Religious property retrocession: partial cassation of compensation order and remand to administrative commission for re-analysis

Şedinţa publică din data de 3 noiembrie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Târgu Mureş la data de 08.08.2019 reclamanta Mitropolia Română Unită cu Roma Greco-Catoijcă Blaj a solicitat în contradictoriu cu Guvernul României - Comisia Specială de Retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România:

1. să se constate că au fost preluate abuziv de către Statul Român, în baza Decretului nr. 358/1948, următoarele imobile:

a) imobilele înscrise în C.F. nr. x Orşova, nr. x;

b) imobilele înscrise în C.F. nr. x Orşova, nr. top. x;

c) imobilele înscrise în C.F. nr. x Orşova, sub x părţi din păşunea comună înscrisă în C. F. nr. x - Foaia A, x părţi din pădurea comună înscrisă în C.F. nr. x-Foaia x;

2. să se constate existenţa şi îndreptăţirea reclamantei la măsuri reparatorii, în condiţiile O.U.G. nr. 94/2000 coroborat cu Legea nr. 165/2013, cu privire la:

a) imobilele înscrise în C.F. nr. x Orşova, nr. top. x;

b) imobilele înscrise în C.F. nr. x Orşova, nr. top. x;

c) imobilele înscrise în C.F. nr. x Orşova, sub x părţi din păşunea comună înscrisă în C. F. nr. x - Foaia A, x părţi din pădurea comună înscrisă în C.F. nr. x;

3. să se dispună anularea în parte a Deciziei nr. 8643/30.05.2019, emisă de Comisia specială de retrocedare cu privire la cererea de retrocedare nr. x/24.01.2006 formulată de reclamantă privind imobilele situate în judeţul Mureş, înscrise iniţial în CF nr. x Orşova sub nr. top x; imobilele înscrise în C.F. nr. x Orşova, nr. top. x; imobilele înscrise în C.F. nr. x Orşova, sub A8, 9-20, nr. top. x părţi din păşunea comună înscrisă în C. F. nr. x - Foaia A, 7522/253293 părţi din pădurea comună înscrisă în C.F. nr. x, cu privire la care solicită obligarea pârâtei la completarea dosarului a aferent cererii de retrocedare nr. x şi la emiterea în favoarea reclamantei, în termen de 6 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii, a unei decizii prin care:

- în principal, să dispună restituirea în natură în favoarea reclamantei a imobilelor sus-menţionate, care fac obiectul O.U.G. nr. 94/2000 şi se pot restitui în natură;

- în subsidiar, să dispună acordarea de despăgubiri în condiţiile Legii nr. 165/2013 pentru imobilele sus-menţionate, care fac obiectul O.U.G. nr. 94/2000 şi se pot restitui în natură;

- în al treilea rând, obligarea pârâtei să înainteze Comisiei locale de fond funciar Gurghiu, judeţul Mureş, cererea nr. x/24.01.2006 cu privire la terenurile situate în extravilanul localităţii la data preluării abuzive, în vederea soluţionării, în termen de 60 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii;

4. cu cheltuieli de judecată, în caz de opunere (onorariu avocaţial, cheltuieli de transport etc).

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 85 din 27 noiembrie 2020 Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a hotărât următoarele:

"Admite în parte cererea formulată de Mitropolia Română Unită cu Roma Greco-Catolică Blaj în contradictoriu cu Guvernul României - Comisia specială de retrocedare a unor bunuri care au aparţinut cultelor religioase din România.

Anulează în parte decizia nr. 8643 din 30.05.2019 emisă de pârâtă cu referire la cererea de retrocedare nr. x/24.01.2006 formulată de către reclamantă, în ceea ce priveşte imobilul teren situat în jud. Mureş, în suprafaţă de 140 mp, înscris în C.F. nr. x Orşova, sub nr. top. x.

Dispune acordarea de măsuri compensatorii pentru acest imobil.

Respinge în rest cererea reclamantei ca neîntemeiată.

Admite în parte cererea de intervenţie voluntară accesorie a Comunei Gurghiu în favoarea pârâtei.

