Defendant's appeal rejected; collaboration with Securitate declared for informing under alias "BUJOR" on religious affiliation.

Şedinţa publică din data de 6 decembrie 2022

Deliberând asupra prezentului recurs, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX a contencios administrativ şi fiscal la data de 25.05.2020 sub nr. x/2020, reclamantul, Consiliul Naţional pentu Studierea Arhivelor Securităţii, în contradictoriu cu pârâtul, A., a formulat cerere de chemare în judecată prin care a solicitat ca, prin hotărârea pronunţată, în baza documentelor existente la dosar, să se constate existenţa calităţii de colaborator al Securităţii în ceea ce îl priveşte pe domnnul A., pentru următoarele motive:

In motivarea cererii, reclamantul a învederat, în esenţă, că din verificarea dlui A. a fost declanşată în baza art. 3 lit. g), coroborat cu art. 5 alin. (1) din O.U.G, nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii, cu modificările şi completările ulterioare, având în vedere funcţia sa de viceprimar al comunei Hida, judeţul Sălaj, ce stabilesc obligaţia Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (C.N.S.A.S.) de a verifica din oficiu, sub aspectul constatării calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, persoanele care au candidat, au fost alese sau numite în demnităţile sau funcţiile prevăzute la art. 3 lit. b)-h) informaţiile furnizate Securităţii să se refere la activităţi sa regimului totalitar comunist din acelaşi act normativ.

1.2. Hotărârea pronunţată în cauză

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civile nr. 1180 din 11 noiembrie 2020, a admis acţiunea formulată de reclamantul, Consiliul Naţional Pentu Studierea Arhivelor Securităţii, în contradictoriu cu pârâtul, A. şi, în consecinţă, a constatat calitatea pârâtului de colaborator al Securităţii.

1.3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva acestei hotărâri au formulat cerere de recurs pârâtul A., în condiţiile art. 483 C. proc. civ.

Motivele de recurs:

După prezentarea contextului raportului juridic, reinterând susţinerile din actiunea formulată şi înregistrată pe rolul Curţii de Apel, prin recursul pârâtului se invocă incidenţa motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. .

Arată că, actele depuse la dosar se înscriu în arealul actelor formale care nu pot avea valoare probatorie de natură să conducă la etichetarea recurentului în maniera în care s-a procedat prin acţiunea introductivă de instanţă, punct de vedere însuşit cu ocazia pronunţării soluţiei.

Motivarea sentinţei atacate se focusează pe acest caracter al imuabilităţii conţinutului documentelor depuse de către reclamant.

Arată recurentul că, în mod legitim, a solicitat instanţei de fond să pronunţe o soluţie de respingere a acţiunii formulată de către reclamantul Consiliul Naţional Pentru Studierea Arhivelor Securităţii, invocând în susţinerea punctului de vedere condiţiile legale de îndeplinire ale calităţii de colaborator al organelor Securităţii şi argumentele ce reies din ansamblul probator administrat de către reclamant în cauză, instanţa de fond a înţeles să dea eficienţă doar punctului de vedere al reclamantului, acesta nefiind însă susţinut de realitate şi probe.

Aşa cum a arătat prin exprimarea şi susţinerea punctului de vedere cu ocazia dezbaterii în fond argumentele în favoarea soluţiei de respingere a acţiunii reclamantului Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii se regăsesc în economia dosarului după cum urmează:

Din înseşi considerentele acţiunii reclamantului, acţiune aflată la dosar, precum şi din documentele aflate la filele x, respectiv în nota de constatare, se observă că activitatea mea s-a rezumat doar Ia patru persoane. Instanţa nu a făcut aplicaţia dispoziţiilor art. 2 lit. b) teza I şi teza a Ii-a din O.U.G. nr. 24/2008 în sensul strict al solicitărilor textului potrivit căruia este necesară îndeplinirea cumulativă a celor două condiţii pentru a se putea constata calitatea de colaborator al Securităţii.

În ceea ce priveşte îndeplinirea primei condiţii, a arătat şi susţinut în continuare împrejurarea şi argumentul în favoarea punctului meu de vedere, în sensul că elementele şi informaţiile respective sunt unele de notorietate şi că toate aceste informaţii prezentate nu reprezintă altceva decât o caracterizare pozitivă a persoanelor indicate de către reclamant şi nicidecum aspecte care să determine o activitate duşmănoasă faţă de sistem.

Din susţinerile, din actele şi din instituţiile ce trebuie analizate cu ocazia soluţionării efective a acestei cauze rezultă că cea de-a doua condiţit obligatorie prevăzută de text, cea referitoare Ia încălcarea drepturilor ş liberaţilor fundamentale din care să fi rezultat o acţiune a organelor de represiune cu privire la persoanele în discuţie, nu este îndeplinită îr prezenta cauză.

