Withdrawal of multi-defendant action for identity data alteration and institutional liability; proportionality of attorney fees under Art. 451(2) CPC
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice ruled in favor of the defendants by taking note of the plaintiff's withdrawal of the lawsuit, ordering the plaintiff to pay the defendant company 100 RON in legal costs, with the decision being final. The dispute arose from a contentious administrative and civil action filed against multiple state authorities, including police, prosecutors, courts, and a state bank, wherein the plaintiff sought to impose transparency, amend personal identification data, annul prior judicial decisions, and claim significant damages for moral and juvenile prejudice. The court applied the principle of disposability under the Code of Civil Procedure, specifically Articles 9 and 406, which allow a plaintiff to withdraw a case at any time, provided the defendants do not object; as the defendants either consented or remained silent, the withdrawal was accepted. The court explicitly rejected the defendant's request for 11,720.55 RON in attorney fees as disproportionate to the actual work performed, noting that the litigation never reached the stage of evidence investigation or merits debate, and thus limited the recoverable costs to a nominal 100 RON pursuant to Article 451(2) of the Code of Civil Procedure.
Legislator headnote
AI generatedart. 406 C. proc. civ, art. 9 C. proc. civ, art. 406 alin. (1) C. proc. civ, art. 406 alin. (4) C. proc. civ, art. 406 alin. (3) C. proc. civ, art. 451 alin. (2) C. proc. civ; Withdrawal of multi-defendant action for identity data alteration and institutional liability; proportionality of attorney fees under Art. 451(2) CPC: The dispute arose from a contentious administrative and civil action filed against multiple state authorities, including police, prosecutors, courts, and a state bank, wherein the plaintiff sought to impose transparency, amend personal identification data, annul prior judicial decisions, and claim significant damages for moral and juvenile prejudice. The court applied the principle of disposability under the Code of Civil Procedure, specifically Articles 9 and 406, which allow a plaintiff to withdraw a case at any time, provided the defendants do not object; as the defendants either consented or remained silent, the withdrawal was accepted. The court explicitly rejected the defendant's request for 11,720.55 RON in attorney fees as disproportionate to the actual work performed, noting that the litigation never reached the stage of evidence investigation or merits debate, and thus limited the recoverable costs to a nominal 100 RON pursuant to Article 451(2) of the Code of Civil Procedure.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis for the court to take note of the withdrawal of the action and terminate the proceedings.
Substantive basis authorizing the plaintiff to withdraw the claim and governing the effects of such withdrawal.
Legal basis applied to determine the allocation and quantification of legal costs payable by the withdrawing plaintiff to the defendant.
Full text
Şedinţa publică din data de 26 octombrie 2022
Asupra cererii de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Prin acţiunea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, reclamanţii A., B., C. şi D., au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Afacerilor Interne -Direcţia Generală de Poliţiei a Municipiului Bucureşti, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1, Municipiul Bucureşti - Direcţia Generală de Evidenţă a Persoanelor, Judecătoria Sector 1, Tribunalul Bucureşti, Primăria Sectorului 2 Bucureşti, Curtea de Apel Bucureşti, Banca Naţională a României, E., F., Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT, Autoritatea Naţională de Supraveghere a Datelor cu Caracter Personal, Ministerul Apărării Naţionale, Curtea de Conturi a României şi G., ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună:
- impunererea transparenţei în activitatea autorităţilor staului,
- impunerea de a respecta drepturile fundamentale ale omului;
- impunerea de a permite acces necondiţionat la registrele publice;
- impunerea de modifica CNP-ul în funcţie de realitatea prezentată de arhiva unităţii;
- impunerea de a interzice abuzul, corupţia şi alte interese contrare legilor statului;
- impunerea de a anula Decizia nr. 8/R/2017 a Curţii de Apel Bucureşti;
impunerea de a plăti în solidar suma de 504.535 RON cu titlu de daune morale, prejudiciu de agrement şi prejudiciu juvenil;
- impunerea de a nu mai transmite autorităţile informaţii pe numele de A., numele fiind protejat de norme;
- anularea tuturor actelor criticate în această cerere, inclusiv "izvorul de drept"emis de Curtea de Apel Bucureşti cu gravă neglijenţă, rea credinţă au în baza unor interese oculte, meschine sau de corupţie;
- constatarea nulităţii actelor emise de E. din 10.08.2006 şi până în prezent;
- stoparea oricărei acţiuni revendicative pe bunurile prezente şi viitoare ale H.;
- desfiinţarea tuturor hotărârilor pronunţate de Judecătoria Sector 1, Tribunalul Bucureşti şi Curtea de Apel bucureşti, inclusiv Judecătoria Cornetu şi Tribunalul Ilvof, emise cu încălcarea normelor civile şi internaţionale;
- aplicarea în concret a deciziilor ICCJ nr. 2131/2013 şi restituirea sumei reţinută abuziv de către G.;
- sancţionarea instituţiilor de stat pentru expunerea în spaţiul public a datelor cu caracter personal şi interzicerea de a mai solicita cu titlu de garanţie cartea de identitate;
- obligarea organelor de cercetare penală să depună diligenţe pentru identificarea autorilor faptelor penale, civile, antisociale, care au fraudat E. în data de 10.08.2006 şi 10.08.2009 cu sumele de 30.700 RON şi 30.690 RON, aşa cum a declarat în plângerea penală;
- obligarea organelor statului să prezinte dosarul fostului subcomisar I., pesionat;
- obligarea DIICOT să prezinte registrul genearal din 2009 în care se înregistrează sesizările;
2. Prin întâmpinările formulate în cauză, s-au invocat o serie de excepţii procesuale, cu prioritate, excepţia necompetenţei materiale, precum şi excepţiile: netimbrării cererii, nulităţii cererii, lipsei de obiect, lipsei de interes, inadmisibilităţii cererii, cu excepţia capătului de cerere privind daunele morale, respectiv netimbrarea acestui capăt de cerere; lipsa calităţii procesuale active a reclamanţilor B., C. şi D., lipsa îndeplinirii procedurii prealabile prevăzute de Legea nr. 554/2004, capacităţii procesuale de folosinţă a Primăriei sector 2, lipsa calităţii procesuale a Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 1 Bucureşti.
