Preventive detention upheld in drug trafficking case; appeal dismissed as unfounded.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the defendant's appeal, upholding the appellate court's order to maintain preventive detention and obliging the appellant to pay state judicial costs. The dispute concerned a criminal case involving drug trafficking and possession charges, where the defendant challenged the specific procedural decision to keep him in pre-trial detention after the appellate court remanded the case for retrial by the first-instance tribunal. The court held that under Article 1412 of the Code of Criminal Procedure, combined with Articles 160b(4) and 300(13), the disposition regarding preventive detention is separately subject to appeal even when the substantive judgment is final or remanded, given the exceptional legal regime limiting personal liberty. The court found the appeal unfounded as the factual and legal grounds for detention—specifically the risk posed by the defendant's alleged involvement in a drug trafficking group—remained valid despite the remand, leading to the rejection of the appeal pursuant to Article 385(1)(1)(b) of the Code of Criminal Procedure.
Legislator headnote
AI generatedart. 3851 alin. (1) lit. c) C. proc. pen, art. 1412 C. proc. pen, art. 160b2 alin. (4) C. proc. pen, art. 30013 C. proc. pen, art. 16 din Legea nr. 143/2000, art. 148 C. proc. pen; Preventive detention upheld in drug trafficking case; appeal dismissed as unfounded: The dispute concerned a criminal case involving drug trafficking and possession charges, where the defendant challenged the specific procedural decision to keep him in pre-trial detention after the appellate court remanded the case for retrial by the first-instance tribunal. The court held that under Article 1412 of the Code of Criminal Procedure, combined with Articles 160b(4) and 300(13), the disposition regarding preventive detention is separately subject to appeal even when the substantive judgment is final or remanded, given the exceptional legal regime limiting personal liberty. The court found the appeal unfounded as the factual and legal grounds for detention—specifically the risk posed by the defendant's alleged involvement in a drug trafficking group—remained valid despite the remand, leading to the rejection of the appeal pursuant to Article 385(1)(1)(b) of the Code of Criminal Procedure.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedMain ground for dismissing the appeal as unfounded.
Full text
Asupra recursului penal de față:
Din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 1018/ A din 28 decembrie 2004, Curtea de Apel București a admis printre altele și apelul declarat de inculpatul G.T., a desființat sentința penală nr. 1257 din 7 octombrie 2004, pronunțată de Tribunalul București și a trimis cauza spre rejudecare la aceiași instanță, Tribunalul București.
Prin aceiași hotărâre, instanța de apel a menținut dispozițiile cu privire la starea de arest a inculpatului.
În termen legal, împotriva dispoziției de menținere a arestării preventive, inculpatul G.T. a declarat recurs susținând că, nu prezintă pericol pentru ordinea publică și cauza se poate judeca cu participarea inculpatului, în stare de libertate.
Referitor la admisibilitatea căii de atac a recursului în cazul unei hotărâri judecătorești definitive, respectiv, situația prevăzută de art. 3851 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., se apreciază că, deși fondul cauzei nu poate fi recurat, dispoziția de menținere a stării de arest a inculpatului poate fi supusă recursului în conformitate cu art. 1412 C. proc. pen., în condițiile art. 160b2 alin. (4) C. proc. pen., combinat cu art. 30013 C. proc. pen.
Noțiunea acestei interpretări are în vedere intenția legiuitorului care a prevăzut un regim juridic special și de excepție acestei măsuri preventive, care în condițiile legii, limitează starea de libertate a unei persoane.
În atare împrejurare, în cursul judecății, în fața instanței de fond și apel, se poate ataca separat cu recurs hotărârea (care poate fi sentință, decizie sau încheiere) prin care se dispune luarea, revocarea, înlocuirea, încetarea sau menținerea unei măsuri preventive (art. 1412 C. proc. pen.).
Dar în cauză recursul este nefondat, neexistând motive care să atragă casarea acestei dispoziții până la acest moment.
Astfel, inculpatul a fost trimis în judecată pentru comiterea mai multor infracțiuni de trafic și deținere de droguri, infracțiuni recunoscute în parte de inculpat și pentru care s-a solicitat și aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000, având în vedere colaborarea sa cu organele de cercetare penală.
În raport de împrejurările concrete, de contextul unei grupări de narcotraficanți în care se pretinde comiterea faptelor, măsura arestării preventive s-a dispus cu respectarea art. 148 C. proc. pen.
Chiar dacă în speță, instanța de apel a procedat la trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru motivele indicate în cuprinsul deciziei, se constată că se mențin temeiurile de fapt și de drept care au justificat luarea și menținerea arestării preventive.
Pentru aceste considerente recursul este nefondat și conform art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., se va respinge cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul G.T. cu privire la dispoziția de menținere a măsurii arestării preventive din decizia penală nr. 1018 din 28 decembrie 2004 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.
Obligă recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 600.000 lei.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 23 februarie 2005.