Reclassification of auxiliary court staff from secondary to higher education clerk-archivist posts and validation of promotion exam results under the Unified Salary Law

Şedinţa publică din data de 6 decembrie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Iaşi, secţia de contencios administrativ şi fiscal la data de 07 iunie 2021, sub număr de dosar x/2019 sub nr. x/2019 (ca urmare a admiterii cererii de strămutare formulata de Curtea de Apel Suceava în dosarul nr. x/2021 al Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie) reclamantele A., B., C., şi D. au solicitat în contradictoriu cu pârâţii Ministrul Justiţiei din România, Ministerul de Justiţie şi Curtea de Apel Suceava:

- obligarea domnului Ministru al Justiţiei, să recunoască şi să valideze examenul organizat în data de 24.11.2018 şi să emită Ordinul privind aprobarea statelor de funcţii ale Curţii de Apel Suceava, în sensul luării în considerare şi a funcţiilor de grefieri arhivari cu studii superioare, conform rezultatelor examenului organizat în cadrul Curţii de Apel Suceava la data de 24.11.2018, conform listelor cu rezultatele finale ale examenului, publicate pe portalul Curţii,

- obligarea pârâtei Curtea de Apel Suceava, prin Preşedintele instanţei, să emită decizii de modificare a încadrării personalului, conform rezultatelor examenului organizat în cadrul Curţii de Apel Suceava în data de 24.11.2018 şi promovat de reclamanţi,

- obligarea pârâţilor Ministerul Justiţiei şi Curtea de Apel Suceava să le achite diferenţele salariale dintre salariile cuvenite conform funcţiei promovate prin concurs şi salariile efectiv plătite, de la momentul definitivării rezultatelor concursului şi până în prezent, actualizate la momentul plăţii cu dobânda legală, precum şi obligarea pârâţilor să plătească pe viitor salariul cuvenit conform funcţiei promovate, pentru salariaţii grefieri-arhivari în cadrul Curţii de Apel Suceava, reclamanţi în cauză precum şi obligarea pârâţilor, eventual, la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.

În motivarea cererii, au arătat reclamantele că sunt grefier-arhivar în cadrul Judecătoriei Botoşani, instanţă arondată Curţii de Apel Suceava, toatei fiind absolvente de studii superioare de specialitate.

Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 143/2021 din 30 septembrie 2021 Curtea de Apel Iaşi, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Ministerul Justiţiei şi Curtea de Apel Suceava, respingând capătul de cerere vizând plata drepturilor salariale, cerere formulata de reclamanţi in contradictoriu cu paraţii Ministerul Justiţiei şi Curtea de Apel Suceava, pentru lipsa calităţii procesuale pasive a paraţilor.

Deopotrivă, a respins în rest cererea de chemare în judecată formulată de reclamantele A., B., C. si D., în contradictoriu cu pârâţii Curtea de Apel Suceava şi Ministerul Justiţiei, ca nefondată.

Recursul exercitat în cauză

Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs reclamantele A., B., C. si D., criticând-o pentru nelegalitate şi, în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., au solicitat casarea hotărârii şi, în rejudecare, admiterea acţiunii, astfel cum a fost formulată.

În motivarea recursului, recurentele - reclamante au susţinut că sentinţa recurată este dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material.

Într-o primă critică recurentele susţin nelegalitatea soluţiei de admitere a excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Ministerul Justiţiei cu privire la capătul de cerere vizând plata drepturilor salariale.

Arată că prima instanţă, în mod nelegal a reţinut că recurentele nu au un raport de serviciu direct cu pârâţii (ci cu Tribunalul Botoşani, recurentele îndeplinind funcţii de grefieri arhivari în cadrul Judecătoriei Botoşani) si drept urmare cererea de plată formulată faţă de aceştia nu ar avea temei. Din această perspectivă apreciază că prima instanţă a dat o greşită aplicare preverilor Legii nr. 304/2004. Astfel, conform art. 131 alin. (2) din legea 304/2004-bugetul curţilor de apel, al tribunalelor si al judecătoriilor este gestionat de Ministerul Justiţiei, prin ministrul justiţiei care are calitatea de ordonator principal de credite ori, faţă de capetele principale de cerere ce vizează recunoaşterea unor drepturi salariale noi la care au vocaţie recurentele ca urmare a promovării concursului organizat la data de 24.11.2018 de către intimata Curtea de Apel Suceava, eventuala admitere a acţiunii are ca efect implicit si repunerea reclamantelor în drepturile salariale majorate faţă de cele acordate în prezent, iar acest fapt presupune obligativitatea atragerii în proces a intimatului Ministerul Justiţiei pentru opozabilitate.

Mai este de remarcat că recurentele am formulat 2 capete de cerere principale iar capătul de cerere privind plata drepturilor salariale a fost unul subsecvent primelor, iar faţă de primele intimatul Ministerul Justiţiei nu a invocat lipsa calităţii procesuale pasive. Chiar dacă Tribunalul Botoşani este ordonator terţiar de credite. Curtea de Apel ordonator secundar de credite si Ministerul Justiţiei ordonator principal de credite, raportul dintre recurente si Ministerul Justiţiei nu poate fi calificat ca unul financiar, ci unul obligaţional, izvorât din raportul de serviciu ale recurentelor cu ordonatorii secundari si terţiari aflaţi în relaţii de subordonare cu Ministerul Justiţiei, în raport de prevederile Legii 304/2004 republicată privind organizarea judiciară.

