Appeal annulled as unmotivated; administrative challenge to judicial inspection rejected

Şedinţa publică din data de 15 noiembrie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii dedusă judecăţii

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a CAF la data de 02.12.2019 cu numărul x/2019, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Inspecţia Judiciară, a solicitat următoarele:

- Admiterea cererii astfel cum a fost formulată;

- Cenzurarea şi completarea Deciziei nr. 1278 din 28 iunie 2019 pronunţată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. x/2013 respectiv preşedintele de complet de judecată B. care nu au respectat imparţialitatea judecătorilor şi soluţionarea cu celeritate a cauzei în mod abuziv s-a bazat pe minciună şi favorizare care este greu de crezut că nu s-au primit foloase necuvenite.

- Soluţionarea cererii de chemare în judecată care a format dosarul nr. x/2013 exact cum a fost formulată, potrivit instrucţiunilor cerute prin decizia nr. 1609/12.10.205 pronunţată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. x/2013, având ca obiect fond funciar reţinută pentru rejudecare cu expertiză.

- Cheltuieli de judecată şi daune morale.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 1257 din 17 noiembrie 2020, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Inspecţia Judiciară, ca neîntemeiată.

3. Cererea de recurs

Împotriva sentinţei nr. 1257 din 17 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamantul A..

În drept, recurentul-reclamant nu a indicat vreun motiv de casare din cele prevăzute de art. 488 C. proc. civ. în susţinerea cererii sale.

Totodată în ceea ce priveşte motivarea în fapt, în cuprinsul cererii de recurs acesta a reiterat o serie de opinii personale privitoare la situaţia de fapt prezentată în faţa instanţei de fond, făra a se putea identifica în cuprinsul acestei cereri critici care s-ar putea circumscrie motivelor de casare.

Ulterior, la data de 14.04.2021 recurentul-reclamant a depus o completare a la cererea de recurs în cuprinsul căreia a precizat că cuantumul daunelor morale pe care le solicită, respectiv suma de 500.000 RON.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata-pârâtă Inspecţia Judiciară a depus întâmpinare la cererea de recurs prin care a invocat excepţia nulităţii recursului pentru nemotivare, iar pe fond a solicitat să respingă recursul ca nefondat.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului declarat în cauză

Înalta Curte examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 C. proc. civ., excepţia nulităţii cererii de recurs invocată de intimata-pârâtă Inspecţia Judiciară, urmează a o admite pentru considerentele următoare:

Recursul este o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată numai în termenul şi condiţiile expres prevăzute de lege.

Potrivit dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. "cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni: … d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.", iar în conformitate cu pervederile art. 488 din acelaşi cod, casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute în cuprinsul acestui articol.

Această normă imperativă instituie în sarcina recurentului obligaţia de a indica şi dezvolta motivele de nelegalitate pe care se întemeiază calea de atac, iar neîncadrarea în cazurile de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ., atrage, conform dispoziţiilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., sancţiunea nulităţii recursului.

În plus, pe lângă cerinţa încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ., aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanţei care a pronunţat hotărârea atacată, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanţa de recurs.

Instanţa învestită cu judecarea recursului poate exercita un control judecătoresc eficient numai în măsura în care motivele de nelegalitate sunt indicate şi dezvoltate într-o formă concretă şi se referă la una dintre situaţiile prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

În speţă, Înalta Curte constată că recurentul-reclamant nu a formulat veritabile critici la adresa sentinţei pronunţate de prima instanţă, prin care să arate în ce constă nelegalitatea acesteia, prin raportare la soluţia pronunţată de Curtea de Apel ori la argumentele arătate de instanţă în fundamentarea hotărârii.

În critica sentinţei recurate, recurentul-reclamant exprimă o serie de opinii care nu au legătură cu critica sentinţei recurate, astfel că instanţa de control judiciar nu-şi poate exercita controlul în lipsa identificării unor critici argumentate faţă de sentinţa recurată.

Fără să combată în vreun fel raţionamentul instanţei de fond şi să formuleze astfel de critici susceptibile de cenzură în recurs, recurentul-reclamant A. s-a limitat, în cuprinsul cererii de recurs la prezentarea unor aspecte ce ţin de fondul cauzei, precum şi la o serie de opinii personale privitoare la starea de fapt care a condus la litigiul dintre părţi.

Această conduită procesuală urmăreşte o rejudecare a cauzei din partea instanţei de recurs fără un temei legal şi în condiţiile în care instanţa de fond şi-a exprimat raţionamentul juridic faţă de situaţia dedusă judecăţii prin raportare la îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate pentru promovarea unei astfel de cereri de chemare în judecată

În cauză, condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greşelilor anume imputate instanţei şi încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1 - 8 C. proc. civ.

În aceste condiţii, Înalta Curte constată că cererea de recurs reprezintă în concret intenţia recurentului de a se rejudeca cauza într-o cale extraordinară de atac, deoarece soluţia instanţei de fond o nemulţumeşte, însă fără a invoca efectiv critici care să se circumscrie motivelor de casare şi care să poată determina instanţa de recurs să efectueze controlul pe care legea i-l conferă faţă de sentinţa recurată.

În consecinţă, reţinând că nu este posibilă o încadrare a conţinutului cererii de recurs într-unul din cazurile de casare reglementate de dispoziţiilor art. 488 C. proc. civ. şi constatând că în cauză nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi ridicate din oficiu de către instanţă, în temeiul art. 489 alin. (2) C. proc. civ. Înalta Curte urmează a aplica sancţiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea căii de atac pentru nemotivare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 1257 din 17 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca nemotivat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15 noiembrie 2022.