Securitate worker status confirmed after appeal dismissed

Şedinţa publică din data de 15 noiembrie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII- a de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a solicitat ca în contradictoriu cu pârâtul A. să se constate existenţa calităţii lucrător al Securităţii în ceea ce îl priveşte pe acest pârât.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 1383 din 12 octombrie 2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis cererea formulată de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, şi a constatat calitatea de lucrător al Securităţii a pârâtului A., domiciliat în Bucureşti.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe pârâtul A. a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi respingerea reclamantului, ca neîntemeiată.

Printr-o primă critică, recurentul a invocat nemotivarea hotărârii recurate, apreciind că instanţa de fond s-a limitat doar la a stabili faptele care ar fi atras calitatea pârâtului de lucrător al Securităţii, fără însă a prezenta care a fost participarea efectivă la aceste fapte.

Totodată recurentul-pârât susţine că instanţa de fond nu a analizat fiecare activitate în parte şi nu explică de ce pentru aceste fapte s-a reţintu în sarcina sa calitatea de lucrător al Securităţii.

În susţinerea motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 Cod, recurentul-pârât a susţinut că instanţa nu a interpretat apărarea propusă prin întâmpinare, cu referire la prevederile art. 2 din O.U.G. nr. 24/2008 modificată prin Legea nr. 293/2008 în sensul că nus-a făcut o analiză justă a faptelor sale din perspectiva sintagmei: "a desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau îngrădit drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului."

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul - reclamant Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

5. Procedura de soluţionare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 07.12. 2021, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea cererii de recurs la data de 15 noiembrie 2022, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Analizând cererea de recurs, prin prisma criticilor formulate şi a ansamblului probatoriu administrat în cauză, precum şi prin raportare la dispoziţiile legale incidente Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru argumentele prezentate în cele ce urmează.

Referitor la cea dintâi critică adusă de recurentul-pârât, întemeiată pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., în sesnul că instanţa de fond a efectuat o motivare abstractă şi s-a raport doar la faptele prezentate de către reclamant, Înalta Curte reţine că potrivit textului de lege invocat: "Casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru următoarele motive de nelegalitate: 6. când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei".

În literatura de specialitate s-a precizat că, deşi la punctul 6 ar fi vorba de trei motive distincte, în realitate este vorba despre ipoteze diferite ale aceluiaşi motiv de casare, şi anume nemotivarea hotărârii, deoarece astfel trebuie calificate şi o hotărâre care nu este deloc motivată şi una care cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura pricinii. Un atare motiv de casare se justifică prin prisma faptului că, în lipsa oricăror considerente, a unor considerente contradictorii sau străine de natura pricinii, nu se poate aprecia dacă soluţia adoptată este sau nu rezultatul cercetării fondului cauzei.

În speţă, deşi recurentul-pârât şi-a întemeiat cererea de recurs pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., din dezvoltarea argumentelor expuse în cuprinsul acesteia rezultă că partea nu a arătat, în mod concret, punctual, motivele pe care hotărârea de fond ar fi trebuit să se întemeieze, motivele contradictorii sau străine de natura cauzei pe care le cuprinde aceasta, limitându-se să menţioneze că motivarea instanţei de fond este abstractă şi încalcă dreptul la un proces echitabil, neindicând, prin urmare, care dintre ipotezele motivului de casare invocat ce vizează, aşa cum s-a arătat, nemotivarea hotărârii, este incidentă în cauză.

Or, în condiţiile în care recurentul-pârât a invocat doar în mod formal motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., neformulând argumente de ordin critic care să se circumscrie acestor dispoziţii, instanţa de recurs se află în imposibilitate de a efectua un control de legalitate a sentinţei recurate din această perspectivă, nemulţumirea părţii cu privire la soluţia adoptată de prima instanţă şi simpla indicare a acestui temei legal neputând echivala cu motivarea cererii de recurs sub acest aspect.

În acest context, Înalta Curte reţine că motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ. nu este fondat, ipoteza că hotărârea recurată ar fi nemotivată neputând fi reţinută.

În ceea ce priveşte cel de-al doilea motiv de casare propus în critica sentinţei recurate, prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte apreciază de asemenea că este nefondat având în vedere următoarele considerente:

Prin cererea nr. x/15.10.2019 formulată de numita B., s-a solicitat verificarea, sub aspectul constatării calităţii de lucrător al Securităţii, pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului la care petentul a avut acces în temeiul art. 7 alin. (1) şi alin. (8) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, cu modificările şi completările ulterioare.

