Compulsory issuance of honorary insignia; procedural shift from lack of interest to loss of subject matter due to subsequent administrative satisfaction
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice admitted the appellant’s appeal, quashed the lower court’s judgment, and ordered the complaint be dismissed as having lost its object, effectively ruling that the claimant's rights had been satisfied prior to the final adjudication. The dispute was a fiscal and administrative action where a former public official sought to compel the Ministry of Interior to issue an order conferring an honorary insignia, which the Court of Appeal had previously dismissed for lack of interest. However, the Supreme Court determined that the procedural issue hinged on Article 488(1)(8) of the Civil Procedure Code regarding the misapplication of material law; specifically, because the Minister had already issued the requested honorary order before the initial judgment was pronounced, the legal basis for the claim no longer subsisted. Consequently, applying Article 32(1)(c) of the Civil Procedure Code, the court held that the appropriate legal consequence was to declare the action void for lack of object, rather than dismissing it for lack of interest, rendering the defendant’s incidental appeal moot.
Legislator headnote
AI generatedart. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, art. 486 C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 32 alin. (1) lit. c) din C. proc. civ; Compulsory issuance of honorary insignia; procedural shift from lack of interest to loss of subject matter due to subsequent administrative satisfaction: The dispute was a fiscal and administrative action where a former public official sought to compel the Ministry of Interior to issue an order conferring an honorary insignia, which the Court of Appeal had previously dismissed for lack of interest. However, the Supreme Court determined that the procedural issue hinged on Article 488(1)(8) of the Civil Procedure Code regarding the misapplication of material law; specifically, because the Minister had already issued the requested honorary order before the initial judgment was pronounced, the legal basis for the claim no longer subsisted. Consequently, applying Article 32(1)(c) of the Civil Procedure Code, the court held that the appropriate legal consequence was to declare the action void for lack of object, rather than dismissing it for lack of interest, rendering the defendant’s incidental appeal moot.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedLegal basis cited in the dispositive for the High Court's power to quash the appeal and rule on the merits.
Procedural rule cited in the dispositive governing the admissibility and effects of the cassation appeal.
Full text
Şedinţa publică din data de 15 noiembrie 2022
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea formulată de reclamantul A. şi înregistrată iniţial la Tribunalul Galaţi sub nr. x/2019 a solicitat în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Afacerilor Interne şi Ministrul de Interne, obligarea Ministrului de Interne să procedeze la emiterea ordinului prin care să i se confere Semnul Onorific " În serviciul patriei".
Prin sentinţa civilă nr. 471/2020 a Tribunalului Galaţi a fost declinată competenţa materială de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Galaţi, secţia CAF, conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
2. Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 155/2020 din 14 decembrie 2020, Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia lipsei de interes invocată de pârâtul Ministerul Afacerilor Interne şi a respins ca fiind lipsită de interes cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Afacerilor Interne şi Ministrul de Interne.
3. Calea de atac exercitată
Împotriva acestei sentinţe reclamantul A. a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare pentru ca instanţa să se pronunţe pe fondul cauzei.
Printr-o primă critică, recurentul a invocat nemotivarea hotărârii recurate, apreciind că instanţa de fond nu a înţeles că a fost investită cu o acţiune prin care i s-a solicitat obligarea pârâţilor la emiterea ordinului cu ocazia Zilei de 1 decembrie 1918 celebrată în anul 2018 şi nu cu ocazia celebrării aceleiaşi Zile, dar în anul 2019.
Practic, susţine recurentul-reclamant, instanţa de fond la soluţionarea cauzei a avut în vedere o altă situaţie de fapt.
În susţinerea motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 Cod, recurentul-pârât a susţinut că instanţa de fond a respins în mod greşit acţiunea ca lipsită de interes în măsura în care acţiunea a fost înregistrată la Tribunalul Galaţi la data de 15.10.2019, anterior emiterii ordinului. În varianta eronată reţinută de instanţa de fond, soluţia corectă ar fi fost respingerea acţiunii ca rămasă fără obiect.
Împotriva sentinţei nr. 155/2020 din 14 decembrie 2020 a declarat recurs incident şi pârâtul Ministrul de Interne B. apreciind că în mod greşit instanţa de fond nu s-a pronunţat asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive în ceea ce îl priveşte solicitând în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ. casarea sentinţei recurate şi în rejudecare admiterea excepţiei invocate de acesta.
4. Apărările formulate în cauză
Intimaţii-pârâţi Ministerul Afacerilor Interne şi Ministrul de Interne au depus întâmpinare, prin care au solicitat respingerea recursului declarat de reclamant ca nefondat.
5. Procedura de soluţionare a recursului
În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.
În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia completului de judecată, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea cererii de recurs la data de 15 noiembrie 2022, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Analizând cererea de recurs, prin prisma criticilor formulate şi a ansamblului probatoriu administrat în cauză, precum şi prin raportare la dispoziţiile legale incidente Înalta Curte constată că recursul declarat de către reclamantul A. este fondat pentru argumentele prezentate în cele ce urmează.
Referitor la cea dintâi critică adusă de recurentul-reclamant, întemeiată pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., în sesnul că instanţa de fond a efectuat o motivare abstractă şi s-a raport doar la faptele prezentate de către reclamant, Înalta Curte reţine că potrivit textului de lege invocat: "Casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru următoarele motive de nelegalitate: 6. când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei".