Respinge ca neîntemeiată cererea de intervenţie voluntară accesorie a Parohiei Ortodoxe Orşova în favoarea pârâtei.

Respinge cererile formulate de interveniente de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.

Obligă pârâta la plata în favoarea reclamantei a cheltuielilor de judecată parţiale, în cuantum de 1000 RON."

3. Recursul exercitat în cauză

Împotriva sentinţei a declarat recurs pârâta Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România şi, în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a apreciat că hotărârea este parţial nelegală, cu privire la admiterea în parte a cererii de chemare în judecată formulate de către reclamantă, anularea în parte a Deciziei nr. 8643/30.05.2019 şi dispunerea acordării măsurilor compensatorii pentru imobilul teren situat în jud. Mureş, în suprafaţă de 140 m.p. înscris în C.F. nr. x a localităţii Orşova, comuna Gurghiu, sub nr. top. x.

Astfel, instanţa a interpretat şi a aplicat în mod eronat prevederile punctului 1 din Normele metodologice de aplicare a art. 4 din O.U.G. nr. 94/2000, conform căruia cererea de retrocedare va cuprinde, printre altele, datele de identificare a imobilului solicitat la retrocedare (construcţia şi terenul aferent).

Prin sentinţa recurată, Curtea de Apel Târgu Mureş a constatat, în mod nelegal, că din verificarea motivului respingerii cererii de retrocedare, verificare efectuată în limitele învestirii Curţii, a rezultat că motivul respingerii cererii "nu este apt să susţină soluţia adoptată de Comisie". De asemenea, Curtea a constatat că Decizia de respingere a cererii de retrocedare adoptată de Comisie este "una formală, care nu are în vedere chiar elementele de identificare cuprinse în mod expres de parte în cererea sa iniţială din anul 2006".

Întrucât obiectul cererii de retrocedare nr. x/24.01.2016 formulată de reclamantă vizează solicitarea a trei imobile diferite, instanţa a sistematizat analiza fondului în raport cu fiecare imobil distinct, în ordinea generată de cererea administrativă şi în limita învestirii conferite de reclamantă.

Cu privire la imobilul având destinaţia de casă şi grădină identificate în CF nr. x a localităţii Orşova şi în procesul-verbal din 1939, precum şi cu privire la imobilul având destinaţia biserică şi cimitir, identificat de reclamantă prin CF nr. x a localitaţii Orşova şi prin procesul-verbal din 1939, Curtea a constatat în mod corect, că nu a fost învestită prin acţiunea introductivă şi nici prin notele de şedinţă depuse ulterior de către reclamantă şi, în consecinţă, a statuat că în raport cu cele două imobile menţionate anterior, soluţia adoptată de Comisie prin Decizia contestată a fost una justă.

In privinţa celui de-al treilea imobil având destinaţia de casă şi grădină, înscris în CF nr. x a localităţii Orşova, instanţa a reţinut că reclamanta a furnizat atât numărul cărţii funciare cât şi elementele suplimentare suficiente, care conduceau cu uşurinţă şi în mod neechivoc la identificarea bunului. Referitor la aceste aspecte, recurenta a reiterat faptul că prin cererea de retrocedare nr. x/24.01.2006 reclamanta a solicitat retrocedarea imobilelor având destinaţia de casă şi grădină (înscrise în cartea funciarii nr. x a localităţii Orşova), biserică şi cimitir (înscrise în cartea funciară nr. x a localităţii Orşova) şi casă şi grădină (înscrise în cartea funciară nr. x a localităţii Orşova), situate în judeţul Mureş.

In vederea soluţionării dosarului aferent cererii de retrocedare, prin adresa nr. x/7.05.2018 Secretariatul tehnic al Comisiei speciale de retrocedare a solicitat Mitropoliei Române Unite cu Roma Greco-Catolică Blaj: a) să precizeze obiectul cererii de retrocedare în sensul menţionării nr. top. corespunzătoare imobilelor solicitate; b) să transmită: - copiile certificate, in extenso, ale cărţilor funciare în care sunt înscrise imobilele solicitate si traducerea legalizată a respectivelor cărţi funciare (dacă este cazul), din care să reiasă dreptul de proprietate al Parohiei Române Unite cu Roma Greco-Catolice Orşova asupra imobilelor solicitate; - acte sau orice alte înscrisuri, eventual declaraţii de martori autentificate notarial, din care să reiasă dovada preluării abuzive de către Statul Român a imobilelor solicitate, în perioada de referinţă a legii, respectiv 6.03.1945 - 22.12.1989, cu menţionarea anului preluării; - adresă din partea solicitantei în care să se menţioneze dacă aceasta a beneficiat de reconstituirea dreptului de proprietate în baza legislaţiei din domeniul fondului funciar sau a altor legi cu caracter reparator pentru imobilele solicitate.

