Military rank of transferred military prosecutor upgraded to lieutenant colonel; defence ministry appeal rejected.

Şedinţa publică din data de 10 noiembrie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea formulată reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Apărării Naţionale, a solicitat instanţei de judecată anularea, în parte, în ceea ce priveşte gradul militar acordat, a Ordinului ministrului apărării naţionale nr. M.P. 736/20.08.2020, prin care a fost chemat în activitate cu gradul de căpitan şi pus la dispoziţia secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea încadrării ca procuror militar la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Timişoara, obligarea pârâtei la emiterea unui ordin în vederea acordării gradului militar de locotenent colonel, corespunzător criteriilor enunţate de art. 52 alin. (1) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, şi de art. 8 din Regulamentul comun privind numirea ca judecător sau procuror militar, transferul de la instanţele sau parchetele civile la instanţele ori parchetele militare, precum şi acordarea gradelor militare şi înaintarea în grad a judecătorilor şi procurorilor militari, aprobat prin Hotărârea nr. 176 din 6 februarie 2014 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi prin Ordinul nr. M.47 din 22 aprilie 2014 al ministrului apărării naţionale.

2. Soluţia instanţei de fond

Curtea de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 241 din 28 aprilie 2021, a admis acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Apărării Naţionale şi a dispus anularea în parte, în ceea ce priveşte gradul militar acordat, a Ordinului ministrului apărării naţionale nr. M.P. 736/20.08.2020 şi obligat pârâtul la emiterea unui ordin de acordare a gradului militar de locotenent colonel reclamantului A..

3. Calea de atac exercitată

Împotriva hotărârii instanţei de fond pârâtul Ministerul Apărării Naţionale a declarat recurs, în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

S-a arătat prin recursul formulat că Ordinul ministrului apărării naţionale nr. MP 736 din 20.08.2020 a fost emis cu respectarea prevederilor legale prevăzute de Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Regulamentul comun privind numirea ca judecător sau procuror militar, transferul de la instanţele sau parchetele civile la instanţele ori parchetele militare, precum şi acordarea gradelor militare şi înaintarea în grad a judecătorilor şi procurorilor militari aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 176/2014 şi Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M 47/2014, nefiind motive de nelegalitate care ar putea atrage anularea acestuia.

În urma expunerii textelor legale incidente reprezentate de art. 36 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 80/1995, 32 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, art. 8 alin. (2) din Regulamentul comun privind numirea ca judecător sau procuror militar, transferul de la instanţele sau parchetele civile la instanţele ori parchetele militare, precum şi acordarea gradelor militare şi înaintarea în grad a judecătorilor şi procurorilor militari aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 176/2014 şi Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M47/2014, art. 74 alin. (6) din Legea nr. 303/2004 şi art. 48 alin. (3) din Legea nr. 80/1995, recurentul - pârât a arătat că art. 109 alin. (13) din Legea nr. 80/1995 aşa cum a fost modificată prin Legea nr. 101/2019, este prevăzut explicit faptul că, dispoziţiile unor articole printre care şi cele ale art. 52 alin. (1) nu se aplică ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor din structurile Ministerului Apărării Naţionale.

S-a arătat că hotărârea a fost dată cu aplicarea greşită a normelor de drept material expuse.

Totodată, s-a arătat că temeniurile de drept indicate în cuprinsul cererii de recurs trebuie coroborate cu cele ale art. 74 alin. (1) din Statut, care stipulează că "încadrarea ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor în funcţii se face ţinând seama de nevoile forţelor armate, de competenţa şi conduita morală ale acestora", iar potrivit prevederilor alin. (2) teza 1 din acelaşi articol, se impune a fi respectat,(...) principiul potrivit căruia ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii să nu fie subordonaţi altora cu grade mai mici."

În drept recurentul a invocat dispoziţiile art. 20 din Legea nr. 554/2004 şi art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare cu completările şi ulterioare, precum şi prevederile actelor normative invocate.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul A. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, susţinând în esenţă că emiterea ordinului nr. M.P. 736/20.08.2020 este nelegală, deoarece s-a făcut cu nerespectarea dispoziţiilor legale art. 52 alin. (1) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, a art. 32 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, şi a art. 8 din Regulamentul comun privind numirea ca judecător sau procuror militar, transferul de la instanţele sau parchetele civile la instanţele ori parchetele militare, precum şi acordarea gradelor militare şi înaintarea în grad a judecătorilor şi procurorilor militari, aprobat prin Hotărârea nr. 176 din 6 februarie 2014 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi prin Ordinul nr. M.47 din 22 aprilie 2014 al ministrului apărării naţionale.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatului, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.

