Suspension of administrative restructuring acts for breach of internal consultation procedures and imminent labor harm

Şedinţa publică din data de 6 octombrie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea formulată de reclamantul A., în numele şi pentru membri de sindicat indicaţi în anexele depuse odată cu cererea de chemare în judecată, a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Administraţia Naţională Apele Române, suspendarea executării actelor administrative, respectiv a Art. 10 - Diverse 11 din Hotărârea nr. 1430 iulie 2021 şi a Hotărârii nr. 15/5 august 2021, inclusiv a anexelor acestora.

Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 99 din 3 noiembrie 2021, Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis în parte cererea formulată de reclamantul SINDICATUL "MUREŞUL" DIN APELE ROMÂNE (cu datele de identificare), în contradictoriu cu pârâta Administraţia Naţională Apele Român şi, în consecinţă a dispus suspendarea, în parte, a executării punctului 10 - Diverse 11 din Hotărârea nr. 14/30.07.2021, emisă de pârâta Administraţia Naţională Apele Române doar în ce priveşte structura organizatorică (organigrama apelor subordonate Administraţiei Bazinală de Apă Mureş, până la pronunţarea instanţei de fond cu privire la acest act administrativ. A respins cererea de suspendare a executării punctului 10 - Diverse din Hotărârea nr. 14/30.07.2021 emisă de pârâtă în ce priveşte organigrama cadru privind celelalte administraţii bazinale de apă şi a unităţilor şi compartimentelor subordonate acestora. A dispus suspendarea executării Hotărârii nr. 15/05.08.2021, emisă de pârâta Administraţia Naţională Apele Române, până la pronunţarea instanţei de fond cu privire la acest act administrativ.

Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 99 pronunţată în data de 3 noiembrie 2021 de Curtea de Apel Târgu Mureş, recurenta-pârâtă Administraţia Naţională Apele Române a declarat recurs invocând dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi în rejudecare respingerea cererii de suspendare a actelor administrative ce fac obiectul judecăţii.

În opinia recurentei-pârâte soluţia de admitere a cererii de suspendare a executării actelor administrative este dată cu aplicarea greşită a normelor de drept material, respectiv a art. 29 lit. k) din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Comitetului de Direcţie din cadrul Administraţiei Bazinale de Apă Mureş.

Criticile privind Hotărârea nr. 14/30.07.2021 şi Hotărârea nr. 15/05.08.2021 vizează exclusiv aspecte ce ţin de oportunitatea adoptării acestora, iar în niciun caz de legalitatea lor, pârâta fiind singura în drept să stabilească structura organizatorică a instituţiei astfel că, în condiţiile în care nu s-a constatat că există motive de nelegalitate printr-o simplă pipăire a fondului în ceea ce priveşte cele două hotărâri atacate, apreciază recurenta că se impunea pronunţarea unei soluţii de respingere a cererii de chemare în judecată.

În ceea ce priveşte condiţia cazului bine justificat prevăzută de art. 14 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ în vederea suspendării actelor administrative, aceasta nu este îndeplinită, faţă de imposibilitatea identificării vreunui element de nelegalitate în privinţa celor două hotărâri atacate. Cu atât mai puţin este îndeplinită condiţia producerii unei pagube iminente, atât timp cât nu se produce o disponibilizare a angajaţilor vizaţi de măsurile adoptate, niciunul din angajaţii celorlalte instituţii subordonate pârâtei nu au atacat hotărârile de reorganizare ce fac obiectul judecăţii în acest dosar, iar simpla invocare a unor posibile situaţii neprevăzute viitoare şi a unor prejudicii morale generate de reorganizarea intempestivă a posturilor neputând costitui argumente viabile pentru dispunerea măsurii suspendării executării actelor administrative ce fac obiectul judecăţii, cu atât mai mult cu cât nu s-a putut evidenţia niciun element de nelegalitate în privinţa actelor administrative contestate.

Apărările formulate de intimatul-reclamant A. în numele şi pentru membrii de Sindicat

Prin întâmpinarea formulată intimatul-reclamant a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:

Suspendarea actelor administrative reprezintă operaţiunea de întrerupere vremelnică a efectelor acestora, ca şi cum aceste acte ar dispare din circuitul juridic, deşi, formal juridic, ele există.