Recurentul solicită instanţei de recurs să analizeze aspectele mai sus invocate precum şi faptul că înscrisul aflat la dosarul instanţei de fond denumit "Angajament" este un înscris nedatat, neînregistrat, fără a f cunoscut la ce instituţie acest angajament şi-a produs sau nu efecte juridice. Constituie o certitudine faptul că în toată activitatea înfăţişată de către reclamantul Consiliul Naţional Pentru Studierea Arhivelor Securităţii, nu a săvârşit încălcări ale drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor respective sau acţiuni care să aibă efecte juridice cu privire la aceste persoane, fiind menţionate doar aspecte de notorietate cu privire la aceste persoane.

Faţă de acestea a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi, în rejudecare, respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

1.4. Apărările formulate în cauză

Legal citat intimatul-reclamant Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, formulat întâmpinare în recurs, prin care, a solicitat respingerea recursului promovat de recurent şi menţinerea sentinţei atacate ca temeinică şi legală.

În esenţă a susţinut că persoanele care, înainte de 1990, aderau la grupări religioase neagreate de regimul comunist îşi asumau riscuri importante, erau supuse unei permanente supravegheri din partea autorităţilor represive iar aderenţilor acestor grupări le era îngrădit accesul la anumite funcţii sau nu li se permitea exercitarea anumitor profesii. Prin urmare prima condiţie prevăzută de textul de lege este îndeplinită, informaţiile furnizate Securităţii de către pârât s-au referit la activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist.

Arată că şi cea de-a doua condiţie legală este îndeplinită în cauză, în contextul în care informaţiile furnizate de pârât au încălcat dreptul la viaţă privată şi dreptul la libertatea conştiinţei şi a religiei.

1.5. Procedura de soluţionare a recursului

În recurs, s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs şi de comunicare a actelor de procedură între părţi, prin intermediul grefei instanţei, în conformitate cu dispoziţiile art. 486, art. 490 C. proc. civ.

Prin rezoluţia din 21 aprilie 2021, a completului învestit aleatoriu cu soluţionarea dosarului, a fost fixat termen pentru judecata recursului, în data de 23 noiembrie 2022, cu citarea părţilor, în condiţiile art. 494 -495 C. proc. civ., dată când a avut loc judecata, în şedinţă publică.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Deliberând asupra prezentului recurs, sub aspectul motivelor de nelegalitate invocate, prin prisma probelor administrate, precum şi a dispoziţiilor legale aplicabile cauzei, Curtea constată că este nefondat, pentru considerentele care urmează:

Înalta Curte constată că prin criticile de recurs formulate, recurent procedează la reiterarea aspectelor invocate în faţa instanţei de fond, cărora li s-a răspuns în mod corect în considerentele hotărârii recurate, condiţii în care nu va relua argumentele expuse de judecătorul fondului, ci se va limita, doar, la analiza criticilor care se circumscriu unor veritabile motive de recurs.

Criticile concrete formulate pot fi însă subsumate numai motivului de recurs prevăzut de art. 488 pct. 8, nefiind argumentată de vreo critică susceptibilă de cenzură în recurs, din perspectiva pretinselor vicii ale motivării sentinţei atacate (lipsa motivării, motivarea inexactă ori motivarea insuficientă).

În raport de susţinerile evocate, plecând de la situaţia de fapt astfel cum a fost reţinută de instanţa fondului, se va analiza, mai întâi, dacă curtea de apel a pronunţat o hotărâre cu respectarea dispoziţiilor art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 pentru a se constat calitatea pârâtului de colaborator al Securităţii, care să justifice admiterea acţiunii.

Recurentul-reclamant Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a învestit instanţa de contencios administrativ competentă, în temeiul art. 11 alin. (3) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, cu o acţiune având ca obiect constatarea calităţii de colaborator al Securităţii a intimatului pârât A..

Verificarea a fost declanşată, din oficiu, în temeiul art. 3 lit. g) coroborat cu art. 5 alin. (1) din O.U.G. nr. 24/2008, sub aspectul constatării calităţii de coplaborator al Securităţiii, personale care au candidat au fost alese sau numite în demnităţiile şi in funcţiile prevăzute de art. 3 lit. b)-h)1 din acelaşi act normativ.

Examinând documentaţia prezentată de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii în sprijinul acţiunii judiciare, prima instanţă a ajuns la concluzia că în cazul pârâtului sunt îndeplinite condiţiile impuse de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 pentru constatarea calităţii de colaborator al Securităţii, respectiv ca informaţiile furnizate să denunţe activităţi sau aptitudini potrivnice regimului totalitar comunist.

