Exclusivity of reexamination request as sole remedy against annulment of statement of claim, barring appeal.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant's appeal as inadmissible, upholding the appellate court's decision to annul the initial statement of claim without merit review. The dispute arose when the claimant filed a lawsuit against a state inspection authority, which the Court of Appeal annulled under Article 200(4) of the Civil Procedure Code due to procedural irregularities; the claimant subsequently appealed this annulment to the High Court. The High Court held that under Article 200(5)-(7) of the Civil Procedure Code and the principle of legal certainty regarding appellate routes (Articles 457(1) and 129 of the Constitution), an annulment of a statement of claim under Article 200(4) is subject exclusively to a request for reexamination before a different panel of the same first-instance court, and no further appeal lies to the High Court. Consequently, the appellate court's annulment remains in force, and the appellant's attempt to challenge it via appeal was rejected for lack of a valid legal avenue.
Legislator headnote
AI generatedart. 200 alin. (4) din C. proc. civ, art. 248 alin. (1) din C. proc. civ, art. 496 alin. (1) din C. proc. civ; Exclusivity of reexamination request as sole remedy against annulment of statement of claim, barring appeal: Raportat la datele speţei de faţă, Înalta Curte observă că împotriva încheierii prin care se dispune anularea, în temeiul art. 200 alin. (4) din C. proc. civ., a cererii de chemare în judecată, partea poate formula doar cerere de reexaminare, potrivit dispoziţiilor art. 200 alin. (5) din acelaşi cod.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 12 octombrie 2022
Asupra recursului de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei
1.1. Cererea de chemare în judecată
La data de 16.02.2021, a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, sub număr de dosar x/2021, cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Inspecţia Judiciară.
1.2. Hotărârea instanţei de fond
Prin încheierea din 10 martie 2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a anulat, în temeiul art. 200 alin. (4) din C. proc. civ., cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Inspecţia Judiciară.
2. Cererea de recurs
Împotriva încheierii din 10 martie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a formulat recurs.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Examinând, cu prioritate, în condiţiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată prin întâmpinare, excepţie care vizează însăşi existenţa căii de atac în reglementarea procesual-civilă, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamantul A. este inadmisibil, pentru următoarele considerente:
Potrivit dispoziţiilor art. 200 alin. (5)-(7) din C. proc. civ.:
"(5) Împotriva încheierii de anulare, reclamantul va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând motivat să se revină asupra măsurii anulării.
(6) Cererea de reexaminare se face în termen de 15 zile de la data comunicării încheierii.
(7)Cererea se soluţionează prin încheiere definitivă dată în camera de consiliu, cu citarea reclamantului, de către un alt complet al instanţei respective, desemnat prin repartizare aleatorie, care va putea reveni asupra măsurii anulării dacă aceasta a fost dispusă eronat sau dacă neregularităţile au fost înlăturate în termenul acordat potrivit alin. (3)."
Înalta Curte reţine şi că, potrivit art. 457 alin. (1) din Codul de de procedură civilă:
"Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.", iar potrivit art. 129 din Constituţia României:
"Împotriva hotărârilor judecătoreşti părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii."
Din cuprinsul textelor de lege menţionate anterior rezultă că părţile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătoreşti pentru care C. proc. civ. sau legea specială nu prevede o astfel de posibilitate, reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac.
Raportat la datele speţei de faţă, Înalta Curte observă că împotriva încheierii prin care se dispune anularea, în temeiul art. 200 alin. (4) din C. proc. civ., a cererii de chemare în judecată, partea poate formula doar cerere de reexaminare, potrivit dispoziţiilor art. 200 alin. (5) din acelaşi cod.
Astfel, în cazul contestaţiilor privind soluţia de anulare a unei cereri de chemare în judecată în temeiul dispoziţiilor anterior menţionate, legiuitorul a prevăzut doar o singură cale de atac, şi anume cererea de reexaminare ce urmează a fi soluţionată de un alt complet al aceleaşi instanţe, nefiind deschisă calea formulării unui recurs sau a oricărei căi de atac, indiferent de denumirea dată de parte.
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul promovat de reclamantul A. împotriva încheierii din 10 martie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia inadmisibilităţii recursului invocată de intimata Inspecţia Judiciară.
Respinge recursul formulat de reclamantul A. împotriva încheierii din 10 martie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 12 octombrie 2022.