Reclamantul a formulat răspunsuri la întâmpinarile formulate în cauză precum şi note scrise.
La data de 09.06.2022, reclamantul A. a transmis prin poşta electronică cerere de renunţare la judecata acţiunii, solicitând să se ia act de renunţare. Cererea a fost comunicată pârâţilor care au fost citaţi pentru termenul de judecată din data de 26.10.2022, cu menţiunea să-şi exprime poziţia procesuală cu privire la cererea de renunţare la judecată.
La data de 27.06.2022, pârâtul Ministerul Afacerilor Interne -Direcţia Generală de Poliţiei a Municipiului Bucureşti a depus punct de vedere prin care a solicitat să se ia act de acordul instituţiei cu privire la cererea de renunţare la judecată, cu menţiune că nu solicită cheltuieli de judecată.
La data de 05.08.2022, şi pârâta Banca Naţională a României a solicitat să se ia act de renunţarea la judecarea cererii, în temeiul art. 406 C. proc. civ., fără cheltuieli de judecată.
La termenul de judecată din 26.10.2022, reprezentantul pârâtei E. S.A. a solicitat să se ia act de renunţarea reclamantului la judecarea cererii, cu cheltuieli de judecată, conform înscrisurilor ataşate la dosar, reprezentând onorariu de avocat în cuantum de 11.720,55 RON şi cheltuieli poştale, în cuantum de 55,83 RON.
3. Examinând cu prioritate cererea de renunţare la judecată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:
Procesul civil porneşte la iniţiativa reclamantului care fixează prin actul de sesizare obiectul şi limitele procesului, iar asupra acestuia, în condiţiile legii, are un drept de dispoziţie, reglementat prin prevederile art. 9 C. proc. civ. şi manifestat inclusiv prin posibilitatea reclamantului ca, potrivit art. 406 alin. (1) C. proc. civ., să renunţe oricând la judecarea cauzei, în tot sau în parte, verbal în şedinţa de judecată ori prin cerere scrisă.
În cauza de faţă, deşi formal acţiunea a fost formulată şi în numele reclamanţilor B., C. şi D., faţă de precizările din şedinţa publică de la termenul de judecată din 26.10.2022, Înalta Curte constată că, atât acţiunea cât şi cererea de renunţare la judecată, sunt formulate doar de către reclamantul A..
Examinând cererea de renunţare la judecată formulată în scris de reclamantul A. în data de 09.06.2022, Înalta Curte constată că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 406 alin. (1) C. proc. civ., conform cărora "reclamantul poate să renunţe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în şedinţă de judecată, fie prin cerere scrisă".
Verificând condiţiile prevăzute de art. 406 alin. (4) C. proc. civ., instanţa constată că pârâţii au fost citaţi pentru termenul de judecată din data de 26.10.2022, cu menţiunea să-şi exprime poziţia procesuală cu privire la cererea de renunţare la judecată. Pârâţii Ministerul Afacerilor Interne, Banca Naţională a României şi E. S.A. au precizat că sunt de acord cu cererea reclamantului de renunţare la judecată, lipsa unui răspuns până la termenul acordat din partea celorlalţi, considerându-se un acord tacit de renunţare.
Pentru aceste motive, faţă de prevederile legale mai sus citate şi manifestarea de voinţă a reclamantului, respectând principiul disponibilităţii reglementat de art. 9 C. proc. civ., în temeiul art. 237 alin. (2) pct. 6 şi art. 406 C. proc. civ., instanţa va lua act de renunţarea la judecată.
În temeiul dispoziţiilor art. 406 alin. (3) C. proc. civ., instanţa va obliga reclamantul A. la plata către pârâta E. S.A. a cheltuielilor de judecată în cuantum de 100 RON, reprezentând onorariu avocaţial, cu aplicarea art. 451 alin. (2) C. proc. civ.
Din cele expuse se poate constata că activitatea depusă de avocatul pârâtei nu justifică acordarea unei sume de 11.720,55 RON cu titlu de onorariu avocaţial, disproporţia între onorariu şi activitatea efectiv desfăşurată fiind evidentă. Procesul nu a intrat niciun moment în etapa de cercetare a cauzei, nu s-au discutat excepţii, nu s-au propus şi administrat probe, nu s-a dezbătut fondul cauzei, ci doar o cerere de renunţare la judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Ia act de renunţarea reclamantului A. la judecarea acţiunii precizate formulate în contradictoriu cu pârâţii Direcţia Generală a Poliţiei Române, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1, Direcţia Generală de Evidenţă a Persoanelor - Municipiul Bucureşti, Judecătoria Sector 1, Tribunalul Bucureşti, Primăria Sectorului 2, Curtea de Apel Bucureşti, Banca Naţională a României, E., F., Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT, Autoritatea Naţională de Supraveghere a Datelor cu Caracter Personal, Ministerul Apărării Naţionale, Curtea de Conturi a României şi G..
Obligă reclamantul la plata sumei de 100 RON cheltuieli de judecată către pârâta E., cu aplicarea art. 451 alin. (2) C. proc. civ.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26 octombrie 2022.