La acestea se adaugă si faptul că potrivit art. 131 alin. (1) si 2 din Legea 304/2004 curţile de apel au obligaţia de a elabora proiectele de buget anual pentru instanţe pentru a fi transmise Ministerului Justiţiei, pentru ca în final în baza art. 132 alin. (4) din Legea 304/2004 proiectele de buget să fie supuse avizului CSM.

Apreciază că în mod greşit prima instanţă a reţinut aplicabilitatea Deciziei nr. 13/2016 a ÎCCJ . Aceasta se referă strict la faptul că ordonatorul principal de credite nu are calitate procesuală pasivă în litigiile dintre angajaţi si instituţiile aflate în subordinea sa, având ca obiect solicitarea de drepturi salariale. Ori, în prezenta cauză consideră că această decizie nu are aplicabilitate deoarece obiectul cauzei este unul complex, iar alocarea fondurilor salariale suplimentare ca urmare a admiterii primelor capete de cerere este subsecventă drepturilor principale solicitate de recurente.

Cu privire la admiterea lipsei calităţii procesual pasive faţă de Curtea de Apel Suceava cu privire la capătul de cerere vizând plata drepturilor salariale, apreciază ca fiind de remarcat în primul rând că intimata Curtea de Apel Suceava nici nu a invocat această excepţie aspect de altfel recunoscut de către prima instanţă, asa încât nici prima instanţă nu putea să hotărască asupra a ceea ce nu s-a cerut.

Aceleaşi motive ca si cele mai sus prezentate conduc la ideea că intimata Curtea de Apel Suceava are calitatea procesuală pasivă în cauză, prima instanţă în mod nelegal admiţând această excepţie, dând o greşită aplicarea prevederilor Legii 304/2004, pentru aceleaşi considerente mai sus expuse.

Pe fondul cauzei susţin recurentele că hotărârea primei instanţe a fost dată cu greşita aplicare a prevederilor Legii salarizării unitare nr. 153/2017 Anexa V Cap. II, pct. 7.8,9 prin raportare la art. 38 si 39 din Legea 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti. Din această perspectivă arată că, în mod nelegal a apreciat prima instanţă că atâta timp cât Legea 567/2004 prin art. 38 prevede că poate fi numită pe funcţia de grefier arhivar persoana care are studii medii, nu pot fi aplicabile prev. Legii 153/2017 Anexa V_Cap. II, pct. 7. 8,9 în sensul încadrării pe funcţiile de grefieri cu studii superioare, ca urmare a promovării concursului din data de 24.11.2018 si că nu este obligatoriu modificarea statelor de funcţii si încadrarea pe funcţiile pentru care s-a promovat concursul.

Susţin recurentele că sunt angajate în cadrul Judecătoriei Botoşani pe funcţia de grefieri arhivari cu studii medii. La data de 24.11.2018 recurentele au participat la examenul de promovare din funcţia de grefieri arhivari cu studii medii în grefieri arhivari cu studii superioare, examen organizat de Curtea de Apel Suceava. Anterior prin Hotărârile CSM nr. 819/11.07.2018 si 820/11.07.2018, CSM a înţeles să modifice regulamentul privind organizarea si desfăşurarea concursului/examenului de promovare în grade si trepte profesionale. Astfel s-a prevăzut în mod expres faptul că poate participa la concurs/examen respectiv poate promova din funcţia de arhivar cu studii medii în arhivar cu studii superioare o persoană care: are studii superioare juridice, de administraţie publică sau studii de licenţă arhivistică. În continuare s-au prezentat la examen si l-au promovat asa cum rezultă si din înscrisurile de la dosarul cauzei. Au solicitat Curţii Apel Suceava si Ministerului Justiţiei să se modifice statele de funcţii, să fie reîncadrate pe noile funcţii pe care au promovat si să fe salarizate corespunzător noilor funcţii.

Apreciază că prin prevederile Legii salarizării unitare nr. 153/2017 Anexa V Cap. II, pct. 7, 8,9-legiuitorul a înţeles să introducă în grila de salarizare si funcţiile de grefier arhivar treapta I, II, si debutant cu nivel studii superioare, funcţii pe care noi recurentele le-am obţinut ca urmare a promovării concursului din data de 24.11.2018 organizat de Curtea de Apel Suceava.

Consideră recurentele că atât Legea salarizării unitare nr. 153/2017 cât si Legea nr. 567/2004 sunt 2 acte normative cu forţă egală neexistând un motiv pentru care să se ignore voinţa legiuitorului care prin dispoziţiile legii cadru a salarizării bugetare nr. 153/2017 -a reparat mai multe inechităţi privind cariera, acordarea sporurilor, a indemnizaţiilor aferente promovării si salarizării mai multor categorii socio-profesionale. Aşadar, aceste dispoziţii mai noi ale legiuitorului trebuie interpretate în sensul că produc efecte juridice si nu invers, legiuitorul fiind suveran în alegea actului normativ prin care doreşte să aducă modificări de fond unor instituţii juridice reglementate de alte acte normative în vigoare.