Demersul judiciar al reclamantului urmăreşte anularea, în parte, în ceea ce priveşte gradul militar acordat, a Ordinului ministrului apărării naţionale prin care a fost chemat în activitate cu gradul de căpitan şi obligarea consecutivă a pârâtei la emiterea unui ordin în vederea acordării gradului militar de locotenent colonel.

Prin Hotărârea nr. 539/2020 a Consiliului Superior al Magistraturii, secţia pentru procurori s-a dispus transferul reclamantului în funcţia de procuror militar la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Timişoara, începând cu data de 03 iulie 2020.

Prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.P. 736/20.08.2020 reclamantul a fost chemat în activitate cu gradul de căpitan şi pus la dispoziţia secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă }nalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea încadrării ca procuror militar la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Timişoara.

Reclamantul a formulat plângere prealabilă la data de 05 octombrie 2020 împotriva ordinului ministrului apărării naţionale nr. M.P.736/20.08.2020, conform art. 7 din Legea nr. 554/2004, aceasta fiind trimisă prin poştă Ministerului Apărării Naţionale.

Cu adresa nr. x/30.10.2020, trimisă reclamantului cu poşta obişnuită şi primită la domiciliu la data de 16.11.2020, MapN -Direcţia Generală Juridică a comunicat că plângerea prealabilă "nu poate fi soluţionată favorabil.

Instanţa de fond a reţinut nelegalitatea Ordinul nr. M.P. 736/20.08.2020, prin prisma nerespectării la emiterea lui a dispoziţiilor legale art. 52 alin. (1) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare.

Cu titlu preliminar, Înalta Curte reţine că, în înţelesul art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., încălcarea normelor de drept material se poate face prin aplicarea unui text de lege străin situaţiei de fapt, extinderea normei juridice dincolo de ipotezele la care se aplică sau restrângerea nejustificată a aplicării prevederilor legale, precum şi prin violarea unor principii generale de drept. Altfel spus, textul art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. se referă fie la nesocotirea unei norme de drept material, fie la interpretarea ei eronată, în sensul că instanţa a dat o greşită interpretare a acesteia sau faptele au fost reţinute greşit în raport de exigenţele textului de lege.

Din textele de lege enunţate reiese că recursul urmăreşte să supună instanţei de control judiciar doar examinarea conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, ceea ce presupune realizarea doar a unui control de legalitate cu privire la hotărârea atacată, fără a se putea reaprecia starea de fapt stabilită de instanţa de fond, şi, în mod implicit, fără a se putea reanaliza probele, întrucât reanalizarea probelor implică reanalizarea situaţiei de fapt.

Prin urmare acestea sunt limitele în care, în cele ce urmează, Înalta Curte va analiza criticile formulate de recurentă, pe care le apreciază ca fiind nefondate, după cum urmează:

Înalta Curte reţine că deşi se invocă prin motivele de recurs încălcarea dispoziţiilor art. 36 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 80/1995, 32 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, art. 8 alin. (2) din Regulamentul comun privind numirea ca judecător sau procuror militar, transferul de la instanţele sau parchetele civile la instanţele ori parchetele militare, precum şi acordarea gradelor militare şi înaintarea în grad a judecătorilor şi procurorilor militari aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 176/2014 şi Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M47/2014, art. 74 alin. (6) din Legea nr. 303/2004, art. 48 alin. (3) din Legea nr. 80/1995, art. 109 alin. (13) din Legea nr. 80/1995 precum şi art. 74 alin. (1) din Legea nr. 80/1995, recursul limitează la o simplă indicare a textelor legale fără o dezvoltare a motivelor, fără argumentarea criticilor formulate.

Analizând conformitatea sentinţei atacate cu dispoziţiile legale incidente, Înalta Curte reţine că potrivit dispoziţiilor art. 52 alin. (1) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare:

"Persoanelor prevăzute la art. 36 alin. (1) lit. e), g) şi h), art. 36 alin. (2), art. 37 lit. e), art. 39 lit. c), art. 40 alin. (1) lit. g) şi ia art. 41 lit. e), g) şi h) li se acordă grade militare în funcţie de pregătirea lor, vechimea în specialitatea dobândită pe timpul studiilor, raportată la stagiile minime în grad, precum şi de vârsta acestora".

