Judicial transfer rejected: public interest in court staffing outweighs individual health and personal circumstances

Şedinţa publică din data de 15 noiembrie 2022

Asupra contestaţiei de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Hotărârea contestată

Prin Hotărârea nr. 585 din 22 martie 2022 a Consiliului Superior al Magistraturii, secţia pentru procurori a fost respinsă cererea de transfer a contestatoarei A. augustina de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Petroşani la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca.

În esenţă, secţia pentru procurori a respins cererea de transfer formulată de contestatoare, apreciind că încărcătura dosarelor per procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Petroşani este mult peste media naţională, această unitate de parchet confruntându-se cu dificultăţi astfel că interesele private ale titularului cererii de transfer vin în conflict cu interesele unităţii de parchet de la care se doreşte transferul, acestea din urmă primând având în vedere buna funcţionare şi echilibrarea volumului de muncă.

2. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei hotărâri, contestatoarea A. augustina a formulat contestaţie, întemeiată pe dispoziţiile art. 611 alin. (7) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu dispoziţiile art. 29 alin. (7)-(9) din Legea nr. 314/2004.

Prin contestaţia înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, contestatoarea A. augustina a solicitat în contradictoriu cu intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru judecători anularea Hotărârii nr. 585 din 22 martie 2022 a Consiliului Superior al Magistraturii, secţia pentru procurori şi obligarea intimatului să emită o hotărâre prin care să dispună transferul acesteia de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Petroşani la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca.

În motivarea contestaţiei, contestatoarea a arătat, în esenţă, că solicitarea de anulare a hotărârii secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii anterior menţionată este justificată dată fiind motivarea deficitară şi neconvingătoare a acestor hotărâri.

Prin Hotărârea nr. 585/22.03.2022 emisă de Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru procurori s-a dispus respingerea cererii de transfer a subsemnatei de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Petroşani la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, avându-se în vedere faptul că volumul de activitate de Ia Parchetul de pe lângă Judecătoria Petroşani este situat mult peste nivelul mediei naţionale, cât şi faptul că această unitate de parchet se confruntă cu dificultăţi la ocuparea posturilor de procuror, situaţie în care, orice transfer poate destabiliza şi mai mult buna funcţionare a acestei unităţi de parchet supraîncărcate. Raportat la cele menţionate anterior, secţia a apreciat că îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru ca un procuror să obţină transferul conferă acestuia o vocaţie la transfer, care poate fi valorificată doar în anumite condiţii care să corespundă, totodată, nevoilor sistemului judiciar pentru asigurarea premiselor desfăşurării cu celeritate a procesului penal. Astfel, s-a apreciat că motivele invocate de subsemnata în susţinerea prezentei solicitări nu pot prevala faţă de interesele parchetului de la care provin, respectiv asigurarea resurselor umane necesare bunei funcţionări şi echilibrarea volumului de muncă, în caz contrar fiind încălcat justul echilibru dintre interesele publice ale unei unităţi de parchet de la care se solicită transferul şi interesul privat al subsemnatei.

Contestatoarea apreciază că hotărârea contestată a fost emisă cu nerespectarea criteriilor prevăzute de art. 612 din Legea nr. 303/2004, în mod discriminatoriu şi neglegal, pentru următoarele motive:

l) Nu au fost analizate toate criteriile prevăzute de art. 612 din Legea nr- 303/2004, respectiv cel de la art. 612 pct. j) din Legea nr. 303/2004 privind starea de sănătate a subsemnatei, cu toate că normele care reglementează instituţia transferului au un caracter obligatoriu, potrivit noii reglementări. Lipsa referirilor în hotărâre la aceste criterii echivalează cu nemotivarea acesteia.

Precizezază cu privire la starea de sănătate că a fost diagnosticată cu fibrom uterin voluminos şi sterilitate primară (sens în care am anexat cererii de transfer acte doveditoare), stare de sănătate care i se agravează pe fondul navetei.

2) În ce priveşte volumul de activitate al parchetului de la care solicită transferul, numărul posturilor vacante şi dificultăţile de ocupare a acestora, analiza acestui criteriu s-a efectuat într-un mod eronat şi discriminatoriu.

Chiar dacă volumul de activitate de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Petroşani depăşeşte media pe ţară, iar la data soluţionării cererilor de transfer, pe o schemă de 11 procurori exista un post vacant de conducere şi un post vacant de execuţie, acesta din urmă fiind indisponibilizat pentru a fi ocupat prin concursul de admitere în magistratură sesiunea iulie 2021- martie 2022, la analizarea acestui criteriu au fost avute în vedere strict date statistice, fără a se corela volumul de activitate cu gradul de ocupare al schemei Parchetului de pe lângă Judecătoria Petroşani, care Ia data soluţionării cererii de transfer era de 81% şi cu complexitatea dosarelor.