În mod nelegal prima instanţă a reţinut că Legea-cadru de salarizare reglementează exclusiv posibilitatea salarizării grefierilor arhivari pe studii superioare, iar acest fapt nu ar permite încadrare/numirea pe funcţie ca atare, în condiţiile în care numirea într-o funcţie de execuţie este consecinţa îndeplinirii condiţiilor expres prevăzute de Legea 567/2004 (care prin prin art. 38 prevede că poate fi numită pe funcţia de grefier arhivar persoana care are studii medii). Această reţinere a instanţei este în contradicţie cu prev. art. 36 afin. 1 din Legea 153/2017 care prevede "La data intrării în vigoare a prezentei legi reîncadrarea personalului salarizat potrivit prezentei legi se face pe noile funcţii, grade/trepte profesionale, gradaţiec coreespunzătoare vechimii în muncă si vechime în specialitate cu stabilirea salariilor de bază potrivit art. 38".

Apreciază astfel recurentele că în cauză nu se justifică un refuz din partea intimaţilor pentru aplicarea directă a prevederilor Legii salarizării unitare nr. 153/2017 Anexa V Cap. II, pct. 1, 8,9-în cazul grefierilor arhivari cu studii superioare până la o eventuală modificare şi completare a Legii 567/2004, deoarece legiuitorul s-a preocupat si a reglementat prin lege acest lucru completând expres Legea 567/2004 care stabileşte doar condiţia de bază minimă a numirii în funcţie de grefier arhivar prin dovedirea studiilor medii, fără sa se preocupe de evoluţia carierei acestuia si de aplicarea corespunzătoare în cazul în care promovează pe studii superioare de execuţie în cadrul aceleiaşi familii ocupaţionale.

Prima instanţă în mod nelegal nu a luat în considerare faptul că atât la data organizării concursului de către recurente 24.11.2018 cât si la data solicitării valorificării rezultatelor acestuia si a introducerii acţiunii la instanţă -erau aplicabile principiile sistemului de salarizare unitară prevăzute de art. 6 lit. a)-i) din Legea 153/2017- principiul legalităţii, nediscriminării, egalităţii, a importanţei sociale, al stimulării personalului, al ierarhizării, al transparenţei, al sustenabilîtăţii financiare, al publicităţii. Atâta timp cât funcţiile de grefieri arhivari cu studii superioare sunt prevăzute diferenţiat de Legea 153/2017 în funcţie de criteriile debutant, studii medii ori superioare, transe de vechime, consideram că este dovedită legalitatea reglementării funcţiei de execuţie si ca atare aceste prevederi devin obligatorii, situaţie în care nici unul dintre intimaţi nu pot refuza aplicarea acestor prevederi.

Pe lângă faptul că funcţia de grefier arhivar cu studii superioare este prevăzută în Legea salarizării unitare nr. 153/2017 la Anexa V Cap. II, pct. 7. 8,9-mai este prevăzut expres la Secţiunea a 4-a art. 17, cu putere de lege faţă de prev. Legii 567/2004 următoarele:

"Salariile de bază pentru personalul auxiliar de specialitate si conex din cadrul instanţelor judecătoreşti astfel cum este definit fa art. 3 din Legea 567/2004, se stabilesc pe grade sau trepte profesionale, în raport de funcţia deţinută, cu nivelul studiilor, cu vechimea în specialitate,,. Din punctul nostru de vedere această prevedere vine în completarea Legii 567/2004.

Pe de altă parte, dacă se interpretează că prevederile art. 38 din Legea 567/2004 împiedică aplicarea disp. evocate din Legea 153/2017, act normativ ulterior, în mod legal devin incidente disp. art. 44 alin. (1) oct. 36 din Legea cadru 153/2017 potrivit cărora "la data intrării în vigoare a prezentei se abrogă orice alte dispoziţii contrare prezentei legi,,.

Dintr-o alta perspectivă, mai susţin recurentele - reclamante că prima instanţă a ignorat şi aplicabilitatea prev. art. 42-47 din chiar Legea 567/2004: CSM are competentă de a dispune asupra modului de organizare si promovare a personalului auxiliar din cadrul instanţelor astfel încât în mod legal CSM a modificat Regulamentul de organizare a concursului, iar Curţile de Apel au organizat astfel de concursuri, ori acest fapt trebuie să aibă o finalitate, devreme ce sunt îndeplinite de recurente condiţiile de bază pentru numirea în funcţie, indicate de Ministerul Justiţiei în Adresa nr. x/20.12.2018.

În concluzie, apreciază că există temeiuri legale pentru recunoaşterea funcţiei noi obţinute ca urmare a promovării examenului din 24.11.2018 şi solicitările se impun a fi admise pentru respectarea principiului nediscriminării, în sensul eliminării oricăror forme de discriminare si pentru instituirea unui tratament egal cu privire la restul personalului din sectorul bugetar justiţie care este salarizat superior pentru că deţine studii superioare, principiu de drept care guvernează sistemul de salarizare prevăzut de art. 6 lit. b) din Legea 153/2017.