De altfel, aşa cum se arată în literatura de specialitate, suspendarea executării actelor administrative constituie un instrument procedural eficient pus la dispoziţia autorităţii emitente sau a instanţei de judecată în vederea respectării principiului legalităţii atâta timp cât autoritatea publică sau instanţa de judecată se află într-un proces de evaluare, din punct de vedere legal, a actelor administrative contestate. Din acest punct de vedere, s-a subliniat că este echitabil ca aceste acte administrative să nu-şi producă efectele asupra celor vizaţi.

În acest context, instanţa reţine că Regulamentul comitetului de direcţie detaliază modul în care atribuţiile privind structura organizatorică este partajată pe verticală - art. 29 lit. k) din Regulamentul de organizare şi funcţionare al comitetului de direcţie din cadrul Administraţiei Bazinale Mureş coroborat cu celelalte dispoziţii din celelalte acte normative primare, secundare şi terţiare.

Articolul 29 lit. k), paragraful 2, prevede că una din atribuţiile principale ale Comitetului de Direcţie al Administraţiei Bazinale Apă Mureş este aceea de a "Aviza structura organizatorică a Administraţiei Bazinale de Apă Mureş şi a subunităţilor acesteia şi le supune ulterior aprobării Administraţiei Naţionale "Apele Române". A aproba solicitările de transformare posturi, reorganizare sau restructurare impuse de cerinţele desfăşurării unei activităţi eficiente la toate locurile de muncă, pe baza propunerilor fundamentate, formulate de subunităţi şi compartimente de muncă".

Pe baza acestui mecanism prevăzut de dispoziţiile actului normativ amintit anterior, este evident că pentru a aviza sau aproba ori propune noua schemă organizatorică/organigramă, unităţile subordonate recurentei-pârâte trebuiau să cunoască raţiunea acestei modificări. Or, deşi intimatul-reclamant a solicitat în mai multe rânduri comunicarea acestor acte, ampla documentaţie a recurentei-pârâte care a stat la baza modificărilor operate în organigramă nu au fost comunicate nici intimatului-reclamant, dar nici instituţiei supusă unei ample reorganizări, respectiv Administraţia Bazinală Ape Mureş.

În concluzie, recurenta-pârâtă nu a solicitat avizarea şi nici aprobarea instituţiilor supuse reorganizării, respectiv Administraţia Bazinală Ape Mureş şi subunităţile şi compartimentele de muncă ale acesteia din urmă, deşi procedura solicitării avizului şi aprobării, pe verticală, era necesară conform actului normativ terţiar pe care chiar recurenta-pârâtă l-a aprobat, respectiv Regulamentul Comitetului de Direcţie al Administraţiei Bazinală de Ape Mureş, art. 29 lit. k), paragraf 2, chiar dacă nu era obligatoriu a ţine cont recurenta-pârâtă de avizul şi/sau aprobarea Administraţiei Bazinală Ape Mureş.

Prin sentinţa recurată, instanţa de fond nu a reţinut ca fiind justificate argumentele invocate de reclamant prin cererea de suspendare, conform cărora, pe de-o parte, cele două acte ar fi fost emise de un organ necompetent sau cu depăşirea competenţei şi, pe de altă parte, că nu ar fi fost respectate condiţiile formale pentru convocarea Consiliului de Conducere al pârâtei, precum şi cele legate de faptul că structura de conducere poate decide doar cu privire la propria organigramă şi cele privind modalitatea de punere pe ordinea de zi a şedinţei de Consiliu din 30.07.2021 şi cea din 05.08.2021 a chestiunilor legate de modificarea organigramelor celor 11 administraţii bazinale de apă.

