Motion to complete judgment on judicial inspection resolutions rejected as unfounded

Şedinţa publică din data de 6 octombrie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului dedus judecăţii

Prin cererea înregistrată la data de 05.05.2021 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a -IX - a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Inspecţia Judiciară desfiinţarea Rezoluţiei nr. 3703/A din 25.11.2020 dispusă în dosarul nr. x, prin care a fost clasată sesizarea adresată Inspecţiei Judiciare la data de 05.11.2020 şi trimiterea dosarului pentru completarea verificărilor, precum şi desfiinţarea rezoluţiei de respingere a plângerii FN dispusă de către Inspectorul Şef în dosarul nr. x/05 aprilie 2021 în conformitate cu prevederile Art. 451 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 317/2004.

Prin sentinţa civilă nr. 1217 din 10 septembrie 2021 a fost respinsă acţiunea reclamantului ca neîntemeiată.

La data de 14 octombrie 2021 reclamantul A. a formulat cerere de completare a dispozitivului sentinţei civile nr. 1217/2021.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 1878 pronunţată la 10 decembrie 2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a respins cererea de completare a hotărârii formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Inspecţia Judiciară, ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 1878 pronunţată la 10 decembrie 2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamantul A., care invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond, în sensul judecării pe fond a cererii de completare a dispozitivului hotărârii nr. 1217/2021 înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti la data de 14 octombrie 2021 şi pronunţării prin dispozitiv (cu motivaţia corespunzătoare în considerente) asupra capetelor de cerere x din cererea de chemare în judecată, transmisă instanţei în data de 28 aprilie 2021.

După expunerea istoricului speţei, în susţinerea recursului reclamantul a precizat următoarele:

- nu poate fi primită constatarea instanţei că nu ar fi veritabile capete de cerere cele 5 solicitări din acţiune, întrucât, în conformitate cu art. 30 C. proc. civ., oricine are o pretenţie împotriva unei alte persoane ori urmăreşte soluţionarea în justiţie a unei situaţii juridice are dreptul să facă o cerere înaintea instanţei competente printr-o cerere principală care, poate cuprinde şi capete de cerere accesorii, cu atât mai mult cu cât acestea au fost formulate în vederea constatării unor situaţii de fapt şi de drept, de a căror soluţionare depindea soluţia dată capătului de cerere principal;

- în conformitate cu art. 22 alin. (6) C. proc. civ., judecătorul este obligat să se pronunţe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăşi obiectul şi limitele investirii care, în conformitate cu art. 9 alin. (2) din acelaşi cod, sunt stabilite prin cererile şi apărările părţilor. Cu atât mai mult cu cât apartenenţa inspectorului şef al Inspecţiei Judiciare B. la o organizaţie masonică este de natură a demonstra culpa explicită şi neechivocă a acestuia în ceea ce priveşte girarea încălcării drepturilor mele procesuale şi constituţionale prin dispoziţiile date, ca urmare a conflictului de interese în care se află continuu de la începutul numirii sale în funcţie;

- în ceea ce priveşte la afirmaţia privind modalitatea de redactare a hotărârii care nu ar putea fi valorificată prin cererea de completare a hotărârii nu poate fi primită, pe de-o parte datorită faptului că judecătorul nu şi-a motivat în drept susţinerea, prin arătarea temeiului în drept aplicabile în speţă, iar pe de altă parte datorită faptului că argumentele sale din cererea de completare a dispozitivului hotârârii au la bază motive în fapt şi în drept, spre deosebire de constatările eronate şi neîntemeiate ale instanţei;

- contrar dovezilor existente la dosarul cauzei, instanţa de fond susţine că nu a existat nicio omisiune a soluţionării unor capete de cerere, este într-o gravă eroare, lucru dovedit de faptul că dispozitivul sentinţei nr. 1217 din 10.09.2021 a fost redactat cu încălcarea evidentă a dispoziţiilor art. 397 alin. (1) şi art. 425 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., astfel încât şi sentinţa nr. 1878/2021 se dovedeşte a fi la fel de neîntemeiată ca şi sentinţa anterior menţionată.

Recurentul precizează că a ridicat obiecţii anticipând respingerea acţiunii şi a celor 5 capete de cerere privind, atât abaterile disciplinare ale judecătorilor, conflictul vădit de interese al Inspectorului Şef al Inspecţiei Judiciare-B., cât şi daunele morale solicitate, motivate fiecare în fapt şi în drept, astfel că a ignora chiar şi a unui singur capăt de cerere prin trecerea completă sub tăcere denotă nici mai mult nici mai puţin decât lipsa dezbaterilor cu privire la fondul cauzei, în sensul pasivităţii judecătorului care dă mai puţin decât s-a cerut, în scopul mai mult decât evident al nejustificării unei soluţii superficiale şi nelegale. Adică o altă abatere gravă de la regulile procesului civil, reguli general obligatorii, prin care hotărârea este lovită de nulitate absolută.

4. Apărări formulate în cauză

Intimata-pârâtă a depus întâmpinare şi, fără a invoca excepţii, a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea ca legală a soluţiei instanţei de fond.

