Perishing of claim challenging Environmental Fund installer validation for photovoltaic systems due to six-month procedural inactivity

Şedinţa publică din data de 23 noiembrie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea inregistrată la data de 08.08.2019 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2019, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Administraţia Fondului Pentru Mediu, anularea Deciziei Consiliului Director şi validarea societăţii reclamante ca instalator în cadrul Programului privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum şi livrării surplusului în reţeaua naţională, în cazul în care nu s-a început efectiv derularea programului, respectiv anunţarea listei instalatorilor validaţi.

1.2. Hotărârea instanţei de fond

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 1876 din 09 decembrie 2021, a admis exceptia perimării, invocata din oficiu, conform art. 420 alin. (2) C. proc. civ. şi, in consecinţă, a constatat intervenita perimarea cererii de chemare în judecată formulată de către reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Administraţia Fondului pentru Mediu.

Împotriva acestei sentinţe a promovat recurs reclamanta S.C. A. S.R.L.

Motivele de recurs

Recurenta susţine că hotărârea atacată este netemeinică şi nelegală, întrucât instanţa nu a luat în dezbatere suspendarea procedurii, nu a luat notă de formularea clară şi fără echivoc a obiectului cererii de chemare în judecată şi a dispus prin încheierea din 20.01.2021 suspendarea judecăţii.

În plus, susţine recurenta instanţa nu a precizat în citaţia emisă în data de 09.11.2021 că este vorba de luare în discuţie a perimării cererii de chemare în judecată fapt care i-ar fi permis să depună precizări cu privire la cauza.

De altfel, recurenta, în opinia acesteia, a crezut că dosarul a fost repus pe rol, lucru normal să se fi întâmplat în cazul în care ar fi fost analizată cererea noastră de chemare în judecată.

Pentru toate motivele expuse, recurenta a apreciat că în cauză cauza nu poate opera instituţia perimării, solicitând admiterea recursului aşa cum a fost acesta formulat.

1.3. Procedura de soluţionare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 7 mai 2022, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea cererii de recurs la data de 23 noiembrie 2022, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

În faza procesuală a recursului nu au fost administrate probe noi

II. Considerentele şi soluţia Înaltei Curţi asupra recursului

Din examinarea criticilor formulate de către recurentă, Înalta Curte apreciază, în aplicarea dispoziţiilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., că deşi acesta a nu indicat motivul de nelegalitate reglementat de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., criticile dezvoltate se încadrează în motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. potrivit căruia - prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii, în speţă, susţinându-se greşita aplicare a normelor procedurale ce reglementează sancţiunea perimării.

Se constată că judecata cererii de chemare în judecată a fost suspendată prin încheierea pronuntată la data de 20.01.2021, în conformitate cu art. 242 alin. (1) C. proc. civ., întrucât reclamanta nu şi-a îndeplinit obligaţia de a preciza obiectul cererii de chemare în judecată, în sensul de a indica în scris care sunt capetele de cerere ale acţiunii, această obligatie fiind pusă în sarcina sa la termenul de judecată din data de 28.10.2020 si comunicată reclamantei prin citaţie la 29.10.2020, conform procesului-verbal de înmânare de la fila x.

Totodată, se reţine că, încheierea din 20.01.2021 prin care a fost suspendata judecata cauzei, a fost comunicata reclamantei la 25.01.2021, astfel cum reiese din Procesul-verbal de inmanare depus la dosar.

Dosarul nr. x/2019 a fost soluţionat prin sentinţa civilă nr. 1876 din 9 decembrie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin care s-a constatat perimată cererea de chemare în judecată formulată de către perimarea cererii de chemare în judecată formulată de către reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Administraţia Fondului pentru Mediu, din vina reclamantei, care nu a făcut demersuri în vederea reluării judecăţii şi nici dovada că ar fi intervenit situaţii care să justifice întreruperi sau suspendări ale cursului perimării, astfel cum aceste situaţii sunt prevăzute de art. 417-419 C. proc. civ., suspendarea se datorează pasivităţii exclusive a acesteia, fiind menţinută mai mult de 6 luni.

Or, în conformitate cu dispoziţiile art. 416 C. proc. civ., "orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni. Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părţi sau de instanţă.