Art. 36 alin. (1) lit. g) din norma citată stipulează:

"ofiţerii în activitate provin din acele persoane care au vârsta de cel mult 45 de ani, sunt absolvente cu diplomă de licenţă ale unei instituţii de învăţământ superior, cu profil corespunzător specialităţilor militare, au promovat testele de aptitudini şi îndeplinesc celelalte condiţii stabilite prin ordin al miniştrilor sau şefilor instituţiilor componente ale sistemului apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale.

Intimatul/pârât în calitate de procuror civil numit în funcţia de procuror militar se incadrează în categoria prevăzută de art. 36 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 80/1995 sunt cuprinşi şi procurorii civili numiţi în funcţia de procuror militar.

Potrivit articolului 8 din Regulamentul comun privind numirea ca judecător sau procuror militar, la care face trimiterea art. 32 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 transferul de la instanţele sau parchetele civile la instanţele ori parchetele militare, precum şi acordarea gradelor militare şi înaintarea în grad a judecătorilor şi procurorilor militari aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 176/2014 şi Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M47/2014, gradele militare propuse ministrului apărării naţionale de către secţia parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie spre acordare procurorilor civili numiţi în funcţia de procuror militar se stabilesc în funcţie de pregătirea, vechimea în specialitatea raportată la stagiile minime în grad, precum şi de vârsta acestora, potrivit dispoziţiilor art. 52 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militar.

Curtea de apel a reţinut că potrivit Hotărârii nr. 539/02 iunie 2020 a secţiei pentru procurori a CSM, reclamantul avea la momentul numirii sale ca procuror militar în data de 03.07.2020 o vechime în specialitate juridică de 19 ani şi 8 luni, (auditor de justiţie la Institutul Naţional al Magistraturii 2000-2001, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Făget 2001-2010, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiş 2010-2014 şi la Direcţia Naţională Anticorupţie-Serviciul Teritorial Timişoara 2014-2020), aspect necontestat de pârât.

În condiţiile în care instanţa a reţinut că prin însumarea stagiilor minime în grad pentru înaintarea în gradul următor al ofiţerilor, până la gradul de locotenent colonel, astfel cum sunt acestea reglementate de art. 94 lit. a) din Legea nr. 80/1995 rezultă un stagiu total de 18 ani, aspect, de asemenea necontestat, în timp ce reclamantul are o vechime în specialitatea juridică de 19 ani şi 8 luni, rezultă că actul administrativ atacat a fost emis de autoritatea pârâtă cu exces de putere, în sensul art. 2 lit. n) din Legea nr. 554/2004.

În ceea ce priveşte incidenţa dispoziţiilor art. 109 alin. (13) din Dispoziţiile tranzitorii ale Legii nr. 80/1995, expuse în răspunsul la plângerea prealabilă şi reluate prin motivele de recurs, Înalta Curte constată că acestea nu vizează prezentul raport juridic, în condiţiile în care, aşa cum s-a arătat art. 8 alin. (2) din Regulamentul comun privind numirea ca judecător sau procuror militar, transferul de la instanţele sau parchetele civile la instanţele ori parchetele militare, precum şi acordarea gradelor militare şi înaintarea în grad a judecătorilor şi procurorilor militari din 22.04.2014 face trimitere expresă la dispoziţiile art. 52 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare.

Totodată, nici dispoziţiile art. 74 alin. (1) din Legea nr. 80/1995 invocate nu pot constitui un temei al respingerii cererii intimatul - reclamant, intrucât acestea reglementează aspecte ce ţin de oportunitatea încadrării ofiţerilor în funcţie de "nevoile forţelor armate, de competenţa şi conduita morală ale acestora", în timp ce prezentul demers judiciar vizează anularea, în parte, doar în ceea ce priveşte gradul militar acordat, a Ordinului ministrului apărării naţionale prin care a fost chemat în activitate cu gradul de căpitan şi obligarea pârâtului la emiterea unui ordin în vederea acordării gradului militar de locotenent colonel.

Prin urmare, Înalta Curte constată că sentinţa recurată este legală, fiind dată cu corecta interpretare şi aplicare a normelor de drept incidente circumstanţelor de fapt reţinute în cauză, motivele invocate prin cererea de recurs nefiind în măsură să conducă la reformarea acesteia.

Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de pârâtul Ministerul Apărării Naţionale împotriva sentinţei civile nr. 241 din 28 aprilie 2021 a Curţii de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 10 noiembrie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.