În urma verificărilor efectuate în dosarul nr. x (cotă C.N.S.A.S.), recurentul-pârât figurează cu activitate zona de acţiune a Securităţii.

Cu privire la activităţile întreprinse de către recurentul-reclamant, din materialul probator propus în cauză instanţei de fond, Înalta Curte reţine următoarele înscrisuri relevante:

- Cerere de verificare la cartotecă (formular tipizat), 15.02.1960, completat olograf de slt. A., Direcţia Regională Suceava, secţia Raională Darabani, document cu următorul conţinut:

"Dispuneţi verificarea numitului: C../.../. Domiciliul: satul Balinţi, com. Havârna, raion Darabani. Alte indicii de identificare: fost membru D., fost condamnat. Scopul verificării: Urmează să fie luat în evidenţă, Ce informaţii se cer: Cum este cunoscut în evidenţele dumneavoastră." (dosar nr. x, f. x);

- Referat, 17.09.1960, semnat dactilo şi olograf de slt. A., Direcţia Regională Suceava, secţia Raională Darabani, în care se menţionează:

"Din investigaţiile efectuate în satul Balinţi, comuna Havârna, raionul Darabani, în vederea identificării numitului C.., fost membru D.., am stabilit că susnumitul domiciliază în prezent în satul Balinţi, comuna Havârna, ocupându-se cu munca câmpului. întrucât cel în cauză a fost membru D.., propun să fie luat în evidenţă la Problema D.." (dosar nr. x, f. x);

- Hotărâre privind trecerea în evidenţa operativă pasivă a numitului C... din com. Havârna, rai. Dorohoi, 02.02.1965, întocmită şi semnată olograf de It. maj. A., Direcţia Regională Suceava, secţia Raională Dorohoi, document, în care se menţionează:

"Numitul C../.../, de profesie agricultor, membru în cooperativa agricolă de producţie, domiciliază în com. Havârna, raionul Dorohoi. Susnumitul figurează în evidenţele noastre la Problema D.. pentru faptul că din anul 1940 se înscrie în D. şi activează până la dizolvarea acestui partid în com. Havârna./.../. Faţă de cele raportate mai sus, propunem a se aproba trecerea susnumitului la forma de evidenţă pasivă." (dosar nr. x, f. x);

- declaraţii ale titularului privind atitudinea manifestată împotriva regimului comunist: fila x, 12-13,14-15v, 27, 28, 34,41-43v;

- declaraţii şi Note informative furnizate de persoane din anturajul lui C., care aveau cunoştinţă de manifestările acestuia împotriva regimului comunist: fila x, 19-19v, 20-20v, 21-21v, 22-22v, 23, 24-24v, 25, 26, 29, 30, 31, 32, 33, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 46-47v, 48, 50, 61, 62, 63, 64, 65-65v.

În urma constatării la verificarea pe cale administrativă a documnetelor mai sus enumerate, intimatul-reclamant Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a învestit instanţa de contencios administrativ, în temeiul art. 11 din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, cu o acţiune vizând constatarea calităţii de lucrător al Securităţii în ceea ce îl priveşte pe recurentul-pârât.

Potrivit Notei de constatare nr. DI/l/1148/27.07.2020, recuentul-pârâtul a fost angajat al fostei Securităţi, având gradul de sublocotenent (1960), respectiv locotenent major (1965-1966) în cadrul Direcţiei Regionale Suceava, secţia Raională Darabani (1960) respectiv secţia Raională Dorohoi (1965-1966).

În cauză nu s-a contestat calitatea recurentului-pârât de ofiţer al fostei Securităţii, aspectele în dispută vizând numai natura activităţilor desfăşurate în această calitate.

Prima instanţă a constatat în mod corect, pe baza documentaţiei prezentate de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, că activitatea recurentului-pârât a îngrădit exerciţiul unor drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, aşa încât sunt incidente dispoziţiile art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008.

În motivele de recurs, recurentul reiterează apărările formulate pe fondul cauzei, încercând să acrediteze ideea că prin activităţile desfăşurate în calitate de locotenent, în cadrul Direcţiei Regionale Suceava, secţia Raională Darabani şi Dorohoi, nu a suprimat sau îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, însă aceste susţineri, instanaţ de recurs le apreciază ca fiind nefondate.

