Failure to submit written grounds for appeal restricts appellate review to ex officio cassation grounds, dismissing challenge to refusal to initiate prosecution for notarial forgery.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant’s appeal as unfounded, upholding the appellate court’s decision to reject the victim-complainant’s challenge against the public prosecutor’s resolution not to initiate criminal proceedings. The dispute concerned a formal complaint filed against a public notary and two buyers for alleged forgery and complicity in forgery regarding two authentic deed contracts from 1999, which the complainant argued were illegally executed while the notary held alleged hereditary rights to the property; the lower instances found the prosecution resolution valid because the notary complied with legal authentication requirements and the complainant had no ownership interest in the property as the original seller was alive. The Supreme Court ruled that because the appellant failed to submit written grounds for appeal or attend the oral hearing as required by Article 38510 of the Code of Criminal Procedure, the court was limited to an *ex officio* review for grounds of cassation under Article 3859, found none, and consequently ordered the appellant to pay state judicial costs of 1,200,000 lei pursuant to Article 38515 and Article 192 of the Code of Criminal Procedure.
Legislator headnote
AI generatedart. 2781 C. proc. pen, art. 289 C. pen, art. 26 C. pen, art. 282 C. pen, art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen, art. 38510 alin. (3) C. proc. pen; Failure to submit written grounds for appeal restricts appellate review to ex officio cassation grounds, dismissing challenge to refusal to initiate prosecution for notarial forgery: The dispute concerned a formal complaint filed against a public notary and two buyers for alleged forgery and complicity in forgery regarding two authentic deed contracts from 1999, which the complainant argued were illegally executed while the notary held alleged hereditary rights to the property; the lower instances found the prosecution resolution valid because the notary complied with legal authentication requirements and the complainant had no ownership interest in the property as the original seller was alive. The Supreme Court ruled that because the appellant failed to submit written grounds for appeal or attend the oral hearing as required by Article 38510 of the Code of Criminal Procedure, the court was limited to an *ex officio* review for grounds of cassation under Article 3859, found none, and consequently ordered the appellant to pay state judicial costs of 1,200,000 lei pursuant to Article 38515 and Article 192 of the Code of Criminal Procedure.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedMain ground for dismissing the appeal as unfounded after determining that no grounds for cassation existed.
Basis for obliging the appellant to pay judicial costs to the state.
Full text
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 68 din 18 octombrie 2004, Curtea de Apel Craiova a respins, ca neîntemeiată, plângerea formulată de petentul parte vătămată Ș.I. împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale nr. 255/P/2004 din 20 iunie 2004, pronunțată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarea situație:
Partea vătămată Ș.I. a formulat plângere, potrivit art. 2781 C. proc. pen., împotriva soluției de netrimitere în judecată a numiților G.I., notar public, A.I.V. și A.M., Ș.G., plângerea fiind înregistrată la Curtea de Apel Craiova sub nr. 1284/2004 din 30 august 2004.
În ce privește pe notarul public, partea vătămată a cerut cercetarea lui pentru infracțiunea prevăzută de art. 246 și art. 289 C. pen., deoarece ar fi redactat și autentificat nelegal contractele nr. 1359 și nr. 1360 din 21 aprilie 1999, în condițiile în care el ar fi avut „drepturi succesorale” asupra imobilului care a făcut obiectul vânzării.
Prin rezoluția nr. 255/P/2004 din 20 iunie 2004, pronunțată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru infracțiunea prevăzută de art. 246 și art. 289 C. pen. și față de A.M., A.I.V. și Ș.G., pentru infracțiunea prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 289 C. pen. și art. 282 C. pen., în temeiul art. 228 alin. (5) și art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., deoarece faptele sesizate nu există în materialitatea lor.
Ulterior, partea vătămată Ș.I. a formulat plângere împotriva soluției de netrimitere în judecată la procurorul ierarhic superior, care și ea a fost respinsă prin rezoluția nr. 3733/II/2/2004 din 9 august 2004 a aceluiași parchet, ca nefondată.
Instanța de fond a mai reținut că, notarul public G.I. a încheiat la 21 aprilie 1999, în formă autentică, două contracte, unul de vânzare-cumpărare a unui apartament din Craiova și având ca părți pe mama părții vătămate, numita Ș.G., în calitate de vânzător și soții A.I.V. și A.M., în calitate de cumpărători, obiectul vânzării fiind constituit de un apartament ce avea ca proprietar pe vânzător și altul de uzufruct pe durata vieții vânzătorului, acordat de cumpărători, acestuia.
La data întocmirii celor două contracte, autentificarea s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale și că partea vătămată nu avea și nici nu are vreun drept de proprietate asupra imobilului menționat, iar pretinsele drepturi succesorale nu existau, mama sa fiind în viață și în prezent.
S-a motivat soluția de respingere a plângerii pe faptul că, înscrisurile contestate nu conțin date sau împrejurări care să nu corespundă adevărului, iar autentificarea s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale în materie.
În termen legal, împotriva acestei hotărâri a declarat recurs petentul Ș.I., recurs pe care nu l-a motivat în scris și deși legal citat pentru 23 februarie 2005, când s-a soluționat cauza, acesta nu s-a prezentat pentru susținerea orală a motivelor.
În consecință, nefiind respectate dispozițiile art. 38510 alin. (1) (2) și (4) C. proc. pen., instanța conformându-se art. 38510 alin. (3) C. proc. pen., va lua în considerare numai cazurile de casare, care, potrivit art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., se examinează din oficiu.
Urmare a verificării din oficiu a hotărârii recurate nu se constată însă motive de casare, așa încât, potrivit art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul declarat de petent se va respinge, ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat și la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționarul Ș.I. împotriva sentinței penale nr. 68 din 18 octombrie 2004 a Curții de Apel Craiova, secția penală.
Obligă recurentul petiționar la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 1.200.000 lei.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 23 februarie 2005.