5. Procedura de soluţionare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererilor de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 22 martie 2022, s-a fixat termen de judecată la data de 6 octombrie 2022, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, a apărărilor expuse în întâmpinare, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.

Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Recurentul consideră că prin sentinţa civilă 1878 pronunţată la 10 decembrie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia IX-a contencios administrativ, instanţa a omis să se pronunţe asupra celor 5 capete de cerere privind, atât abaterile disciplinare ale judecătorilor, conflictul vădit de interese al Inspectorului Şef al Inspecţiei Judiciare-B., cât şi daunele morale solicitate, motivate fiecare în fapt şi în drept. Mai mult a precizat că a ridicat obiecţii anticipat în fata instanţei vizavi de o eventuală respingere a acţiunii, astfel că prin ignorarea chiar şi a unui singur capăt de cerere prin trecerea completă sub tăcere denotă nici mai mult nici mai puţin decât lipsa dezbaterilor cu privire la fondul cauzei, în sensul pasivităţii judecătorului care dă mai puţin decât s-a cerut, în scopul mai mult decât evident al nejustificării unei soluţii superficiale şi nelegale. Adică o altă abatere gravă de la regulile procesului civil, reguli general obligatorii, prin care hotărârea este lovită de nulitate absolută.

Înalta Curte constată că hotărârea pronunţată de prima instanţă satisface cerinţele prevăzute de art. 425, alin. (1), lit. b) din C. proc. civ., republicat, în considerentele acesteia regăsindu-se motivele de fapt şi de drept care au determinat formarea convingerii instanţei, fiind examinate efectiv toate problemele esenţiale ridicate de părţi, respectiv toate motivele de nelegalitate invocate de reclamante în contextul faptic dat.

Potrivit acestei prevederi legale dispozitivul trebuie să cuprindă soluţia dată tuturor cererilor deduse judecăţii, iar considerentele trebuie să reia expunerea situaţie de fapt, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia .

Curtea de Apel Bucureşti prin sentinţa civilă nr. 1217 din 10 septembrie 2021 a fost respinsă acţiunea reclamantului ca neîntemeiată şi prin sentinţa civilă nr. 1878 pronunţată la data de 10 decembrie 2021 a fost respinsă cererea de completare a hotărârii nr. 1217/2021 formulată de reclamantul A..

Prevederile art. 444 C. proc. civ., se referă la situaţia în care prin hotărârea dată instanţa a omis să se pronunţe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu, ori asupra unei cereri conexe şi incidentale.

Astfel, acest articol arată expres că pentru a fi în situaţia completării hotărârii trebuie să existe o nepronunţare care să rezulte fără dubiu din dispozitivul şi considerentele sentinţei deoarece, nu se poate permite o cerere de completare când aşa cum este cazul de faţă instanţa de judecată s-a pronunţat asupra acţiunii în ansamblul său respingând toate capetele de cerere, fapt ce rezultă cu evidenţă din considerentele sentinţei şi anume, că reclamantul "arată/dezvoltă argumentele pentru care în opinia sa actele emise de inspectorul judiciar şi inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare sunt nelegale respectiv faptul că verificările nu au fost realizate în mod corespunzător" şi "dosarele în legătură cu care a fost sesizată Inspecţia Judiciară (încălcarea autorităţii de lucru judecat, încălcarea dreptului la apărare ca urmare a faptului că nu a fost citată în procedura de soluţionare a cererii de încuviinţare etc.), dar şi o serie de alte elemente total străine de obiectul cererea de chemare în judecată (conflictul de interese în care s-ar regăsi inspectorul şef al Inspecţiei Judiciare ca urmare a faptului că acesta ar fi membru al unei organizaţii masonice)", că această concluzie nu poate fi schimbată pe argumente de genul "judecătorul este obligat să se pronunţe asupra a tot ceea ce s-a cerut, (...) cu atât mai mult cu cât apartenenţa inspectorului şef al Inspecţiei Judiciare B. la o organizaţie masonică este de natură a demonstra culpa explicită şi neechivocă a acestuia în ceea ce priveşte girarea încălcării drepturilor mele procesuale şi constituţionale prin dispoziţiile date, ca urmare a conflictului de interese în care se află continuu de la începutul numirii sale în funcţie".

Prin urmare, instanţa de fond s-a pronunţat asupra capetelor de cerere menţionate de reclamant în cererea de completare, iar întinderea motivării nu poate face obiectul cererii de completare, fiind susceptibilă din acest punct de vedere doar completarea dispozitivului hotărârii, aşa încât reclamantul nemulţumit de soluţie asupra cererii sale şi asupra argumentelor care au stat la baza convingerii instanţei trebuie să exercite calea de atac prev. de art. 20 din Legea 554/2004 şi nu să uzeze de procedura prev. de art. 444 C. proc. civ.

În acest context hotărârea este legală, iar susţinerea recurentului vizând faptul că judecătorul fondului a săvârşit o altă abatere gravă de la regulile procesului civil, reguli general obligatorii, prin care hotărârea este lovită de nulitate absolută, este nefondată.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de A. împotriva sentinţei civile nr. 1878 din 10 decembrie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 06 octombrie 2022.