Ineligibility of public official with private activity in same sector: direct or indirect link to job description duties establishes violation regardless of personal decision-making or material benefit

Şedinţa publică din data de 9 noiembrie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului dedus judecăţii

Prin contestaţia înregistrată sub nr. x/2019 pe rolul Tribunalului Maramureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, anularea ca nelegal şi netemeinic a raportului de evaluare nr. x/03.07.2019 întocmit de către intimata Agenţia Naţională de Integritate - Inspecţia de Integritate, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 1519 din 4 decembrie 2019, Tribunalul Maramureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionaare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Cluj, reţinând incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004, raportat la rangul de autoritate publică centrală a pârâtei Agenţia Naţională de Integritate.

Prin sentinţa civilă nr. 20 din 19 februarie 2020, Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Maramureş, a suspendat judecata cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal în vederea soluţionării conflictului de competenţă.

Prin decizia nr. 1.683 din data de 19.03.2020, pronunţată în dosarul nr. x/2019 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A. şi pârâta Agenţia Naţională de Integritate, în favoarea Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal.

La data de 24.08.2020 dosarul a fost înregistrat sub nr. x/2019* pe rolul Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.

2. Hotărârea atacată cu recurs

Prin sentinţa civilă nr. 32/2021 pronunţată la 10 februarie 2021, Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 32/10.02.2021, a declarat recurs reclamanta A., pentru motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

În motivarea recursului, s-a arătat - în esenţă - că dispoziţiile legale au fost greşit interpretate şi aplicate, de către instanţa de fond, situaţiei de fapt deduse judecăţii în contextul în care norma legală avută în vedere de către Curtea de Apel Cluj face referire la exerciţiul concret - în sensul îndeplinirii de către funcţionarul public - al anumitor atributii din fişa postului iar nu la simple atribuţii, existente în fişa postului însă neexercitate de către funcţionarul public respectiv;

Recurenta reclamantă a considerat că este lipsită de temei legal - urmare aplicării greşite a normelor incidente de drept material - concluzia instanţei care subliniază în sensul existenţei stării de incompatibilitate a recurentei independent de activitatea concretă a acesteia întreprinsă în calitate de titular al Întreprinderii Individuale şi atribuţiile exercitate de aceasta în calitate de funcţionar public în cadrul A.P.I.A.

A dovedit înaintea primei instanţe cu înscrisurile probatorii depuse la dosarul cauzei de către intimata A.N.I., că starea de incompatibilitate este practic una inexistentă din perspectiva normei legale de drept material ce reglementează acest regim.

Mai mult, prin Adresa nr. x/14.06.2018 a APIA CJ Maramureş - omisă de către ANI a fi depusă iniţial la dosar - instituţia publică în cadrul căreia activează recurenta a precizat că "numita A. nu a intervenit pe dosarele dânsei şi nu a participat la luarea deciziilor cu user-ul "x"."

Recurenta a mai susţinut că instanţa de fond nu a procedat, în concret, la analiza atribuţiilor exercitate de către recurentă, ci numai la analiza atribuţiilor deţinute de către recurentă în cadrul APIA, omiţând astfel o analiză pe fond a întrunirii acestei condiţii, care constituie în opinia recurentei o necercetare a fondului.

Hotărârea este nelegală şi din perspectiva omisiunii instanţei de a analiza consecinţele inexistenţei cazului de incompatibilitate derivând din lipsa oricăror avantaje în beneficiul recurentei derivând din deţinerea concomitentă a celor două calităţi necercetare ce constituie, în egală măsură, o omisiune a instanţei de a judeca pe fond cererea cu care a fost investită.

În final, recurenta a arătat că raportul nu cuprinde punctul de vedere al persoanei evaluate, ci numai împrejurarea ca acesta există, astfel că instanţa de judecată a fost pusă în imposibilitate de a verifica şi cenzura raţionamentul greşit al inspectorului de integritate faţă de apărările contestatoarei, fiind astfel nesocotit dreptul la apărare şi dreptul la un proces echitabil garantat contestatoarei atât de dispoziţiile C. proc. civ., cât şi de prevederile Convenţiei C.E.D.O.

4. Apărări formulate în cauză

Intimata-pârâtă a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de casare invocate, pe baza probelor administrate şi a dispoziţiilor legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru argumentele ce vor fi prezentate în continuare.

Prin raportul de evaluare nr. x/03.07.2019 emis de pârâta Agenţia Naţională de Integritate s-a reţinut că reclamanta A., funcţionar public în cadrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Centrul Judeţean Maramureş, a încălcat regimul juridic al incompatibilităţilor şi conflictelor de interese, fiind incidente prevederile 96 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare şi art. 25 din Legea nr. 176/2010, întrucât a obţinut în perioada 2012-2017 venituri în valoare totală de 187.486,53 RON în calitate de A. Întreprindere Individuală financiar de la APIA .

Reclamanta a contestat raportul susţinând că nu şi-a gestionat propriile cereri de plată depuse la APIA Maramureş şi nu a încălcat regimul incompatibilităţilor.

Instanţa de fond a respins acţiunea ca neîntemeiată, reţinând că între atribuţiile reclamantei cuprinse în fişele posturilor, acelea de a gestiona cererile pentru acordarea sprijinului/ajutorului solicitat şi obţinut de către reclamantă, şi activităţile desfăşurate în sectorul privat există o legătură directă, reclamanta chiar obţinând în mod concret, succesiv, sprijin financiar în condiţiile în care reclamanta exercită o funcţie prin care gestionează astfel de cereri în cadrul A.P.I.A. Centrul Judeţean Maramureş, fiind lipsit de relevanţă potrivit dispoziţiei art. 96 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, care a fost persoana care a aprobat în concret cererile reclamantei.