Acest criteriu nu a fost corelat nici cu motivele cuprinse în avizele consultative favorabile emise de Parchetul de pe lângă Judecătoria Petroşani, Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara şi Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, singurele în măsură să stabilească dacă admiterea cererii afecta sau nu buna funcţionare a unităţii de parchet, avize în care s-a menţionat că prin admiterea cererii de transfer a subsemnatei nu este afectată activitatea Parchetului de pe lângă Judecătoria Petroşani.

De asemenea, apreciază că în mod neîntemeiat s-a reţinut că există dificultăţi în ocuparea posturilor de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Petroşani, în contextul în care la ultimele concursuri de admitere în magistratură, respectiv în anul 2019 şi în anul 2022 au fost scoase la concurs două posturi de procuror care au fost ocupate de doamna procuror B. la data de 23.12.2019 prin Decretul nr. 1253/23.12.2019, respectiv de doamna procuror C.. Totodată, în 12.12.2019 doamna procuror D. a fost numită din funcţia de judecător în funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Petroşani (prin Hotărârea nr. 1240/12.12.2019), la data de 01.01.2019, doamna procuror E. a fost numită procuror stagiar la Parchetul de pe lângă Judecătoria Petroşani, iar la data de 17.12.2020, domnul procuror F. a fost numit procuror stagiar la Parchetul de pe lângă Judecătoria Petroşani.

Mai mult decât atât, în şedinţa secţiei pentru procurori din data de 17 martie 2022 (înainte de soluţionarea cererii de transfer din data de 22.03.2022), secţia pentru procurori a hotărât înaintarea către Preşedintele României a propunerilor privind numirea în funcţia de procuror a candidaţilor declaraţi admişi şi care îndeplinesc condiţiile legale la concursul de admitere în magistratură organizat în perioada 30 iulie 2021-14 martie 2022, context în care s-a înaintat şi propunerea de numire în funcţie a doamnei procuror C. la Parchetul de pe lângă Judecătoria Petroşani.

Astfel, la data soluţionării cererii de transfer, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Petroşani dintr-o schemă de 11 procurori, figurau 10 procurori din care un procuror stagiar şi un procuror sub rezerva emiterii decretului de numire în funcţie.

In aceeaşi ordine de idei, în ce priveşte acest criteriu, consideră contestatoarea că am fost discriminată în raport de doamna procuror G. căreia, prin Hotărârea nr. 388/18.04.2019 emisă de Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru procurori, în contextul sesiunii de transferuri la parchete din martie- aprilie 2019, i s-a admis cererea de transfer de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Petroşani la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timişoara, independent de faptul că volumul de activitate al Parchetului de pe lângă Judecătoria Petroşani era peste media pe ţară, iar la această unitate de parchet existau două posturi vacante de execuţie şi fără să se ţină cont că există dificultăţi în ocuparea posturilor de procuror.

Totodată, consideră că acest criteriu a fost analizat în mod eronat şi raportat la situaţia Parchetului de pe lângă Judecătoria Beclean, în ceea ce priveşte cererea de transfer a doamnei procuror H. a cărei cerere s-a admis motivat de faptul că la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, unitate la care se solicită transferul în principal, gradul de vacantare al schemei de personal este mult mai ridicat faţă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Beclean, unitate de la care se solicită transferul, respectiv la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca existau 4 posturi vacante şi 4 posturi temporar vacante de execuţie şi un volum de activitate situat la nivelul mediei naţionale, în condiţiile în care la Parchetul de pe lângă Judecătoria Beclean exista 1 post vacant, context în care s-a apreciat oportună admiterea cererii de transfer în vederea asigurării resurselor umane necesare bunei funcţionări şi echilibrării volumului de muncă, fiind astfel asigurat şi justul echilibru dintre interesele publice ale unităţii de parchet implicate în procedură şi interesele private ale solicitantei.

Astfel, Parchetul de pe lângă Judecătoria Beclean are o schemă de 3 procurori pe funcţie de execuţie (din care un post de execuţie este peste schemă) şi un post de conducere. La data soluţionării cererilor de transfer erau ocupate toate posturile de execuţie, iar pe postul de conducere era delegată doamna procuror H. începând cu data de 01.01.2022 până la data de 01.07.2022. Din cele trei posturi de execuţie un post era ocupat de un procuror stagiar.