Cu privire la primul argument invocat, corect s-a constatat că organul de conducere al recurentei-pârâtei, consiliu de conducere sau consiliu de administraţie, este unul şi acelaşi organ de conducere. Modul de organizare al acestei structuri, atribuţiile cu care este investită structura de conducere sunt aceleaşi pentru ambele structuri de conducere, chiar dacă legiuitorul în succesiunea temporală a modificărilor legislative nu a modificat toate dispoziţiile legale cu privire la denominaţia structurii de conducere. Pe cale de consecinţă, pretinsa nelegalitate a celor două hotărâri pentru că ar fi fost adoptate de un organ necompetent sau cu depăşirea necompetenţei nu se susţine, din punctul de vedere al aparenţei legalităţii acestor acte administrative.

Cu privire la competenţa structurii de conducere a recurentei-pârâtei de a decide cu privire la organigrama instituţiilor subordinate, corect a observat instanţa de fond că structura de conducere a recurentei-pârâte, consiliul de administraţie - structură care e una şi aceeaşi cu consiliul de conducere, are atribuţia statutară de a aproba nu doar structura organizatorică a propriei organigrame, ci şi a celor 11 unităţi subordonate, printre care şi Administraţia Bazinală Apele Române.

O altă pretinsă nelegalitate a celor două hotărâri invocată de reclamant este legată de modalitatea de convocare a consiliului de conducere şi a introducerii intempestive pe ordinea de zi a unor puncte ce nu au fost anterior comunicate cu membrii consiliului. Nici acest argument nu a fost primit de instanţa de fond ca fiind un caz bine justificat ce ar conduce la suspendarea celor două acte administrative, întrucât nu există o aparenţă de nelegalitate ce ar putea fi constatată ca atare de Curte.

Conform art. 2 alin. (1) lit. ş) din Legea nr. 554/2004, paguba iminentă reprezintă prejudiciul material viitor şi previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcţionării unei autorităţi publice sau a unui serviciu public.

Aşadar, paguba iminentă presupune o anumită urgenţă pentru a opera suspendarea efectelor unui act administrativ, condiţie ce se cere a fi constatată de către Curte cumulativ cu cea a cazului bine justificat.

Revine judecătorului de contencios administrativ, investit cu soluţionarea unei cereri de suspendare, să aprecieze în mod concret, având în vedere argumentele prezentate de reclamant, dacă efectele actului aflat în discuţie sunt de natură să justifice urgenţa. Aceasta din urmă poate justifica măsura provizorie a suspendării executării unui act administrativ, fără ca ea să aducă atingere hotărârii judecătoreşti ce urmează a se pronunţa cu privire la cererea de anulare a actelor administrative, în măsura în care instanţa va fi sesizată cu o astfel de acţiune.

Plecând de la definiţia pagubei iminente dată de legea contenciosului administrativ, se poate considera că este îndeplinită această condiţie numai dacă prejudiciul creat sau iminenţa acestui prejudiciu, urmare a emiterii actelor administrative a căror suspendare se solicită, ar fi greu sau imposibil de recuperat.

Or, prin modificarea organigramelor recurenta-pârâta intenţionează o restructurare amplă a structurii organizatorice a instituţie administrative, subordonată pârâtei, Administraţia Bazinală Ape Mureş şi a instituţiilor sale subordonate.

S-a invocat faptul că această reorganizare va determina proceduri de transfer, oferire de noi posturi în organigramă, altele decât cele pe care le ocupă angajaţii a căror posturi urmează a fi restructurate, concedieri a angajaţilor ce nu vor fi de acord cu transferurile sau oferirea de posturi noi în schema organigramei ce ar urma să fie oferite de recurenta-pârâtă.

Apărarea recurentei-pârâte cum că nu vor fi disponibilizaţi nici unul dintre angajaţii ce sunt afectaţi de reorganizarea structurii organigramei şi că nici unul din ceilalţi angajaţi ai celorlalte instituţii subordonate recurentei-pârâte nu au atacat aceste hotărâri de reorganizare a organigramei, nu este relevantă în contextul de faţă, în care membrii sindicatului, reprezentaţi de intimatulreclamant, justifică pe deplin un interes legitim privat.

Pentru considerentele Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul declarat, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta Administraţia Naţională Apele Române împotriva sentinţei nr. 99 din 03 noiembrie 2021 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 06 octombrie 2022.