Astfel, potrivit art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, termenul de colaborator al securităţii are semnificaţia de persoană "care a furnizat informaţii, (...), precum note şi rapoarte scrise, (...), prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (…)".

Această concluzie este împărtăşită de instanţa de recurs, întrucât în privinţa informaţiei vizate de motivele de recurs aceste condiţii sunt îndeplinite.

Norma legală indicată stabileşte că este colaborator al Securităţii "persoana care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Persoana care a furnizat informaţii cuprinse în declaraţii, procesele-verbale de interogatoriu sau de confruntare, date în timpul anchetei şi procesului, în stare de libertate, de reţinere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetată, fie judecată şi condamnată, nu este considerată colaborator al Securităţii, potrivit prezentei definiţii, iar actele şi documentele care consemnau aceste informaţii sunt considerate parte a propriului dosar".

Verificând în concret nota informativă din în probaţiunea prezentei acţiunii la fondul cauzei, a fost reţinută nota informativă, datată 10.08.1987, întocmită şi semnată olograf cu numele conspirativ "BUJOR", existentă în dosarul nr. x (cota C.N.S.A.S.), prin care pârâtul informa Securitatea în legătură cu numitul C.I., referitor la apartenenţa şi activităţile desfăşurate în cadrul unor grupări religioase, şi anume:"Sursa vă informează despre numitul C.L, care face parte din secta B. Am discutat cu mai multe persoane care îl cunosc şi s-ar afla prin Cluj, unde lucrează, iar pe raza comunei vine mai rar şi nu este semnalat cu manifestări duşmănoase, dar ştiu faptul că a făcut închisoare pentru că nu a vrut sa facă armata.," (dosar nr. x, f.10).

Mai mult decât atât, pe parcursul colaborării cu Securitatea, recurentul a furnizat informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum apartenenţa şi activităţile desfăşurate în cadrul unor grupări religioase, existente în nota informativă din 10.08.1987 (dosar nr. x, f.10)- dosar:

"Sursa vă informează despre numitul C.L, care face parte din secta B.. Am discutat cu mai multe persoane care îl cunosc şi s-ar afla prin Cluj, unde lucrează, iar pe raza comunei vine mai rar şi nu este semnalat cu manifestări duşmănoase, dar ştiu faptul că a făcut închisoare pentru că nu a vrut sa facă armata.,".

Cu alte cuvinte, pe baza informaţiilor furnizate de către recurent, ofiţerii din cadrul Securităţii au dispus următoarele:

Nota ofiţerului:

"C.l. figurează în SI ca fost iehovist plecat la Cluj. Se va semnala la IJ Cluj." (dosar nr. x, f. x).

Din fragmentele redate anterior rezultă întrunirea ambelor condiţii impuse de art. 2 lit. b), precitat.

Mai întâi, furnizarea unei informaţii referitoare la o persoană individualizată cu nume, loc de muncă, persoană care, reprezenta un denunţ privitor la un act de sfidare a regimului.

Informaţia examinată "viza încălcarea unor drepturi fundamentale" fiind aptă prin ea însăşi să conducă cel puţin la încălcarea dreptului la viaţă privată, prevăzut de art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice şi de art. 12 de Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, prin aceea că regimul politic comunist era tentat să caute şi să obţină noi informaţii despre persoana vizată, fără acordul acesteia.

Înalta Curte reţine că pentru constatarea calităţii de colaborator al Securităţii este suficientă decelarea unei singure informaţii care să întrunească elementele impuse de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, iar informaţia analizată în considerentele acestei decizii este de natură a conduce la casarea soluţiei Curţii de apel.

Referitor la incidenţa prevederilor art. 2 lit. b) teza a doua din O.U.G. nr. 24/2008, Înalta Curte reţine că instanţa de fond in mod corect s-a raportat la împrejurarea că informaţiile privind apartenenţa unei persoane la un cult religios, furnizate de pârât, reprezintă informaţii referitoare la atitudini şi activităţi potrivnice regimului comunist, fiind de notorietate că acest regim urmărea limitarea practicării religiei în cadrul diverselor culte.

Pe de o parte, faptul că acceptarea colaborării a avut loc în contextul politic social şi juridic anterior anului 1989 nu înlătură aplicarea procedurii de verificare, pentru că, aşa cum rezultă din preambulul O.U.G. nr. 24/2008, acest act normativ a fost adoptat tocmai în considerarea acelor realităţi istorice care, în viziunea legiuitorului, îndreptăţesc accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii.