Conform situaţiei posturilor de procuror vacante la data de 11.03.2022, gradul de ocupare al schemei Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca era de 85,71%, iar al Parchetului de pe lângă Judecătoria Beclean era de 75%. Ulterior sesiunii de transferuri, gradul de ocupare al schemei de personal al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca era de 100%, iar al Parchetului de pe lângă Judecătoria Beclean era de 50%. în consecinţă, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Beclean pe o schemă de 4 procurori au rămas 2 procurori pe funcţie de execuţie, din care un procuror stagiar.

Chiar dacă în soluţionarea cererii de transfer s-a apreciat oportună admiterea cererii de transfer a doamnei procuror H. în vederea asigurării resurselor umane necesare bunei funcţionări şi echilibrării volumului de muncă, fiind astfel asigurat şi justul echilibru dintre interesele publice ale unităţii de parchet implicate în procedură şi interesele private ale solicitantei, delegarea sa în funcţia de prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Beclean nu a încetat. Mai mult, prin Hotărârea nr. 725/19.04.2022, secţia pentru procurori a hotărât delegarea în funcţia de prim -procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Beclean începând cu data de 01.05.2022 şi până la data de 01.11.2022.

În prezent, conform situaţiei posturilor vacante de procuror din data de 06.05.2022 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Beclean figurează un singur procuror pe funcţie de execuţie, întrucât procurorul stagiar a fost numit în funcţie de execuţie la Parchetul de pe lângă Judecătoria Baia Mare.

De asemenea, consideră că acest criteriu a fost analizat în mod eronat şi raportat la situaţia Parchetului de pe lângă Judecătoria Dej în ceea ce priveşte cererea de transfer a domnului procuror I. a cărui cerere s-a admis motivat de faptul că la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, unitate la care se solicită transferul, gradul de vacantare a schemei de personal este mult mai ridicat faţă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Dej, unitate de la care se solicită transferul. Astfel, Ia Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca există 4 posturi vacante şi 4 posturi temporar vacante de execuţie şi un volum de activitate situat la nivelul mediei naţionale, în condiţiile în care la Parchetul de pe lângă Judecătoria Dej exista 1 post vacant, în acest context fiind oportună admiterea prezentei cereri de transfer în vederea asigurării resurselor umane necesare bunei funcţionări şi echilibrării volumului de muncă, fiind astfel asigurat şi justul echilibru dintre interesele publice ale unităţilor de parchet implicate în procedură şi interesele private ale solicitantului.

Astfel, Parchetul de pe lângă Judecătoria Dej are o schemă de 2 procurori pe funcţie de execuţie şi un post de conducere. La data soluţionării cererilor de transfer erau ocupate toate posturile de execuţie, iar pe postul de conducere era delegat domnul procuror J., procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Dej.

De menţionat este faptul că în etapa I a sesiunii de transferuri afişată pe site-ul CSM la data de 19.01.2022, s-a admis cererea de transfer a domnului procuror K. de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Dej la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca.

Conform situaţiei posturilor de procuror vacante la data de 11.03.2022, gradul de ocupare al schemei Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca era de 85,71%, iar al Parchetului de pe lângă Judecătoria Dej era de 66,67%. După sesiunea de transferuri gradul de ocupare al schemei Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca era de 100%, iar gradul de ocupare al Parchetului de pe lângă Judecătoria Dej era de 33,33%. Practic la Parchetul de pe lângă Judecătoria Dej funcţiona cu un singur procuror.

Ulterior sesiunii de transferuri şi în prezent, domnul procuror I. figurează delegat pe funcţie de execuţie la Parchetul de pe lângă Judecătoria Dej începând cu data de 01.05.2022 şi până în data de 01.11.2022.

Chiar dacă în soluţionarea cererii de transfer s-a apreciat oportună admiterea cererii de transfer a domnului procuror I. în vederea asigurării resurselor umane necesare bunei funcţionări şi echilibrării volumului de muncă, fiind astfel asigurat şi justul echilibru dintre interesele publice ale unităţii de parchet implicate în procedură şi interesele private ale solicitantului, Parchetul de pe lângă Judecătoria Dej funcţionând cu un singur procuror, transferul nu a produs efecte, apreciindu-se întemeiată delegarea la Parchetul de pe lângă Judecătoria Dej a domnului procuror I..