Susţin astfel recurentele că au o speranţă legitimă de a obţine drepturile băneşti solicitate, neexistând vreo justificare obiectivă şi rezonabilă pentru o diferenţă de tratament în raport de alte persoane aflate în situaţii similare, pentru că altfel s-ar crea o situaţie discriminatorie din perspectiva prev. art. 14 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului coroborat cu cu art. 1 din Protocolul nr. 1 la aceiaşi convenţie (cauza Bejan împotriva României).

Având în vedere toate aceste motive solicită admiterea recursului, casarea hotărârii recurate, si în reiudecare, să se dispună admiterea acţiunii, asa cum a fost formulată.

Apărările formulate de intimaţi

Doar intimata - pârâtă Curtea de Apel Suceava a depus întâmpinare şi, fără a invoca excepţii, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat şi menţinerea hotărârii primei instanţe, ca temeinică şi legală.

Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând sentinţa recurată prin prisma criticilor invocate prin cererea de recurs, a apărărilor formulate prin întâmpinare şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată că aceasta este parţial nelegală, urmând să fie reformată, în parte, pentru considerentele arătate în continuare:

În ceea ce priveşte situaţia de fapt care a condus la starea litigioasă dintre părţi, Înalta Curte reţine că Reclamanţii în calitate de angajaţi in cadrul Judecătoriei Botoşani, pe funcţia de grefieri arhivari cu studii medii, au participat la examenul de promovare din funcţia de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare, examen organizat de Curtea de apel Suceava la data de 24 noiembrie 2018.

Anterior acestui examen, Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat Hotărârea nr. 820/11 iulie 2018 prin care a modificat HCSM nr. 181/2007 de aprobare a Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului ori examenului pentru definitivare în funcţie, promovare în grade sau trepte profesionale sau din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare menţionând, în esenţă, faptul că poate participa la concurs/examen, respectiv poate promova din funcţia de grefier arhivar cu studii medii în grefier arhivar cu studii superioare, o persoană care are studii superioare juridice, de administraţie publică sau studii de licenţă arhivistică.

Din înscrisurile de la dosar rezulta ca prin cererile adresate Curţii de Apel Suceava şi Ministerului Justiţiei la data de 21 octombrie 2019, reclamantele au solicitat celor doi pârâţi întreprinderea demersurilor legale în vederea validării examenului, încadrării pe noile funcţii şi acordării drepturilor salariale aferente.

Solicitarea reclamantelor a fost respinsă având în vedere poziţia oficială exprimată de Ministerul Justiţiei şi adresată încă din ianuarie 2019 tuturor Curţilor de apel, conform căreia potrivit Legii 567/2004 pentru ocuparea posturilor de grefieri arhivari se solicită doar studii medii, nu superioare, astfel încât încadrarea şi salarizarea se va face corespunzător acestei cerinţe. În opinia Ministerului Justiţiei, Legea 153/2017 nu modifică Legea 567/2004 ci pur şi simplu prevede posibilitatea salarizării acestei funcţii şi pentru studii superioare.

In acelaşi sens, prin adresa depusa in copie la dosarul Curţii de Apel Iaşi Ministerul Justiţiei a subliniat ca posturile de grefier arhivar cu studii medii pot fi transformate in posturi de grefier arhivar cu studii superioare doar după modificarea si completarea dispoziţiilor legii nr. 567/2004.

În acest context, reclamantele au promovat acţiune în contencios administrativ, ce a fost respinsă de către instanţa de fond, ca neîntemeiată, aceasta apreciind că pârâtul Ministerul Justiţiei nu a acţionat cu exces de putere şi că refuzul acestuia de emitere a ordinelor de modificare a statelor de funcţii şi personal a fost în acord cu prevederile statutare ale Legii nr. 303/2004.

Soluţia instanţei de fond este parţial nelegală şi din acest motiv nu poate fi împărtăşită de instanţa de control judiciar care observă, prin raportare la cadrul legislativ aplicabil în speţă, că refuzul Ministerului Justiţiei de a emite ordinul privind aprobarea statului de funcţii ale curţii de apel cu luarea în considerare şi a funcţiilor de grefier arhivar cu studii superioare, conform rezultatului examenului organizat, este nejustificat şi vatămă dreptul reclamantelor de a promova.

În acest sens, Înalta Curte apreciază ca fiind incidente dispoziţiile art. 135 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 conform cărora statele de funcţii şi de personal pentru curţile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii şi parchete se aprobă prin ordin al ministrului justiţiei.

Totodată, reţine că, în baza art. 31 alin. (2) din Legea nr. 153/2017 promovarea personalului plătit din fonduri publice pe funcţii, grade sau trepte profesionale se face potrivit prevederilor din statute sau alte acte normative specifice domeniului de activitate, aprobate prin legi, hotărâri ale Guvernului sau acte administrative ale ordonatorului principal de credite, după caz.

Observă Înalta Curte că baza legală în temeiul căreia a fost organizat examenul promovat de recurente este Legea nr. 153/2017, respectiv Anexa V, cap. II pct. 7, 8 şi 9 prin care s-au introdus funcţiile de grefier-arhivar/grefier registrator treapta I, II şi debutant, cu nivel de studii superioare.