În literatura de specialitate s-a precizat că, deşi la punctul 6 ar fi vorba de trei motive distincte, în realitate este vorba despre ipoteze diferite ale aceluiaşi motiv de casare, şi anume nemotivarea hotărârii, deoarece astfel trebuie calificate şi o hotărâre care nu este deloc motivată şi una care cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura pricinii. Un atare motiv de casare se justifică prin prisma faptului că, în lipsa oricăror considerente, a unor considerente contradictorii sau străine de natura pricinii, nu se poate aprecia dacă soluţia adoptată este sau nu rezultatul cercetării fondului cauzei.
În speţă, deşi recurentul-reclamant şi-a întemeiat cererea de recurs pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., din dezvoltarea argumentelor expuse în cuprinsul acesteia rezultă că reclamantul în susţinerea acestui motiv de casare a apreciat că instanţa de fond a soluţionat cauza printr-o înţelegere eronată a situaţie de fapt şi a obiectului cererii de chemare în judecată. În concret, recurentul-reclamant a susţintu că cererea sa viza obligarea pârâţilor la emiterea unui ordin prin care să i se confere Semnul Onorific în Serviciul Patriei începând cu data de 01 decembrie 2018 şi nu 2019 cum greşit ar fi înţeles instanţa de fond.
În speţă, instanţa de recurs constată că din procedurile efectuate pe cale administrativă, cât şi din petitul cererii de chemare în judecată, nu rezultă că reclamantul a solicitat emiterea unui ordin începând cu data de 01.12.2018, ci doar solicitarea emiterii unui astfel de ordin, fără ca reclamantul să indice o dată expresă, respectiva dată reprezentând data de la care au fost împlinte condiţiile de timp, pentru emiterea unui astfel de ordin în favoarea reclamantului.
Or, în condiţiile acestea, instanţa de fond a soluţionat cauza prin raportare la situaţia de fapt şi petitul cererii, iar în urma emiterii Ordinului nr. 141 din 01.12.2019 prin care i s-a conferit Semnul Onorific "În serviciul Patriei", instanţa de fond a apreciat că se impune respingerea acţiunii ca lipsită de interes.
Aşadar în cauză, Înalta Curte reţine că motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ. nu este fondat, ipoteza că hotărârea recurată ar fi nemotivată or că ar cuprinde motive străine de natura princinii, nu poate fi reţinută.
Însă, în condiţiile în care la data de 01.12.2019, înainte de pronunţarea sentinţei civile recurate, pârâtul Ministrul Afacerilor Interne a emis Ordinul nr. 141 prin care s-a acordat recurentului-reclamant Semnul Onorific - "În serviciul Patriei", Înalta Curte apreciază că din perspectiva motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. recursul declarat de recurentul-reclamant este fondat, instanţa de fond făcând aplicarea greşită a normelor de drept material în cauză.
Astfel, instanţa de control judiciar apreciază că emiterea de către Ministrul Afacerilor Interne a Ordinului nr. 141 prin care s-a acordat recurentului-reclamant Semnul Onorific - "În serviciul Patriei", anterior pronunţării hotărârii pe fondul cauzei, afectează legalitatea sentinţei recurate, şi pune problema subzistenţei obiectului cererii privind obligarea pârâtului la emiterea unui astfel de ordin, având în vedere că, la acel moment era deja satisfăcută pretenţia reclamantului.
Astfel, Înalta Curte aminteşte că potrivit dispoziţiilor art. 32 alin. (1) lit. c) din C. proc. civ., republicat, una din condiţiile necesare pentru existenţa dreptului la acţiune este cea privind obiectul cererii/formularea unei pretenţii, condiţie generală care vizează orice cerere formulată în justiţie şi care se impune a fi îndeplinită în cadrul oricărui proces, pe tot parcursul soluţionării cauzei, atât la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, cât şi la momentul exercitării şi soluţionării cauzei în prima instanţă, dar şi în căile de atac.
În contextul celor anterior arătate, Înalta Curte constată că deşi condiţia existenţei obiectului acţiunii a fost îndeplinită la data promovării acţiunii, ulterior, ca urmare a emiterii de către pârâtul Ministrul Afacerilor Interne a Ordinului nr. 141 prin care s-a acordat recurentului-reclamant Semnul Onorific - "În serviciul Patriei", pretenţia reclamantului a fost satisfăcută astfel că, obiectul cererii nu mai subzistă.
În aceste condiţii, Înalta Curte, în considerarea faptului că anterior pronunţării sentinţei civile recurate, pretenţia reclamantului era deja satisfăcută conform celor solicitate de acesta, apreciază că soluţia corectă a instanţei de fond presupunea respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind lipsit de obiect şi nu ca lipsită de interes.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., admite recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei nr. 155/2020 din 14 decembrie 2020 a Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, va casa sentinţa recurată şi în rejudecare va respinge acţiunea formulată de reclamant ca rămasă fără obiect.
Prin raportare la soluţia adoptată faţă de recursul declrat de recurentul-reclamant, Înalta Curte apreciază că nu se mai impune efectuarea unei analize faţă de recursul incident declarat de Ministrul Afacerilro Interne - B., cunoscut fiind faptul că constatarea rămânerii fără obiect a cauzei nu mai impune instanţei să se pronunţe asupra pretenţiilor formulate şi tranşarea litigiului dintre părţi
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei nr. 155/2020 din 14 decembrie 2020 a Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa recurată şi în rejudecare respinge cererea de chemare în judecată ca rămasă fără obiect.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15 noiembrie 2022.