Totodată, prin adresa nr. x/7.05.2018 reclamantei i s-a atras atenţia asupra prevederilor art. 32 din Legea nr. 165/2013 prin care s-a instituit, în procedura administrativă, un termen de decădere de 240 de zile în care se consideră îndreptăţite pot completa cu înscrisuri dosarele depuse la entităţile prevăzute de lege. Termenul curge de la data la care persoanei i se comunică în scris documentele necesare soluţionării cererii sale. Prin adresa nr. x/18.12.2018, reclamanta a transmis copiile certificate ale cărţilor funciare m. 35, nr. 35/a, nr. 53 şi nr. 59 ale localităţii Orşova, traducerea autorizată a Foii A a cărţii funciare nr. x a localităţii Orşova şi traducerile autorizate ale cărţilor funciare nr. x şi nr. 59 ale localităţii Orşova şi a comunicat faptul că obiectul cererii de retrocedare îl reprezintă toate numerele topografice înscrise în cărţile funciare nr. x, nr. 53 şi nr. 59 ale localităţii Orşova.

Cu privire la imobilul având destinaţia de casă şi gradină, înscris în C.F. nr. x a localităţii Orşova, pentru care prima instanţă a dispus acordarea de măsuri compensatorii, recurenta a constatat, în urma analizării actelor depuse la dosarul administrativ, faptul că în CF nr. x a localităţii Orşova, Foaia A sunt înscrise trei imobile, iar reclamanta nu a indicat numerele topografice corespunzătoare imobilelor casă şi grădină (înscrise în CF nr. x), limitându-se la a menţiona că solicită toate numerele topografice din respectivele cărţi funciare, ceea ce echivalează cu neprecizarea obiectului cererii de retrocedare şi automat cu extinderea obiectului cererii de retrocedare, în raport cu cererea declanşatoare a procedurilor de acordare a măsurilor reparatorii.

În opinia recurentei, reclamanta avea obligaţia să precizeze obiectul cererii de retrocedare prin indicarea datelor de identificare a imobilelor solicitate. Drept consecinţă, în mod corect şi temeinic, prin Decizia nr. 8643/30.05.2018 recurenta a respins cererea de retrocedare nr. x/24.01.2006, depusă de către Mitropolia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, Blaj, întrucât reclamanta nu a indicat numerele topografice corespunzătoare imobilelor solicitate, în termenul de 240 de zile prevăzut de art. 32 din Legea nr. 165/2013. În vederea depunerii cererilor de retrocedare de către cultele religioase din România, au fost acordate de către legiuitor două termene distincte: 31 iulie 2002 - 2 martie 2003, respectiv 25 iulie 2005 - 25 ianuarie 2006.

In acest context, prima instanţă trebuia să observe că reclamanta, prin adresa nr. x/18.12.2018, nu a indicat numerele topografice corespunzătoare imobilelor solicitate prin cererea de retrocedare nr. x/24.01.2006, ci a menţionat că obiectul cererii de reŕrocedare îl reprezintă toate numerele topografice înscrise în cărţile funcţiare nr. 35, nr. 53 şi nr. 59 ale localităţii Orşova. Or, în cazul în care reclamanta dorea să solicite în temeiul O.U.G. nr. 94/2000, toate imobilele din cărţile funciare nr. x, nr. 53 şi nr. 59 ale localităţii Orşova, aceasta avea posibilitatea să depună cereri de retrocedare în interiorul termenelor prevăzute de legiuitor. Astfel, prin adresa anterior menţionată, reclamanta a extins obiectul cererii de retrocedare prin indicarea tuturor imobilelor menţionate exhaustiv în cărţile funciare aflate la dosarul administrativ nr. x/C/24.01.2016. Această extindere a obiectului cererii de retrocedare nr. x/24.01.2006 nu putea fi luată în considerare, întrucât a fost făcută în afara celui de-al doilea termen prevăzut de legiuitor pentru depunerea cererilor de retrocedare, aspect reţinut, în mod corect, de altfel şi de prima instanţă.