Potrivit art. 3 alin. (1) din H.C.S.M. nr. 181 din 29 martie 2007 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului ori examenului pentru definitivare în funcţie, promovare în grade sau trepte profesionale superioare ori din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, precum şi în funcţii de execuţie a personalului auxiliar de specialitate la instanţe şi parchete superioare, promovarea în funcţii de execuţie a personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor în grade sau trepte profesionale superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, se face prin examen.

Conform art. 8 din aceeaşi hotărâre, poate participa la examenul pentru promovarea în grade sau trepte profesionale superioare în cadrul aceleiaşi instanţe ori aceluiaşi parchet personalul auxiliar de specialitate care îndeplineşte următoarele condiţii: a) are vechimea minimă prevăzută de lege pentru gradul sau treapta în care urmează să fie promovat; b) are calificativul "foarte bine" în ultimii 3 ani; c) nu a fost sancţionat disciplinar după acordarea ultimului calificativ.

În vederea executării dispoziţiilor legale anterior indicate, Consiliul Superior al Magistraturii, prin Hotărârea nr. 820/2018, a decis modificarea şi completarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului şi examenului pentru definitivare în funcţie, promovare în grade sau trepte profesionale superioare şi din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, precum şi în funcţii de execuţie a personalului auxiliar de specialitate la instanţe şi parchete superioare, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 181/2007 cu modificările şi completările ulterioare.

Conform art. 8 indice 1 şi 2 din această hotărâre (prevederi legale introduse prin H.C.S.M. nr. 830/2011, respectiv H.C.S.M. nr. 994/2012) poate participa la examenul pentru promovarea din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, personalul auxiliar de specialitate care a absolvit studii superioare juridice, fără a se face distincţie în raport de natura funcţiei îndeplinite, respectiv aceea de grefier, grefier statistician, grefier documentarist ori grefier arhivar. Totodată, se prevede că acest examen se organizează anual, în măsura în care există solicitări în acest sens ale personalului auxiliar de specialitate încadrat care a absolvit studii superioare juridice.

Pe de altă parte, Înalta Curte va avea în vedere că prin dispoziţiile art. 8 şi următoarele şi art. 21 şi următoarele din Hotărârea CSM 181/2007 a fost reglementat modul de organizare a examenului de promovare din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare în cadrul aceleiaşi instanţe, normele juridice impunând ca şi condiţie pentru participarea la examen absolvirea studiilor superioare juridice.

"Art. 81- Poate participa la examenul pentru promovarea din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, personalul auxiliar de specialitate care a absolvit studii superioare juridice.

Art. 82- Examenul pentru promovarea din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, se organizează anual, în măsura în care există solicitări în acest sens ale personalului auxiliar de specialitate încadrat care a absolvit studii superioare juridice.

Art. 9 - Îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 8 şi 81se constată printr-un raport întocmit de compartimentul de specialitate al instanţei sau parchetului unde candidatul îşi desfăşoară activitatea.

Art. 10 - Dispoziţiile art. 6 şi 7 se aplică în mod corespunzător.

Art. 101- (1) Dispoziţiile art. 81- 10 se aplică în mod corespunzător şi în cazul examenului pentru promovarea din funcţia de grefier statistician cu studii medii în cea de grefier statistician cu studii superioare, din funcţia de grefier documentarist cu studii medii în cea de grefier documentarist cu studii superioare, din funcţia de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare şi din funcţia de grefier registrator cu studii medii în cea de grefier registrator cu studii superioare.

(2) Poate participa la examenul pentru promovarea din funcţia de grefier statistician cu studii medii în cea de grefier statistician cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, personalul auxiliar de specialitate care a absolvit studii superioare economice sau studii superioare juridice.

(3) Poate participa la examenul pentru promovarea din funcţia de grefier documentarist cu studii medii în cea de grefier documentarist cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, personalul auxiliar de specialitate care a absolvit studii superioare juridice, studii superioare de administraţie publică sau filologice.

(4) Poate participa la examenul pentru promovarea din funcţia de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare şi din funcţia de grefier registrator cu studii medii în cea de grefier registrator cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, personalul auxiliar de specialitate care a absolvit studii superioare juridice, studii superioare de administraţie publică sau studii de licenţă în arhivistică."

Potrivit acestor dispoziţii poate participa la examenul pentru promovarea din funcţia de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, personalul auxiliar de specialitate care a absolvit studii superioare juridice, studii superioare de administraţie publică sau studii de licenţă în arhivistică.

Faptul că grefierii arhivari au drept condiţie de numire absolvirea studiilor medii nu are nicio relevanţă din perspectiva promovării acestora, nefiind vorba despre recrutarea iniţială ci despre promovarea din funcţia de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare.

Astfel, reţine Înalta Curte că această condiţie a studiilor medii, prevăzută de art. 38 alin. (1) din Legea nr. 567/2004, este impusă doar la momentul recrutării în funcţia de grefier arhivar şi registrator, iar în prezenta speţă nu este vorba de un concurs de recrutare, ci de un examen de promovare în funcţie conform dispoziţiilor art. 43 din Legea nr. 576/2004 şi art. 81 şi 82 din hotărârea C.S.M. nr. 181/2007.