Nu constituie cauze de perimare cazurile când actul de procedură trebuia efectuat din oficiu, precum şi cele când, din motive care nu sunt imputabile părţii, cererea n-a ajuns la instanţa competentă sau nu se poate fixa termen de judecată".

Dispoziţiile art. 417 şi 418 C. proc. civ. prevăd cazurile de întrerupere şi de suspendare a cursului perimării, iar potrivit dispoziţiilor art. 429 alin. (1) C. proc. civ. "perimarea se constată din oficiu sau la cererea părţii interesate".

În conformitate cu dispoziţiile art. 421 alin. (2) C. proc. civ., "hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanţa ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunţare".

Aşadar, controlul legalităţii unei astfel de hotărâri în calea de atac a recursului este limitat la "constatarea perimării", respectiv la analiza motivelor, indicate de partea interesată în termen legal, referitoare la respectarea dispoziţiilor legale anterior citate.

Prin urmare, raportat la acest moment, rezultă că termenul de perimare se împlinea la data de 20 iulie 2021, termenul de perimare fiind de 6 luni de la data la care pricina a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, potrivit art. 416 alin. (1) C. proc. civ.

Din considerentele deciziei recurate reiese cu claritate că încheierea din 20 ianuarie 2021 prin care s-a dispus măsura suspendării judecăţii cauzei, în temeiul art. 242 alin. (1) C. proc. civ., faţă de neîndeplinirea de către reclamantă a obligaţiei stabilite în sarcina sa, de a preciza obiectul acţiunii astfel că, în mod corect, s-a reţinut că a intervenit pasivitatea culpabilă a părţilor pentru iniţierea continuării judecăţii.

Motivul de recurs invocat vizează o pretinsă nulitate a hotărârii atacate, urmare a nelegalei citări respectiv neindicare in citaţie a menţiunii -discutare perimare nu poate fi primit.

Potrivit textului procedural invocat, casarea unei hotărâri se poate cere atunci când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii.

Chiar dacă, sub imperiul acestui motiv de recurs, se includ cele mai variate neregularităţi de ordin procedural, care privesc atât nesocotirea normelor de ordine publică, precum şi a celor stabilite în interesul exclusiv al părţilor, pretinsa neregularitate invocată de recurent din această perspectivă nu se circumscrie aspectelor de nulitate/nelegalitate invocate.

Astfel, potrivit art. 417 C. proc. civ., perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică un interes.

Raportat la acest text de lege, rezultă că, pentru ca un act de procedură să aibă drept efect întreruperea perimării, este necesar ca prin săvârşirea lui să se urmărească continuarea judecăţii.

Prin urmare, pentru a întrerupe cursul perimării, cererea de redeschidere a procesului, formulată după suspendare de partea interesată, trebuie să urmărească repunerea cauzei pe rol în vederea continuării judecăţii.

Potrivit art. 12 C. proc. civ., drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună-credinţă, potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege şi fără a se încălca drepturile procesuale ale celeilalte părţi.

În absenţa oricărui demers procesual, concretizat în vreo cerere precizatoare, care să vizeze modificarea respectivului cadru, judecata cererii de chemare in judecatăa fost suspendata, întrucât reclamanta nu şi-a îndeplinit obligaţia de a a indica in scris care sunt capetele de cerere ale acţiunii, aceasta obligatie fiind pusă în sarcina sa la termenul de judecată din data de 28.10.2020 si comunicată reclamantei prin citaţie la 29.10.2020.

Prin urmare, în lipsa solicitării părţii, pentru evaluarea îndeplinirii condiţiilor de suspendare a judecăţii şi, ulterior, de perimare a cauzei lăsate în nelucrare, instanţa nu putea depăşi din oficiu limitele procesuale stabilite iniţial chiar de recurent, limite impuse de principiul disponibilităţii, care guvernează procesul civil, principiu reglementat expres de art. 9 C. proc. civ.

Aşa fiind, Înalta Curte constată că instanţa a aplicat corect dispoziţiile legale menţionate.

III. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul cu care a fost învestită.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamanta S.C. A. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 1876 din 09 decembrie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat. Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 23 noiembrie 2022.