Revision petition annulled for non-payment of stamp duty and missing signature

Şedinţa publică din data de 17 noiembrie 2022

Asupra cererii de revizuire de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului dedus judecăţii

Revizuentul A. a formulat cerere de revizuire împotriva deciziei nr. 4287 din 10 septembrie 2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal prin care s-a respins ca nul recursul formulat de acesta împotriva încheierii din 2 iunie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2020.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin decizia nr. 3124 pronunţată la 25 mai 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anulat cererea de revizuire declarată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 4287 din 10 septembrie 2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca fiind netimbrată.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva decizia nr. 3124 pronunţată la 25 mai 2021 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a formulat cerere de revizuire A., care invocând prevederile art. 509 alin. (1) C. proc. civ. a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei şi pe fond admiterea cererii de chemare în judecată.

4. Procedura de soluţionare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererilor de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 22 iunie 2021, s-a fixat termen de judecată la data de 17 noiembrie 2022, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra cererii de revizuire

Examinând excepţia netimbrării cererii de revizuire asupra căreia trebuie să se pronunţe cu prioritate, astfel cum impun dispoziţiile art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

În cauză sunt incidente dispoziţiile art. 26 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, potrivit cărora pentru formularea cererii de revizuire se datorează taxa de 100 de RON pentru fiecare motiv de revizuire invocat.

Conform art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, taxele de timbru se plătesc anticipat, cu excepţiile prevăzute de lege, iar potrivit art. 197 C. proc. civ.:

"În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se ataşează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condiţiile legii."

Prin citaţia comunicată revizuentului la data de 18 iulie 2022, conform dovezii de înmânare aflate la dosar, Înalta Curte a adus la cunoştinţa părţii, obligaţia achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 de RON, aferentă cererii de revizuire formulate împotriva deciziei nr. 3124 din 25 mai 2021 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2020, obligaţie pe care revizuentul nu a îndeplinit-o.

Cum dovada timbrării nu a fost ataşată cererii de revizuire, iar revizuentul nu şi-a îndeplinit această obligaţie nici ulterior, deşi a fost citat cu această menţiune, devin aplicabile dispoziţiile art. 197 teza a II-a C. proc. civ., care prevăd sancţiunea anulării cererii, ca netimbrată.

Înalta Curte reţine şi împrejurarea că în cauză nu s-a formulat, de către revizuentul A., o cerere de reexaminare a taxei judiciare de timbru şi/sau o cerere de ajutor public judiciar.

Consecinţa neachitării taxei judiciare de timbru aferentă căii de atac extraordinare a cererii de revizuire este prevăzută de dispoziţiile art. 197 din C. proc. civ., sancţiunea fiind nulitatea căii de atac pentru netimbrare.

Înalta Curte constată că este incidentă excepţia nulităţii căii de atac formulate de A., întrucât revizuentul nu depus cererea de revizuire în original şi nici nu a înaintat un exemplar semnat olograf/electronic.

În fapt, cu privire la aceasta, din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, instanţa reţine că prin rezoluţia din 22 iunie 2021, revizuentului i-a fost pus în vedere obligaţia de a semna în original cererea de revizuire, măsură ce i-a fost comunicată prin citaţia din data de 11 iulie 2022, primită potrivit dovezilor de primire din data de 18 iulie 2022 şi 7 noiembrie 2022 .

În aceste condiţii, Curtea constată incidente prevederile art. 196 şi art. 148 C. proc. civ., cu consecinţa nulităţii cererii formulate pentru lipsa semnăturii, cerinţă esenţială pentru valabilitatea acesteia.

Întrucât semnătura are rolul de a atesta voinţa părţii cu privire la conţinutul înscrisului pe care l-a semnat, ea trebuie să fie scrisă de mâna acelei părţi, neputând să fie dactilografiată, imprimată sau înlocuită prin parafă.

Importanţa semnăturii olografe rezidă în necesitatea de a se asigura că actul de procedură provine de la persoana care se pretinde că l-ar fi efectuat şi că exprimă manifestarea de voinţă a acesteia cu privire la conţinutul actului.

Aşadar, pentru a răspunde acestei finalităţi, semnătura trebuie să fie executată fie de mână, fie o semnătură electronică în condiţiile prevăzute de Legea nr. 455/2001, neputând să fie dactilografiată, imprimată sau scanată.

C. proc. civ. permite trimiterea cererii prin e-mail, cererea primind dată certă la data înregistrării acesteia, dar numai în scopul primirii de dată certă şi pentru a facilita înregistrarea acesteia într-un anumit timp, fără ca acest fapt să scutească partea de a complini ulterior lipsa semnăturii olografe, în termenul acordat de instanţă în acest scop, numai în acest mod existând certitudinea că cererea emană de la titular.

Toate acestea se pot deduce din mai multe prevederi ale C. proc. civ., iar în acest sens se reţine că prin art. 148 alin. (1) din C. proc. civ., se instituie regula potrivit căreia orice cerere adresată instanţelor judecătoreşti trebuie să fie formulată în scris şi trebuie să cuprindă, printre altele, semnătura titularului acesteia, putând fi formulată, potrivit alin. (2), şi prin înscris în formă electronică, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege, adică cele prevăzute de Legea nr. 455/2001 şi care astfel, acest înscris în formă electronică, nu trebuie confundat cu copia, fotocopia sau forma scanată a unui înscris.

Prin urmare, sancţiunea care se impune pentru lipsa semnăturii este aceea a nulităţii cererii de revizuire.

Pentru considerentele arătate, Înalta Curte, în temeiul art. 486 alin. (3) şi art. 489 alin. (2) C. proc. civ., constată nulitatea cererii de revizuire formulată de A. .

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează cererea de revizuire formulată de A. împotriva deciziei nr. 3124 din 25 mai 2021 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2020.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 17 noiembrie 2022.