Potrivit definiţiei legale a conceptului de lucrător al Securităţii cuprinsă în art. 2 lit. a) din ordonanţa de urgenţă, are această calitate "orice persoană care, având calitatea de ofiţer sau de subofiţer al Securităţii sau al Miliţiei cu atribuţii pe linie de Securitate, inclusiv ofiţer acoperit, în perioada 1945-1989, a desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului".

Ca atare, pentru constatarea calităţii de lucrător al Securităţii este necesar întrunirea a două condiţii:

- persoana în cauză să fi avut calitatea de ofiţer sau de subofiţer al Securităţii sau al Miliţiei cu atribuţii pe linie de Securitate, inclusiv ofiţer acoperit, în perioada 1945-1989;

- acea persoană să fi desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului.

Cu privire la prima condiţie, în mod corect a reţinut instanţa de fond că aceasta este îndeplinită.

Cu privire la cea de-a doua condiţie, Înalta Curte prin, raportatare la actele depuse la dosar, recurentul-pârât a participat activ la supravegherea informativă a numitului C., la rândul său colaborator al Securităţii cu nume conspirativ E., până la efectuarea raportului cu propunerea de încetare a legăturii cu agentul "E. din 14.12.1966.

Desfăşurarea de către recurentul-pârât a activităţilor ce rezultă din examinarea înscrisurilor depuse la dosarul de fond a avut ca scop şi consecinţă obţinerea de informaţii referitoare la viaţa privată a persoanei urmărite, indiferent dacă aceasta ulterior a devenit la rândul său colaboratoare a Securităţii, incluzând preocupările, anturajul şi relaţiile de familie, în lipsa acordului acesteia, fără ca măsurile întreprinse să fi fost justificate de imperativul apărării siguranţei naţionale.

Această activitate de urmărire informativă, în modalităţile expuse mai sus, a fost de natură să îngrădească drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului.

Concret, astfel cum rezultă din Cererea de verificare la carotecă, datat 15 februarie 1960, pârâtul a solicitat informaţii privitoare la numitul C. despre activitatea politică anterioară a acestuia şi despre activităţile sale duşmănoase, deşi asupra persoanei urmărite nu era deschisă vreo urmărire/anchetă penală în desfăşurare. Totodată relevant pentru activitatea care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului din partea recurentului-pârât priveşte şi faptul că în relaţia acestuia cu numitul C. ca element activ al fostei Securităţi în calitate de colaborator, acesta a fost activat cu scopul de a supraveghea elemente ce au făcut parte din fostele partide burgheze, respectiv numiţii F. fost membru D., G. fost membru D., H. fost membru I. şi alţii.

Ulterior, ca urmare a semnalărilor reţelei informative, la data de 02.02.1965, recurentu-pârât propune încetarea legăturii cu numitul C. şi clasarea dosarelor.

În mod evident, prin activităţile desfăşurate, verificarea şi supravegherea numitului C., precum şi scopul cooptării acestuia în funcţia de colaborator al securităţii, se confirmă fără echivoc că recurentul a participat nemijlocit la instrumentarea unei acţiuni motivate politic.

Prin urmare, Înalta Curte constată ca fiind întemeiată afirmaţia intimatului-reclamant potrivit căreia activităţile desfăşurate de recurentul-pârât, în cadrul dosarului nr. x (cotă C.N.S.A.S.), au îngrădit următoarele drepturi şi libertăţi fundamentale recunoscute persoanelor: dreptul la viaţă privată, prevăzut de art. 17 din Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice şi dreptul la libertatea de exprimare, prevăzut de art. 19 din Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice.

Demersurile organelor de Securitate prin activitatea recurentului-pârât care a implicat nemijlocit activităţi care au îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale, nu au rămas fără rezultat, iar ulterior la constatarea îndeplinrii sarcinilor primite de către colaboratorul Securităţii folosit pentru informaţii privitoare la probleme ce pot fi provocate de foşti membri ai unor partide politice burgheze, recurentul-pârât a solicitat trecerea în evidenţa operativă pasivă a numitului C..

Aşa fiind, Înalta Curte constată că recurentul-pârât a încălcat în mod evident drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanelor urmărite, împrejurări de fapt ce conduc univoc către concluzia că soluţia primei instanţe, de constatare a calităţii de lucrător al Securităţii a pârâtului este justă.

Pentru aceste considerente şi, în temeiul art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 544/2004 şi art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâtul A. împotriva sentinţei civile nr. 1383 din 12 octombrie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15 noiembrie 2022.