Observă Înalta Curte că prin legea specială nr. 576/2004 s-a reglementat modalitatea de dezvoltare a carierei personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti, promovarea constituind o modalitate de dezvoltare a carierei personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti prin ocuparea unei funcţii publice de execuţie în grade sau trepte profesionale superioare, ceea ce poate presupune noi atribuţii şi responsabilităţi sau, după caz, creşterea gradului de complexitate a atribuţiilor exercitate.

Astfel, în temeiul Legii nr. 567/2004 şi al H.C.S.M. nr. 181/2007, ca urmare a declarării recurentelor ca admise la acest concurs, rezultă posibilitatea acestora de a fi încadraţi pe o funcţie superioară, cu o salarizare corespunzătoare, permisă de dispoziţiile Legii nr. 153/2017.

Aşadar, contrar celor reţinute de prima instanţă, Înalta Curte constată că refuzul Ministerului Justiţiei de a da curs solicitării recurentelor - reclamante este unul nejustificat, putând fi apreciat ca abuz de putere din partea acestei autorităţi publice, în sensul art. 2 lit. n) Legea nr. 554/2004, în condiţiile în care Legea nr. 153/2017 prevede fără echivoc drepturi salariale pentru grefieri arhivari şi grefieri registratori cu studii superioare. În prezenţa unor astfel de dispoziţii, care au condus la modificarea H.C.S.M. nr. 181/2007 începând cu luna august 2018 în sensul permiterii promovării grefierilor arhivari din grefieri cu studii medii în grefieri cu studii superioare şi în baza cărora a fost organizat examenul de promovare, Ministerul Justiţiei nu poate refuza acest drept reclamantelor.

Reclamantele nu solicită încadrarea în funcţia superioară urmare dobândirii unei diplome, ci, urmare participării la un examen de promovare, studiile superioare fiind doar o condiţie necesară înscrierii la examen.

Inalta Curte mai constată şi faptul că nici organizarea examenului şi nici rezultatele acestuia nu au fost contestate, prin urmare, sunt legale şi produc efecte juridice, având la bază dispoziţiile Legii nr. 153/2017 şi H.C.S.M. nr. 181/2007 cu modificările aduse prin H.C.S.M. nr. 820/2018.

În ceea ce priveşte dreptul de apreciere al Ministerului Justiţiei în aprobarea statului de funcţii, Înalta Curte apreciază că acesta este exercitat cu depăşirea limitelor legale în condiţiile în care organizarea examenului de promovare nu este condiţionată de existenţa vreunui aviz sau aprobări prealabile din partea ministerului.

De asemenea, nu există niciun conflict între dispoziţiile Legii nr. 567/2004 şi Legea nr. 153/2017. Legea nr. 567/2004 prevede atât condiţii de încadrare cât şi condiţii de promovare a personalului auxiliar, iar pârâtul nu poate invoca la promovare condiţiile de încadrare a grefierilor arhivari.

Chiar nemodificată, Legea nr. 567/2004 nu se opune promovării grefierilor arhivari în condiţiile Legii nr. 153/2017. Nici faptul că Legea nr. 153/2007 nu abrogă prevederi din Legea nr. 567/2004 nu este relevant, cele două legi putând fi aplicate în sensul în care să producă efecte juridice.

Înalta Curte nu poate reţine argumentul pârâtului Ministerul Justiţiei referitor la faptul că noua lege 153/2017 prevede doar posibilitatea salarizării grefierilor arhivari şi registratori cu studii superioare, ceea ce nu echivalează cu încadrarea (numirea) pe funcţie, drept motiv justificativ al refuzului său, întrucât reclamantele din prezenta cauză au participat la concursul de promovare din funcţia de grefier arhivar şi registrator cu studii medii în funcţia grefier arhivar şi registrator cu studii superioare, organizat în conformitate cu legea statutului acestei profesii unde au fost declarate admise. Astfel, în temeiul dispoziţiilor din Legea 576/2004 şi din hotărârea CSM 181/2007, în baza cărora a fost organizat concursul de promovare, şi ca urmare a declarării acestora admise la acest concurs, rezultă posibilitatea reclamantelor de a fi încadrate pe o funcţie superioară, cu o salarizare corespunzătoare, care de altfel, este permisă de dispoziţiile Legii 153/2017, după cum însuşi intimatul -pârât afirmă (se prevede posibilitatea salarizării grefierilor arhivari şi registratori cu studii superioare).

Totodată, se constată că, potrivit dispoziţiilor art. 31 din Legea nr. 153/2017, se face distincţie între încadrarea şi promovarea personalului plătit din fonduri publice pe funcţii, grade sau trepte profesionale, iar prin alin. (4) al articolului menţionat se dispune cu titlu de principiu că, în situaţia în care nu există un post vacant, promovarea personalului plătit din fonduri publice în funcţii, grade sau trepte profesionale se va face prin transformarea postului din statul de funcţii în care acesta este încadrat într-unul de nivel imediat superior.

Astfel, instanţa de control judiciar, contrar celor reţinute de prima instanţă apreciază că refuzul intimatului - pârât Ministerul Justiţiei determinat de faptul că este necesară modificarea legislaţiei pentru a putea transforma posturile posturilor de grefieri arhivari şi registratori cu studii medii în grefieri arhivari şi registratori cu studii superioare nu este justificat, deoarece cadrul legal prezent permite organizarea concursului de promovare în această situaţie si chiar salarizarea acestora.

