Judicial disciplinary review: annulment of appeal for failure to articulate specific grounds of illegality under the Code of Civil Procedure

Şedinţa publică din data de 15 noiembrie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii dedusă judecăţii

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal la data de 28.07.2020, sub nr. x/2020, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta, Inspecţia Judiciară, a contestat rezoluţia de casare C20-838, 22.07.2020 - a Inspecţiei Judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii p. 82-90.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 1372 din 9 decembrie 2020, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal a respins cererea formulată de reclamantul, A., în contradictoriu cu pârâta, Inspecţia Judiciară, cu sediul ca neîntemeiată.

3. Cererea de recurs

Împotriva sentinţei nr. 1372 din 9 decembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamantul A. prin care a precizat că contestă sentinţa recurată pentru distorsionarea adevărului şi copierea în totalitate a motivării inspecţie judiciare.

În motivarea cererii de recurs, reclamantul a apreciat că instanţa de fond a copiat în cuprinsul hotărârii recurate motivarea expusă de pârâta Inspecţia Judiciară, şi a prezentat pe larg situaţia de fapt care a condus la starea litigioasă dintre părţi şi a reiterat motivele pe care şi-a întemeiat cererea de chemare în judecată.

În drept, recurentul-reclamant nu a indicat vreunul din motivele de casare prevăzut de art. 488 C. proc. civ. în susţinerea cererii sale, deşi acesta a fost citat cu această menţiune în urma rezoluţiei din 12.03.2021, comunicată acestuia la 18.03.2021 .

4. Apărările formulate în cauză

Intimata-pârâtă Inspecţia Judiciară a depus întâmpinare la cererea de recurs prin care pe cale de excepţie a solicitat anularea recursului deoarece reclamantul nu a emis critici de nelegalitate la adresa sentinţei recurate şi implicit se impune anularea recursului, iar pe fond a apreciat că recursul este nefondat.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului declarat în cauză

Înalta Curte examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 C. proc. civ., excepţia nulităţii cererii de recurs, invocată prin întâmpinare de către intimata-pârâtă urmează a o admite pentru considerentele următoare:

Recursul este o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată numai în termenul şi condiţiile expres prevăzute de lege.

Potrivit dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. "cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni: … d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.", iar în conformitate cu pervederile art. 488 din acelaşi cod, casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute în cuprinsul acestui articol.

Această normă imperativă instituie în sarcina recurentului obligaţia de a indica şi dezvolta motivele de nelegalitate pe care se întemeiază calea de atac, iar neîncadrarea în cazurile de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ., atrage, conform dispoziţiilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., sancţiunea nulităţii recursului.

În plus, pe lângă cerinţa încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ., aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanţei care a pronunţat hotărârea atacată, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanţa de recurs.

Instanţa învestită cu judecarea recursului poate exercita un control judecătoresc eficient numai în măsura în care motivele de nelegalitate sunt indicate şi dezvoltate într-o formă concretă şi se referă la una dintre situaţiile prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

În speţă, Înalta Curte constată că recurentul-reclamant nu a formulat veritabile critici la adresa sentinţei pronunţate de prima instanţă, prin care să arate în ce constă nelegalitatea acesteia, prin raportare la soluţia pronunţată de Curtea de Apel ori la argumentele arătate de instanţă în fundamentarea hotărârii.

Fără să combată în vreun fel raţionamentul instanţei de fond şi să formuleze astfel de critici susceptibile de cenzură în recurs, recurentul-reclamant A. s-a limitat, în susţinerea cererii de recurs să afirme fără un suport concret că instanţa de fond a copiat argumentele prezentate de pârâtă în apărare, precum şi la prezentarea situaţiei de fapt şi la reluarea apărărilor exprimate în faţa instanţei de fond. Afirmaţiile referitoare la preluarea în totalitate a argumentelor prezentate în apărare de pârâtă în cuprinsul motivării sentinţei recurate de către instanţa de fond, ar fi putut reprezenta un motiv de casare, în măsura în care recurentul ar fi susţinut cu argumente concrete această critică. În schimb criticile sale în acest sens au fost prezentate fără o argumentaţie solidă, lăsând să se înţeleagă de fapt că prin invocarea acestor critici, recurentul-reclamant nu înţelege modul în care o sentinţă pronunţată de către o instanţă de judecată este structurată, considerentele sentinţei reprezentând partea din forma unei hotărâri care prezintă argumentele ce au format raţionamentul-juridic al instsanţei.

Or, conduită procesuală manifestată de recurent prin reiterarea situaţiei de fapt şi a argumentelro deja expuse în faţa instanţei de fond, urmăreşte practic o rejudecare a cauzei din partea instanţei de recurs în temeiul argumentelor deja analizate de către instanţa de fond.

Reiterarea apărărilor exprimate deja în faţa instanţei de fond, nu pot fi supuse analizei instanţei de recurs, în măsura în care această instanţă are competenţa de analiză doar cu privire la elemente de nelegalitate ale sentinţei instanţei de fond.

În cauză, condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greşelilor anume imputate instanţei şi încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1 - 8 C. proc. civ.

În aceste condiţii, Înalta Curte constată că cererea de recurs reprezintă în concret intenţia reclamantului de a i se rejudeca cauza într-o cale extraordinară de atac, deoarece soluţia instanţei de fond îl nemulţumeşte, însă fără a invoca efectiv critici care să se circumscrie motivelor de casare prevăzute de lege pentru investirea instanţei cu o asemenea cerere.

În consecinţă, reţinând că nu este posibilă o încadrare a conţinutului cererii de recurs într-unul din cazurile de casare reglementate de dispoziţiilor art. 488 C. proc. civ. şi constatând că în cauză nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi ridicate din oficiu de către instanţă, în temeiul art. 489 alin. (2) C. proc. civ. Înalta Curte urmează a aplica sancţiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea căii de atac pentru nemotivare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 1372 din 9 decembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca nemotivat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15 noiembrie 2022.