Înalta Curte va respinge ca nefondate criticile recurentei vizând faptul că nu ar exista nicio legătură între activitatea desfăşurată în calitate de funcţionar public şi activitatea desfăşurată în calitate de A. Intreprindere Individuală.

În conformitate cu prevederile art. 96 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare,

"(1) Funcţionarii publici, funcţionarii publici parlamentari şi funcţionarii publici cu statut special pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice, al creaţiei literar-artistice. Funcţionarii publici, funcţionarii publici parlamentari şi funcţionarii publici cu statut special pot exercita funcţii în alte domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuţiile exercitate ca funcţionar public, funcţionar public parlamentar sau funcţionar public cu statut special, potrivit fişei postului".

Prin raportul de evaluare contestat, la pct. III lit. B) - Identificarea elementelor de incompatibilitate, s-a constatat că recurenta-reclamantă a încălcat regimul incompatibilităţilor, prevăzut la articolul antemenţionat, întrucât în perioada deţinerii funcţiei publice de consilier în cadrul APIA - Centrul Judeţean Maramureş începând cu anul 2009, având la bază noţiunile dobândite a încasat începând cu anul 2012 şi sprijin financiar în calitate de titular întreprindere individuală.

Chiar dacă legiuitorul permite funcţionarilor publici să desfăşoare activităţi în sectorul privat, impune totuşi o condiţie pentru a preveni apariţia situaţiilor de incompatibilitate, aceea ca funcţiile exercitate în alte domenii de activitate din sectorul privat să nu fie în legătură directă sau indirectă cu atribuţiile exercitate în calitatea sa de funcţionar public, confirm fişei postului, condiţie ce nu este îndeplinită în prezenta cauză.

Stabilirea în concret a stării de incompatibilitate trebuie să se facă, astfel cum a procedat şi judecătorul fondului, pe baza comparării fişei postului funcţionarului cu atribuţiile desfăşurate în calitate de persoană fizică autorizată, pentru a se stabili dacă între cele două activităţi desfăşurate există sau nu o legătură directă sau indirectă.

Or, contrar criticilor recurentei, legătura dintre activităţile desfăşurate în calitate de funcţionar public şi în calitate de persoană fizică autorizată reiese clar din conţinutul fişelor postului acesteia începând cu 01.11.2010, potrivit cărora avea atribuţii pentru implementarea, derularea şi gestionarea formelor de sprijin acordate producătorilor agricoli din fonduri europene, în legătură directă cu activităţile desfăşurate în calitate de persoană fizică autorizată în cultivarea cerealelor şi domeniul creşterii ovinelor şi caprinelor.

Mai mult, din Adresa nr. x/14.06.2018 a A.P.I.A. C.J. Maramureş - instituţia publică în cadrul căreia activează recurenta prin care s-a precizat că "numita A. nu a intervenit pe dosarele dânsei şi nu a participat la luarea deciziilor cu user-ul "x"." nu rezultă că nu exercita atribuţiile stabilite prin fişa postului, astfel cum se susţine prin cererea de recurs ci, doar că nu şi-a aprobat propriile cereri de plată.

Faptul că instituţia pârâta a indicat în raport că există un punct de vedere exprimat de reclamantă, fără însă a menţiona care este acest punct de vedere, astfel cum prevăd dispoziţiile Legii nr. 176/2010, nu conduce la nulitatea actului contestat, la încălcarea dreptului la apărare şi nesocotirea dreptului la un proces echitabil, întrucât inspectorul de integritate a explicat detailat că simpla deţinere a funcţiei publice exercitate concomitent cu activitatea aflată în legătură directă sau indirectă, din sectorul privat, este suficientă, criticile în recurs sub acest aspect fiind nefondate.

În acest context, în mod legal a apreciat prima instanţă că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 96 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, fiind irelevant faptul că recurenta-reclamantă nu şi-a aprobat, în calitate de funcţionar public, propriile cereri de finanţare sau că activitatea desfăşurată efectiv ca şi Întreprindere Individuală nu interfera cu atribuţiile sale de inspector în cadrul APIA Maramureş.

Instanţa de recurs precizează că aplicarea normelor incidente nu este condiţionată de dovedirea obţinerii unui folos material de către persoana respectivă, deţinerea de către recurenta-reclamantă A. a unei funcţii de funcţionar public în cadrul unei instituţii care a acordat sprijin financiar Întreprinderii Individuale A. generând încălcarea regimului juridic al incompatibilităţilor şi conflictului de interese.

Faţă de considerentele expuse, Înalta Curte constată că prima instanţă a făcut o corectă aplicare a prevederilor legale incidente în cauză, motiv pentru care nu se impune casarea sentinţei recurate.

III. Soluţia instanţei de recurs şi temeiul juridic al acesteia

În baza dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborate cu art. 496 alin. (1) raportat la art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din C. proc. civ., Înalta Curte va menţine ca legală şi temeinică sentinţa instanţei de fond, urmând să respingă ca nefondat recursul declarat de reclamanta A..

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamanta A. împotriva sentinţei civile nr. 32 din 10 februarie 2021 a Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 9 noiembrie 2022.