Înalta Curte are în vedere faptul că legislaţia actuală prevede nu doar încadrarea în funcţia de arhivar si registrator cu studii medii, ci şi promovarea din funcţia de grefier arhivar şi registrator cu studii medii în funcţia grefier arhivar şi registrator cu studii superioare, una dintre condiţiile necesare pentru înscrierea la acest concurs fiind absolvirea studiilor superioare.

Prin urmare, Înalta Curte constată că refuzul acestuia este nejustificat, deoarece cadrul legal prezent permite atât organizarea examenului de promovare din funcţia de grefier arhivar cu studii medii în funcţia de grefier arhivar cu studii superioare, cât şi salarizarea acestora.

Se constată, aşadar, că refuzul pârâtului vatămă dreptul reclamantelor de a promova şi lasă fără aplicabilitate prevederile Legii nr. 153/2017 şi pentru acest fapt nu există o justificare. Potrivit art. 1 din Legea nr. 153/2017, legea de salarizare are ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem unic de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului, şi, începând cu data intrării în vigoare, "drepturile salariale ale personalului prevăzut la alin. (1) sunt şi rămân, în mod exclusiv, cele prevăzute în prezenta lege."

În acest sens este şi soluţia de unificare a jurisprudenţei cuprinsă în Procesul-verbal al şedinţei din 27 septembrie 2022 a judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin care judecătorii SCAF s-au exprimat, cu unanimitate, în sensul admiterii acţiunii reclamanţilor având ca obiect obligarea ministrului justiţiei la recunoaşterea examenului de promovare, respectiv la emiterea ordinului prin care să se dispună modificarea statelor de funcţii şi de personal al instanţelor în cadrul cărora reclamanţii îşi desfăşoară activitatea, în sensul transformării funcţiilor de grefier arhivar cu studii medii în grefier arhivar cu studii superioare, urmare a examenului de promovare susţin de aceştia, prin raportare la art. 135 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 şi Anexa V cap. II, pct. 7, 8 şi 9 din Legea nr. 153/2017.

În concluzie, întrucât refuzul Ministerului Justiţiei de a emite ordinul privind aprobarea statelor de funcţii, în sensul transformării posturilor de grefier arhivar cu studii medii în grefier arhivar cu studii superioare şi de a modifica bugetul în acest sens este unul nejustificat, iar refuzul Curţii de Apel Suceava a fost determinat de acest refuz emis de Ministerul Justiţiei, în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, coroborat cu art. 496 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de reclamante, va casa în parte sentinţa recurată şi, rejudecând, va obliga pârâtul Ministerul Justiţiei să recunoască şi să valideze examenul organizat în data de 24.11.2018 şi să emită un ordin privind aprobarea statelor de funcţii ale Curţii de Apel Suceava, în sensul luării în considerare şi a funcţiilor de grefieri arhivari cu studii superioare, conform rezultatelor examenului organizat în cadrul Curţii de Apel Suceava în data de 24.11.2018.

Deopotrivă, urmează a obliga pârâta Curtea de Apel Suceava prin Preşedinte la emiterea deciziilor de modificare a încadrării personalului conform rezultatelor examenului organizat în cadrul Curţii de Apel Suceava în data de 24.11.2018 şi promovat de reclamante, precum şi la achitarea diferenţele salariale dintre salariile cuvenite conform funcţiilor promovate prin concurs şi salariile efectiv plătite, de la momentul definitivării rezultatelor concursului şi până în prezent, actualizate cu dobânda legală la momentul plăţii şi să le plătească reclamantelor pe viitor (sub condiţia menţinerii cadrului legislativ de la data prezentei) salariul cuvenit conform funcţiei promovate.

Înalta Curte constată, contrar celor reţinute de prima instanţă, că, în speţă, Curtea de Apel Suceava are calitate procesuală pasivă, inclusiv pe capătul de cerere privind plata drepturilor salariale cuvenite recurentelor, ce au calitatea de personal auxiliar de specialitate. Fiind ordonatorul secundar de credite, Curtea de Apel Suceava, are calitatea de angajator, cu atribuţii inclusiv în privinţa acordării drepturilor salariale ale acestei categorii profesionale.

Înalta Curte va menţine în rest sentinţa recurată, respectiv sub aspectul soluţiei ce a fost dată excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Ministerul Justiţiei, în ceea ce priveşte solicitarea reclamantelor de obligare a acestuia la plata diferenţelor salariale, reţinând legalitatea acestei soluţii.

Instanţa de control judiciar constată ca fiind neîntemeiată această critică a recurentelor sub acest aspect, acestea interpretând eronat dispoziţiile art. 131 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 303/2004.

Potrivit art. 131 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, bugetul curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor este gestionat de Ministerul Justiţiei, ministrul Justiţiei având calitatea de ordonator principal de credite, iar potrivit art. 6 pct. VII subpct. 3 din H.G. nr. 652/2009, Ministerul Justiţiei asigură fondurile necesare, fundamentează şi elaborează proiectul bugetului pentru activitatea proprie, a instituţiilor publice din sistemul justiţiei pentru care ministrul Justiţiei are calitatea de ordonator principal de credite şi a unităţilor subordonate Ministerului, repartizând creditele bugetare ordonatorilor secundari de credite şi urmărind modul de utilizare a acestora.

