art. 205 din C. civ, art. 40 din C. proc. civ, art. 496 alin. (1) din C. proc. civ; Loss of legal capacity during appeal renders prior claims null despite initial licensing dispute: Împotriva sentinţei nr. 59 din 3 martie 2021 a Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs pârâtul Inspectoratul General al Poliţiei Române - Direcţia de Ordine Publică, în temeiul dispoziţiilor art. 488 pct. 8 C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 7 decembrie 2022
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii
Prin acţiunea înregistrată la data de 21.01.2021, reclamanta A. S.R.L., în reorganizare judiciară, reprezentantă prin administrator judiciar B., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul General al Poliţiei Române - Direcţia de Ordine Publică, a solicitat instanţei anularea Dispoziţiei Directorului Direcţiei de Ordine Publică nr. 427.138/24.07.2020 şi obligarea pârâtului la emiterea unei dispoziţii prin care să dispună reînnoirea licenţei de funcţionare nr. x din 19.08.2005 deţinută de A. S.R.L.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa nr. 59 din 3 martie 2021, Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal:
(i) a admis cererea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în organizare judiciară, reprezentantă prin administrator judiciar B., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul General al Poliţiei Române - Direcţia de Ordine Publică;
(ii) a anulat Dispoziţia nr. 427138/24.07.2020;
(iii) a obligat pârâtul la emiterea unei dispoziţii prin care să dispună reînnoirea licenţei de funcţionare nr. x din 19.08.2005 deţinută de către reclamantă.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinţei nr. 59 din 3 martie 2021 a Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs pârâtul Inspectoratul General al Poliţiei Române - Direcţia de Ordine Publică, în temeiul dispoziţiilor art. 488 pct. 8 C. proc. civ.
În motivare, a arătat că în mod greşit a reţinut prima instanţă că administratorului reclamantei nu i-a fost ridicat dreptul de administrare al persoanei juridice, având în continuare calitatea de conducător al acesteia, în sensul art. 29 lit. c) din Anexa la H.G. nr. 301/2012, după cum rezultă din certificatul O.N.R.C. nr. 281.797/22.05.2020, precum şi faptul că administratorul societăţii a fost avizat favorabil conform art. 19 alin. (9) din Legea nr. 333/2003.
Potrivit încheierii civile nr. 1265/2018 din 10.07.2018 şi a sentinţei civile nr. 801/07.05.2019, pronunţate de Tribunalul specializat Cluj, respectiv a certificatului constatator nr. x/22.05.2020, emis de O.N.R.C., rezultă că societatea A. S.R.L. se află în procedura de insolvenţă, şi are ca administrator judiciar desemnat pe B.., care deţine dreptul exclusiv de administrare al societăţii, administrator care nu are personal de conducere avizat de poliţie, potrivit prevederilor art. 19 alin. (9) şi (10) din Legea nr. 333/2003.
Prin urmare, contrar celor reţinute de instanţa de fond, Inspectoratul General al Poliţiei Române a refuzat în mod legal acordarea licenţei de funcţionare a intimatei-reclamante, întrucât doamna C. şi-a pierdut calitatea de administrator, fiind numit un nou administrator, respectiv societatea B. S.R.L., care nu este avizat conform prevederilor art. 19 alin. (9) şi (10) din Legea nr. 333/2003.
4. Procedura derulată în recurs
La termenul de dezbateri, instanţa de control judiciar a invocat din oficiu excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a intimatei-reclamante A. S.R.L., în raport de sentinţa nr. 136 din 25.01.2022, pronunţată de Tribunalul Specializat Cluj în dosarul nr. x/2018, definitivă, care a fost ataşată la dosar.
II. Soluţia instanţei de recurs
Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ. aplicabil şi în recurs, excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a intimatei-reclamante, invocate din oficiu, Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit art. 205 din C. civ., persoanele juridice care sunt supuse înregistrării au capacitatea de a avea drepturi şi obligaţii (capacitate de folosinţă) de la data înregistrării lor, iar conform art. 251 din acelaşi act normativ, persoanele juridice supuse înregistrării încetează la data radierii din registrele în care au fost înscrise.
Din perspectivă procesuală, Înalta Curte reţine că, potrivit art. 32 alin. (1) lit. a), coroborat cu art. 40 din C. proc. civ., orice demers judiciar ("orice cerere") poate fi iniţiat şi întreţinut numai de către o persoană care deţine capacitate procesuală de folosinţă, sub sancţiunea nulităţii actului de procedură. Aceste dispoziţii sunt aplicabile atât în cazul cererilor de chemare în judecată, cât şi în cazul căilor de atac, atât la momentul formulării, cât şi al soluţionării cererii/căii de atac.
Excepţia lipsei capacităţii de folosinţă este o excepţie absolută şi peremptorie, care poate fi invocată de către orice parte, precum şi de instanţa de judecată, din oficiu, în orice stadiu al soluţionării pricinii.
Instanţa de control judiciar constată că, astfel cum rezultă din evidenţele sistemului Ecris, prin sentinţa nr. 136 din 25.01.2022 pronunţată de Tribunalul Specializat Cluj în dosarul nr. x/2018, s-a dispus dizolvarea societăţii debitoare A. S.R.L şi ridicarea dreptului de administrare al debitoarei, sentinţă rămasă definită prin neapelare.
Prin urmare, chiar dacă la data declarării recursului, intimata- reclamantă A. S.R.L avea personalitate juridică, la data soluţionării prezentei căi de atac personalitatea juridică a acesteia a încetat, reclamanta nu mai deţine capacitate procesuală de folosinţă, lipsindu-i aptitudinea de a avea drepturi şi obligaţii.
În aceste condiţii, sunt incidente dispoziţiile art. 40 din C. proc. civ., care sancţionează cu nulitatea actul procesual îndeplinit de o persoană fără capacitate procesuală.
III. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 40 şi art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul formulat de pârâtul Inspectoratul General al Poliţiei Române împotriva sentinţei nr. 59 din 3 martie 2021 a Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, va casa în parte sentinţa atacată, va admite excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a reclamantei a reclamantei A. S.R.L., invocată din oficiu, şi va constata nulă cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul formulat de pârâtul Inspectoratul General al Poliţiei Române împotriva sentinţei nr. 59 din 3 martie 2021 a Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată.
Admite excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a reclamantei A. S.R.L., invocată din oficiu.
Constată nulă cererea de chemare în judecată.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 7 decembrie 2022.