In ceea ce priveşte destinaţia imobilelor solicitate, referitor la imobilul casă şi grădină menţionat în CF nr. x, potrivit traducerii Foii A a acesteia, recurenta a subliniat faptul că în această carte funciară nu există niciun imobil cu destinaţia grădină, cele trei imobile înscrise având destinaţia de casă, pădure şi păşune. In concluzie, având în vedere faptul că reclamanta nu a clarificat obiectul cererii de retrocedare prin indicarca numerelor topografice corespunzătoare imobilelor având destinaţia de casă, biserică, cimitir şi grădină, Comisia specială de retrocedare nu putea să efectueze demersuri pentru obţinerea de informaţii cu privire la situaţia juridică a acestora. În lipsa precizării obiectului cererii de retrocedare nu pot fi analizate aspecte privind dovada dreptului de proprietate, dovada preluării abuzive şi situaţia juridică a imobilelor solicitate.

A mai arătat recurenta că prima instanţă a interpretat şi aplicat în mod greşit şi prevederile art. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004. Potrivit acestui text de lege, instanţa, soluţionând cererea la care se referă art. 8 alin. (1), poate, după caz, să anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ, să oblige autoritatea publică să emită un act administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze o anumită operaţiune administrativă. Atât doctrina, cât şi practica judecătorească sunt constante în a afirma că instanţa judecătorească nu va putea hotărî conţinutul actului şi nici condiţiile în care organul administrativ ar urma să rezolve cererea cu care a fost învestit. În cazul în care s-ar recunoaşte acest drept instanţelor, s-ar încălca principiul separaţiei puterilor în stat.

Potrivit art. 3 alin. (6) din O.U.G. nr. 94/2000, Comisia specială de retrocedare (...) va analiza documentaţia prezentată de solicitanţi pentru fiecare imobil şi va dispune, prin decizie motivată, retrocedarea imobilelor solicitate de cultele religioase, respingerea cererii de retrocedare dacă se apreciază că aceasta nu este întemeiată sau va propune acordarea măsurilor reparatorii în echivalent, în condiţiile stabilite prin legea specială. Potrivit prevederilor art. 21-26 din Legea nr. 165/2013, procedura de soluţionare a dosarului de despăgubire se finalizează prin validarea sau invalidarea de către Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor a deciziei entităţii învestite de lege (prin care s-a propus acordarea de măsuri compensatorii).

Prin urmare, Comisia specială de retrocedare emite o decizie prin care face o propunere de acordare de măsuri compensatorii. Ulterior, dosarul aferent cererii de retrocedare, împreună cu decizia emisă de către recurentă, se transmite, în original, pe bază de proces-verbal de predare-primire, Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor care validează/invalidează în tot sau în parte decizia Comisiei speciale de retrocedare, care conţine propunerea de acordare de măsuri compensatorii şi dispune emiterea deciziei de compensare a imobilului.

Aşadar, având în vedere aspectele menţionate, instanţa de fond, în mod greşit, a dispus acordarea de măsuri compensatorii pentru imobilul teren situat în satul Orsova, comuna Gurghiu înscris în CF nr. x a localitătii Orşova.

În final, recurenta a solicitat şi respingerea ca neîntemeiată a cererii reclamantei de obligare la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1000 RON.

4. Apărările formulate de intimată

Intimata-reclamantă Mitropolia Română Unită cu Roma Greco-Catolică Blaj a depus întâmpinare şi, fără a invoca excepţii, a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea ca legală a hotărârii primei instanţe.

5. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:

Reclamanta Mitropolia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, Blaj a supus controlului de legalitate exercitat de instanţa de contencios administrativ Decizia nr. 8643/30.05.2019 prin care pârâta Comisia Specială de Retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România a respins cererea de retrocedare nr. x/24.01.2006 depusă de către reclamantă, cu privire la retrocedarea imobilelor casă şi grădină (înscrise în CF nr. x a localităţii Orşova), biserică şi cimitir (înscrise în CF nr. x a localităţii Orşova) şi casă şi grădină (înscrise în CF nr. x a localităţii Orşova), situate în judeţul Mureş, întrucât solicitanta nu a precizat obiectul cererii de retrocedare prin indicarea numerelor topografice corespunzătoare imobilelor solicitate.

Prima instanţă a validat constatările autorităţii pârâte în privinţa primelor două imobile menţionate şi, date fiind limitele învestirii, a constatat că nu poate examina îndreptăţirea reclamantei de a beneficia de măsuri reparatorii în temeiul actului normativ special, în privinţa extinderii solicitării formulate în anul 2018, nefiind posibilă o analiză pe fondul depunerii acestei precizări în afara termenului prevăzut de lege.

În privinţa celui de-al treilea imobil menţionat în cererea de retrocedare - casă şi grădină (înscrise în CF nr. x a localităţii Orşova, prima instanţă a constatat că reclamanta a furnizat pârâtei atât numărul cărţii funciare cât şi elementele suplimentare suficiente, care conduceau cu uşurinţă şi în mod neechivoc la identificarea bunului, astfel încât a admis în parte acţiunea reclamantei, anulând în parte decizia nr. 8643 din 30.05.2019 emisă de pârâtă cu referire la cererea de retrocedare nr. x/24.01.2006, în ceea ce priveşte imobilul teren situat în jud. Mureş, în suprafaţă de 140 mp, înscris în C.F. nr. x Orşova, sub nr. top. x şi dispunând acordarea de măsuri compensatorii pentru acest imobil.

Fiind învestită cu recursul declarat de autoritatea pârâtă împotriva hotărârii primei instanţe, Înalta Curte subliniază faptul că acesta vizează doar soluţia de admitere în parte a acţiunii, în privinţa imobilului teren situat în jud. Mureş, în suprafaţă de 140 mp, înscris în C.F. nr. x Orşova, sub nr. top. x şi de acordare a măsurilor compensatorii pentru acest imobil, recurenta invocând aplicarea eronată a dispoziţiilor punctului 1 din Normele metodologice de aplicare a art. 4 din O.U.G. nr. 94/2000, dar şi a celor ale art. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Instanţa de recurs reţine caracterul nefondat al susţinerilor recurentei-pârâte vizând neprecizarea obiectului cererii de retrocedare prin indicarea numerelor topografice corespunzătoare imobilelor solicitate.

Astfel, într-adevăr, prin adresa nr. x/7.05.2018, recurenta a solicitat intimatei-reclamante să precizeze obiectul cererii de retrocedare în sensul indicării numerelor topo care corespund imobilelor solicitate, iar prin adresa nr. x/18.12.2018 s-a răspuns în sensul că obiectul cererii îl reprezintă toate imobilele evidenţiate în CF nr. x Orşova, în special imobilul înscris în CF Orşova nr. 53 sub nr. topo x (casă de lemn), doar acesta din urmă mai făcând obiectul recursului.

Cu privire la acest imobil, ataşate cererii de retrocedare existau depuse copia CF nr. x Orşova şi traducerea acesteia, conform căreia în foaia A, la poziţia 1 (A+1) figurează înscris nr. topo x cu destinaţia casă de lemn cu suprafaţa de teren de 40 de stânjeni, dar şi procesul-verbal nr. x/5.12.1939 privind inventarierea bunurilor imobile de pe raza comunei Orşova, unde la cap. II- Bunuri proprietatea bisericilor este indicat cel înscris sub nr. topo x cu menţiunea "40 stânjeni intravilan şi casă, scoală construită din lemn şi piatră, acoperită cu scânduri, din anul 1911, aparţinând Cultului Greco-Catolic aflată pe imobilul din CF nr. x top x, compusă din 5 camere, în prezent este folosită de comuna politică din anul 1928 cu titlu de închiriere" .