In concluzie, rezultă că secţia pentru procurori în mod eronat a apreciat oportune admiterea a două cereri de transfer de la parchete care rămâneau pe o schemă de 4 procurori cu 2 procurori (la parchetul de pe lângă Judecătoria Beclean, din care un procuror stagiar), respectiv pe o schemă de 3 procurori cu un procuror (la Parchetul de pe lângă Judecătoria Dej), însă a apreciat inoportună admiterea cererii sale de transfer de la un parchet la care pe o schemă de 11 procurori rămâneau 10 procurori, din care un procuror stagiar şi în condiţiile în care în anul 2019 s-a admis cererea de transfer a doamnei procuror G. de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Petroşani la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timişoara, când la Parchetul de pe lângă Judecătoria Petroşani pe o schemă de 11 procurori figurau 9 procurori. Ba mai mult, ulterior cererii de transferuri a apreciat oportună delegarea procurorilor la parchetele de la care şi-au solicitat transferul.

3) Deşi criteriile prevăzute de art. 612 din Legea nr. 303/2004 nu au o ordine de prioritate, prin hotărârea contestată s-a avut în vedere cu prioritate doar criteriul prev. la 612 pct. b) din Legea nr. 303/2004, Iară a se avea în vedere celelalte criterii, întrucât acestea nu au fost analizate. Consideră că acestea trebuiau analizate cumulativ şi comparativ în raport de toate cererile de transfer formulate, cât şi prin prisma necesităţii menţinerii unui echilibru între interesul public, buna funcţionare a parchetelor implicate şi interesul privat, în ce priveşte hotărârea contestată, însă aceste criterii nu au fost analizate în modalitatea menţionată în raport de cele două cereri de transfer admise menţionate mai sus, ci în mod părtinitor şi discreţionar.

3. Apărările formulate în cauză

Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestaţiei, ca neîntemeiată.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând hotărâria atacateă, prin prisma criticilor formulate de copntestatoare, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatului, Înalta Curte apreciază că prezenta contestaţie este neîntemeiată.

Pentru a ajunge la această soluţie, instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Potrivit dispoziţiilor art. 60 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată "(1) Transferul judecătorilor şi procurorilor de la o instanţă la altă instanţă sau de la un parchet la alt parchet ori la o instituţie publică se aprobă, la cererea celor în cauză, de secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul consultativ motivat al preşedintelui instanţei sau al conducătorului parchetului de unde se transferă şi unde se transferă, însoţite de punctul de vedere al preşedinţilor curţilor de apel sau al procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel în circumscripţia cărora se află instanţa sau parchetul de unde se transferă şi unde se transferă. în cazul în care transferul se solicită în circumscripţia aceleiaşi curţi de apel sau a aceluiaşi parchet de pe lângă o instanţă din circumscripţia aceleiaşi curţi de apel este necesar punctul de vedere al preşedintelui respectivei curţi de apel sau al procurorului general al parchetului de pe lângă respectiva curte de apel."

Conform art. 611 din aceeaşi lege "(1) Cererile de transfer se depun la Consiliul Superior al Magistraturii în termen de 15 zile de la data publicării anunţului prevăzut la art. 61 alin. (1). Cererea de transfer va conţine informaţii privind specializarea judecătorului sau a procurorului şi, dacă este cazul, disponibilitatea asumată a acestuia de a activa la instanţa sau la parchetul la care solicită transferul, în oricare dintre secţiile sau completurile sau compartimentele la care cerinţele acestei instanţe sau ale acestui parchet o impun."

Totodată, potrivit art. 612 din acelaşi act normativ, "La soluţionarea cererilor de transfer ale judecătorilor la alte instanţe şi ale procurorilor la alte parchete se au în vedere următoarele criterii: motivele cuprinse în avizele consultative motivate şi punctele de vedere prevăzute la art. 60 alin. (1); volumul de activitate al instanţei sau al parchetului de la care se solicită transferul şi ia care se solicită transferul, numărul posturilor vacante şi al posturilor temporar vacante la instanţele sau la parchetele implicate şi dificultăţile de ocupare a acestora; specializarea judecătorului sau a procurorului, specializările complementare, vechimea în cadrul secţiei sau al completului corespunzător specializării; vechimea la instanţa sau la parchetul de la care se solicită transferul; vechimea efectivă în funcţia de judecător sau, după caz, de procuror; vechimea în gradul aferent instanţei sau parchetului la care se solicită transferul; g) disponibilitatea de a activa în secţia sau în completul corespunzător specializării postului vacant; domiciliul sau, după caz, reşedinţa solicitantului; distanţa dintre domiciliul sau, după caz, reşedinţa şi sediul instanţei sau al parchetului la care funcţionează judecătorul sau procurorul şi posibilităţile reale de navetă, inclusiv timpul afectat acesteia; starea de sănătate şi situaţia familială."