Pe de altă parte, denunţarea apartenenţei la grupări religioase neagreate de regimul comunist nu poate fi calificată altfel decât denunţarea unei atitudini potrivnice regimului comunist in condiţiile in care aderarea la un cult religios în era incompatibilă cu noţiunea de religie.

Nu în ultimul rând este de meţionat că furnizarea unor informaţii de asemenea natură în mod conştient presupune reprezentarea clară a faptului că relatări ca cele prezentate anterior nu rămâneau fără urmări. Altfel spus, pe baza informaţiilor furnizate de către pârât, ofiţerii din cadrul Securităţii au dispus o serie de măsuri de supraveghere şi urmărire a persoanei vizate de notele informative. De asemenea, nu este de neglijat nici aspectul că, din niciuna dintre probele cauzei nu rezultă că recurentul-pârât ar fi fost constrâns să furnizeze informaţii ori s-ar fi aflat în vreuna dintre situaţiile de natură să excludă incidenţa noţiunii de "colaborator", potrivit art. 2 lit. b) teza a II-a din O.U.G. nr. 24/2008 "Persoana care a furnizat informaţii cuprinse în declaraţii, procesele-verbale de interogatoriu sau de confruntare, date în timpul anchetei şi procesului, în stare de libertate, de reţinere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetată, fie judecată şi condamnată, nu este considerată colaborator al Securităţii, potrivit prezentei definiţii, iar actele şi documentele care consemnau aceste informaţii sunt considerate parte a propriului dosar. Persoanele care, la data colaborării cu Securitatea, nu împliniseră 16 ani, nu sunt avute în vedere de prezenta definiţie, în măsura în care se coroborează cu alte probe".

Potrivit dispozitiilor art. 2 lit. b) teza a II-a din O.U.G. nr. 24/2008, "persoana care a furnizat informatii cuprinse în declaratii, procese-verbale de interogatoriu sau de confruntare date în timpul anchetei sau procesului, în stare de libertate, de retinere sau de arest, pentru motivele politice privind cauza pentru care a fost cercetata, fie judecata sau condamnată, nu este considerata colaborator al Securitatii".

Aceste dispoziţii legale reglementează o situaţie de excepţie, fiind de strictă interpretare şi aplicare, deci impunând îndeplinirea cumulativă a tuturor condiţiilor prevăzute de legiuitor pentru a fi împiedicată reţinerea calităţii de colaborator al Securităţii.

Apărarea subsidiară a recurentului pârât în sensul că informaţiile furnizate nu au denunţat acţiuni sau atitudini potrivnice regimului şi nu au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor menţionate în notele informative urmează, deci, a fi înlăturată.

Contrar celor afirmate de recurentul -pârât, niciun document din dosarul intimatului nu relevă faptul că acesta ar fi semnat nota olografă sub presiune şi ameninţare.

Dimpotrivă, folosirea numelui conspirativ în notele informative constituie în mod evident o măsură de protecţie a acestuia şi a caracterului clandestin al furnizării informaţiilor.

Rezultă, deci, mai presus de orice îndoială activitatea de colaborator, independentă de existenţa sau nu - la un moment dat - a unei investigaţii cu privire la intimatul însuşi.

De altfel, excepţia instituită de legiuitor ocroteşte doar persoana care-a furnizat informaţii - cuprinse în declaraţii date ca persoană anchetată, în procesele-verbale de interogatoriu sau de confruntare întocmite în timpul anchetei motivate politic - dacă aceste informaţii privesc cauza pentru care era cercetată.

Or, în calitate de sursă a Securităţii, căreia i s-a atribuit numele conspirativ "BUJOR", recurentul-pârât A. a furnizat informaţii, astfel că în acest context, în acord cu cele reţinute de prima instanţă, este evident că informaţiile furnizate Securităţii au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, în condiţiile în care este de notorietate pentru perioada respectivă, activitatea Securităţii în urmărirea şi împiedicarea practicării altor culte religioase, de către membrii unor grupuri religioase neagreate de regimul comunist.

Prin urmare, Înalta Curte constată că sentinţa recurată este legală, fiind dată cu corecta interpretare şi aplicare a normelor de drept incidente circumstanţelor de fapt reţinute în cauză, motivele invocate prin cererea de recurs nefiind în măsură să conducă la reformarea acesteia.

III. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Cum în raport de motivele invocate recursul nu se încadrează în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte în baza dispoziţiilor art. 496 C. proc. civ. va respinge recursul promovat de pârât ca nefondat.

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de pârâtul A. împotriva sentinţei civile nr. 1180 din 11 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 6 decembrie 2022.