În acest context, prima instanţă a constatat, în mod corect, nelegalitatea deciziei emise de pârâta Comisia specială de retrocedare în privinţa imobilului teren situat în jud. Mureş, în suprafaţă de 140 mp, înscris în C.F. nr. x Orşova, sub nr. top. x, autoritatea pârâtă având la dispoziţie înscrisurile necesare pentru soluţionarea cererii reclamantei formulate în temeiul O.U.G. nr. 94/2000.

În ceea priveşte însă măsura dispusă de instanţa de fond, în sensul obligării recurentei-pârâte la acordarea măsurilor compensatorii pentru acest imobil, instanţa de control judiciar constată nelegalitatea acesteia, reţinând caracterul fondat al motivului de recurs vizând greşita aplicare a dispoziţiilor art. 18 din Legea nr. 554/2004.

Astfel, ca o consecinţă a anulării actului contestat, instanţa poate, după caz, să anuleze actul administrativ, în tot sau în parte, să oblige autoritatea publică să emită un nou act administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze o anumită operaţiune administrativă. Instanţa de contencios administrativ nu poate ea însăşi să soluţioneze pe fond cererea de retrocedare, întrucât aceasta trebuie să parcurgă întreaga procedură prevăzută de art. 2 şi următoarele din O.U.G. nr. 94/2000.

În prezenta cauză, Înalta Curte are în vedere şi dispoziţiile art. 3 alin. (6) din O.U.G. nr. 94/2000 conform cărora "Comisia specială de retrocedare sau, după caz, unitatea deţinătoare prevăzută la art. 2 va analiza documentaţia prezentată de solicitanţi pentru fiecare imobil şi va dispune, prin decizie motivată, retrocedarea imobilelor solicitate de cultele religioase, respingerea cererii de retrocedare, dacă se apreciază că aceasta nu este întemeiată, sau va propune acordarea măsurilor reparatorii în echivalent, în condiţiile stabilite prin legea specială. În situaţia în care imobilul este înscris în Lista monumentelor istorice, în decizia de retrocedare se va menţiona că proprietarul are drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege".

Norma juridică stabilind soluţiile pe care le poate dispune Comisia specială de retrocedare insitutie o competenţă specială în favoarea acesteia de a dispune, urmare verificării documentaţiei prezentate de solicitant, cu privire la restituirea bunului în natură sau prin echivalent. Dacă imobilul nu poate fi retrocedat în natură, Comisia Specială va propune acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent, în condiţiile art. 3 alin. (6) din O.U.G. nr. 94/2000, decizia Comisiei Speciale urmând a fi transmisă Secretariatului Comisiei naţionale pentru compensarea imobilelor care funcţionează în subordinea Cancelariei Primului-Ministru, această procedură fiind prevăzută imperativ de art. 21 şi următoarele din Legea nr. 165/2013. Astfel, restituirea se poate dispune numai în condiţiile prevăzute de legea specială, respectiv O.U.G. nr. 94/2000, competenţa de a dispune cu privire la restituirea bunului în natură sau prin echivalent aparţinând entităţii prevăzute de această lege, respectiv Comisia Specială de retrocedare, care urmează să emită o nouă decizie prin care să analizeze pe fond cererea, cu luarea în considerare a tuturor aspectelor invocate de reclamantă cu privire la imobilul în discuţie.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 şi art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa în parte sentinţa recurată şi, rejudecând, va înlătura dispoziţia instanţei privind acordarea de măsuri compensatorii pentru imobilul teren situat în jud. Mureş, în suprafaţă de 140 mp, înscris în C.F. nr. x Orşova, sub nr. top. x, urmând ca pârâta Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România să reanalizeze cererea de restituire, Totodată, vor fi menţinute restul dispoziţiilor sentinţei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâta Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România împotriva sentinţei nr. 85 din 27 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Casează în parte sentinţa recurată şi, rejudecând, înlătură dispoziţia instanţei privind acordarea de măsuri compensatorii pentru acest imobil, urmând ca pârâta Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România să reanalizeze cererea de restituire.

Menţine restul dispoziţiilor sentinţei.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 C. proc. civ., astăzi, 3 noiembrie 2022.