Dispoziţiile legale privitoare la transferul judecătorilor şi procurorilor, respectiv cele prevăzute de art. 612 din Legea nr. 303/2004 nu stabilesc o ordine de prioritate a criteriilor de transfer, revenind secţiei pentru judecători atribuţia de a analiza incidenţa fiecăruia dintre acestea prin prisma raportului dintre interesul individual şi cel general.

În acest context, trebuie subliniat că în considerentele actelor atacate au fost expuse informaţii privind traseul profesional, vechimea în funcţia de procuror a contestatoarei, date referitoare la situaţia unităţilor de parchet implicate în procedura de transfer, dar şi argumentele pentru care s-a acordat prioritate anumitor criterii.

Astfel, contrar susţinerilor contestatoarei, instanţa de recurs constată că la soluţionarea cererii de transfer formulate, secţia pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a analizat în mod unitar toate criteriile de transfer prevăzute de lege, inclusiv motivele de ordin personal şi profesional invocate în cerere, în cauza de faţă fiind determinante aspectele privind volumul de activitate al unităţii de parchet de la care s-a solicitat transferul şi al celei la care s-a solicitat transferul, numărul posturilor vacante şi a celor temporar vacante, dificultăţile de ocupare a acestora, precum şi motivele cuprinse în avizele emise de instanţele implicate în procedura de transfer, criteriu prevăzut de art. 612 lit. a) din Legea nr. 303/2004.

Prin urmare, sunt neîntemeiate susţinerile contestatoarei referitoare la faptul că secţia pentru procurori nu a realizat o verificare efectivă şi obiectivă a motivelor invocate de aceasta în cererile de transfer, analizând selectiv şi discriminatoriu criteriile prevăzute de dispoziţiile art. 612 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulteriore, emiţând aceste hotărâri cu exces de putere în sensul art. 2 lit. n) din Legea nr. 554/2004, cu modificările ulterioare.

Înalta Curte apreciază că nu sunt îndeplinite condiţiile excesului de putere în condiţiile în care respingerea cererii de transfer s-a realizat prin luarea în considerare a tuturor criteriilor prevăzute de lege, iar situaţia personală a contestatoarei nu reprezenta o situaţie excepţională care să duca la inversarea raportului de preeminenţă al interesului public faţă de drepturi şi interese private.

În ceea ce priveşte criticile contestatoarei privind omisiunea secţiei pentru procurori de a lua în considerare la analiza cererii de transfer motivele personale/medicale şi profesionale invocate în susţinerea acestei cereri, Înalta Curte apreciază că acest argument nu poate fi reţinut de vreme ce chiar din considerentul hotărârii rezultă că solicitarea a fost analizată în raport de toate motivele invocate, iar condiţşiile de transfer trebuie să corespundă nevoilor sistemului judiciar.

În acest context, trebuie amintit că soluţionarea unei cereri de transfer nu poate fi raportată exclusiv la situaţia unui magistrat, cu ignorarea criteriilor legale, după cum rezultă inclusiv din practica instanţei supreme.

Prin urmare, în mod corect s-a apreciat în prezenta cauză că motivele personale şi profesionale invocate de contestatoare în susţinerea cererilor de transfer nu pot prevala faţă de interesele Parchetului de la care aceasta provine, respectiv asigurarea resurselor umane necesare bunei funcţionări şi echilibrarea volumului de muncă, în caz contrar fiind încălcat justul echilibru dintre interesele publice ale instanţei de la care se solicită transferul şi interesele private ale solicitantei.

Prin urmare, Înalta Curte constată că susţinerile şi criticile contestatoarei sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite, iar hotărârea pronunţată de secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii este legală.

5. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 29 alin. (7)-(9) din Legea nr. 314/2004, cu modificările şi completările ulterioare, Înalta Curte va respinge contestaţia declarată de contestatoarea A. augustina împotriva Hotărârii nr. 585 din 22 martie 2022 a Consiliului Superior al Magistraturii, secţia pentru procurori, ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestaţia declarată de contestatoarea A. augustina împotriva Hotărârii nr. 585 din 22 martie 2022 a Consiliului Superior al Magistraturii, secţia pentru procurori, ca nefondată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15 noiembrie 2022.