Totodată, calitatea de ordonatori secundari/terţiari de credite revine, conform art. 125 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, curţilor de apel, parchetelor de pe lângă curţile de apel, tribunalelor şi parchetelor de pe lângă tribunale, care au în structură câte un departament economico-financiar şi administrativ, condus de un manager economic.

Lipsind un raport juridic direct cu Ministerul Justiţiei, cererea de plată formulată împotriva acestuia nu are temei, deoarece nu acestuia îi revine obligaţia de plată a drepturilor salariale cerute de recurentele-reclamante, neprezentând relevanţă raportul specific de drept financiar stabilit între ordonatorii de credite la diferitele niveluri ale alocării de fonduri bugetare.

În nicio ipoteză recurentul-pârât Ministerul Justiţiei nu achită direct reclamantelor drepturile salariale cuvenite, ci aceasta intră în atribuţia ordonatorului de credite secundar sau terţiar faţă de care acestea se află în raporturi de serviciu.

Aşadar, în raport de obligaţiile ce revin pârâtului Ministerul Justiţiei, Înalta Curte constată că formularea unor cereri având ca obiect plata efectivă a drepturilor salariale cuvenite personalului auxiliar care activează în cadrul instanţelor de judecată nu poate să atragă obligarea Ministerului Justiţiei în acest sens, numai prin prisma calităţii de ordonator principal de credite

Astfel, chiar dacă Ministerul Justiţiei are calitatea de ordonator principal de credite, gestionând bugetele instanţelor judecătoreşti, plata efectivă a drepturilor salariale se face de către curte de apel/tribunal, ordonatori secundari/terţiari de credite, în baza ordinelor de salarizare individuale.

Prin urmare, în sarcina intimatului - pârât Ministerul Justiţiei nu subzistă obligaţia de acordare a diferenţelor salariale solicitate de reclamante, în sensul plăţii efective a pretenţiilor băneşti formulate de acestea, Ministerului Justiţiei revenindu-i doar obligaţia asigurării resurselor bugetare necesare plăţii drepturilor salariale, motiv pentru care se impune a se menţine soluţia instanţei de fond de admitere a excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Ministerul Justiţiei şi de respingere a capătului de cerere vizând plata drepturilor salariale, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiţiei pentru lipsa calităţii procesuale pasive a acestuia, ca fiind legală, criticile recurentelor sub acest aspect fiind neîntemeiate.

Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, reţinând ca fiind incident motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., republicat, în temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 şi art. 496 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite recursul formulat de reclamantele A., B., C. şi D., va casa în parte sentinţa recurată şi rejudecând, va obliga pârâtul Ministerul Justiţiei să recunoască şi să valideze examenul organizat în data de 24.11.2018 şi să emită un ordin privind aprobarea statelor de funcţii ale Curţii de Apel Suceava, în sensul luării în considerare şi a funcţiilor de grefieri arhivari cu studii superioare, conform rezultatelor examenului din cadrul Curţii de Apel Suceava din data de 24.11.2018.

Deopotrivă, va obliga pârâta Curtea de Apel Suceava prin Preşedinte să emită decizii de modificare a încadrării personalului conform rezultatelor examenului organizat în cadrul Curţii de Apel Suceava în data de 24.11.2018 şi promovat de reclamante.

Va obliga pârâta Curtea de Apel Suceava să achite diferenţele salariale dintre salariile cuvenite conform funcţiilor promovate prin concurs şi salariile efectiv plătite, de la momentul definitivării rezultatelor concursului şi până în prezent, actualizate cu dobânda legală la momentul plăţii şi să le plătească reclamantelor pe viitor (sub condiţia menţinerii cadrului legislativ de la data prezentei) salariul cuvenit conform funcţiei promovate.

Va menţine în rest sentinţa recurată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de reclamantele A., B., C. şi D. împotriva sentinţei nr. 143/2021 din 30 septembrie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Casează în parte sentinţa recurată şi rejudecând:

Obligă pârâtul Ministerul Justiţiei să recunoască şi să valideze examenul organizat în data de 24.11.2018 şi să emită un ordin privind aprobarea statelor de funcţii ale Curţii de Apel Suceava, în sensul luării în considerare şi a funcţiilor de grefieri arhivari cu studii superioare, conform rezultatelor examenului din cadrul Curţii de Apel Suceava din data de 24.11.2018.

Obligă pârâta Curtea de Apel Suceava prin Preşedinte să emită decizii de modificare a încadrării personalului conform rezultatelor examenului organizat în cadrul Curţii de Apel Suceava în data de 24.11.2018 şi promovat de reclamante.

Obligă pârâta Curtea de Apel Suceava să achite diferenţele salariale dintre salariile cuvenite conform funcţiilor promovate prin concurs şi salariile efectiv plătite, de la momentul definitivării rezultatelor concursului şi până în prezent, actualizate cu dobânda legală la momentul plăţii şi să le plătească reclamantelor pe viitor (sub condiţia menţinerii cadrului legislativ de la data prezentei) salariul cuvenit conform funcţiei promovate.

Menţine în rest sentinţa recurată.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 6 decembrie 2022.