Timeliness of appeal against suspension of administrative act under 5-day statutory deadline

Şedinţa publică din data de 6 octombrie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Potrivit art. 499 C. proc. civ.:

"Prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivelor de casare".

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului dedus judecăţii

Prin cererea înregistrată la data de 19 martie 2020 în dosarul nr. x/2020, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta Agenţia de Administrare a Reţelei Naţionale de Informatică pentru Educaţie şi Cercetare a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educaţiei şi Cercetării - Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Capital Uman, suspendarea executării procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţă, înregistrat sub nr. x din data de 11.02.2020, în temeiul dispoziţiilor art. 14 din Legea nr. 554/2004, până la pronunţarea instanţei de fond.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 813 pronunţată la 21 septembrie 2020, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia de inadmisibilitate şi excepţia de prematuritate în formularea cererii, a admis cererea formulată de reclamanta Agenţia de Administrare a Reţelei Naţionale de Informatică pentru Educaţie şi Cercetare, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educaţiei şi Cercetării-Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Capital Uman şi a suspendat executarea procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţă, încheiat la data de 07.02.2020 şi înregistrat sub nr. x din data de 11.02.2020 la OIPOCU - MEN, până la pronunţarea instanţei de fond în dosarul nr. x/2020.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civilă nr. 813 pronunţată la 21 septembrie 2020 de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs pârâta Direcţia Organsimul Intermediar pentru Programul Operaţional Capital Uman din cadrul Ministerului Educaţiei (Fost Ministerul Educaţiei şi Cercetării-Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Capital Uman), care invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei şi pe fond respingerea acţiunii ca netemeinică.

În cuprinsul motivelor de recurs a susţinut următoarele:

- instanţa de fond a dat o interpretare greşită a prevederilor art. 50 alin. (8) şi art. 51 din O.U.G. nr. 66/2011-lege specială în speţă, prin raportare la prevederile art. 1 alin. (1) din Legea 554/2004 - lege generală în cauză, drept pentru care conform prevederilor art. 247 alin. (1) C. proc. civ., reiterează excepţia inadmisibilităţii acţiunii, invocată şi la fond.

- după parcurgerea procedurii contestaţiei administrative conform O.U.G. nr. 66/2011:

- pe de o parte, formularea oricărei cereri pe calea contenciosului administrativ, incluzând aici şi cererea de suspendare a efectelor actului administrativ vătătmător stabilit de legiuitor a fi decizia de soluţionare a recursului graţios conform conform art. 51 alin. (2) O.U.G. nr. 66/2011, înainte de întocmirea respectivei decizii, consideră că este cu caracter de evidenţă, prematură.

- pe de altă parte, formularea cererii de suspendare a efectelor titlului de creanţă, după alegerea căii contestaţiei administrative conform O.U.G. nr. 66/2011, suntem de părere că încalcă prevederile art. 51 alin. (2) O.U.G. nr. 66/2011, întrucât acolo legiuitorul nu vorbeşte de titlul de creanţă. Pentru ca partea să ceară suspendarea efectelor titlului de creanţă, trebuia să aibă deschisă calea directă a acţiunii în contencios administrativ împotriva titlului de creanţă, ori în speţă nu se poate vorbi de aşa ceva.

- pe fondul cauzei a apreciat că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru admiterea acţiunii.

4. Procedura de soluţionare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererilor de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., s-a fixat termen de judecată la data de 6 octombrie 2022, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

5. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului.

Analizând cu prioritate, în temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia tardivităţii formulării cererii de recurs, excepţie de procedură absolută şi peremptorie, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, urmând a fi admisă, cu consecinţa respingerii recursului pârâtei ca tardiv formulat, în considerarea argumentelor ce succed.

Demersul judiciar ce formează obiectul cauzei pendinte vizează solicitarea formulată de către reclamanta Agenţia de Administrare a Reţelei Naţionale de Informatică pentru Educaţie şi Cercetare de suspendarea executării procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţă, înregistrat sub nr. x din data de 11.02.2020, în temeiul dispoziţiilor art. 14 din Legea nr. 554/2004, până la pronunţarea instanţei de fond .

Soluţionând cauza, Curtea de Apel Bucureşti a găsit întemeiate susţinerile formulate de reclamantă, admiţându-i acţiunea şi dispunând suspendarea executării actului administrativ contestat.

Instituţia pârâtă a declarat recurs, apreciind că hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.

Potrivit art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., "Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului".

În speţă, potrivit dispoziţiilor art. 14 alin. (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, "Hotărârea prin care se pronunţă suspendarea este executorie de drept. Ea poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Recursul nu este suspensiv de executare".

În ceea ce priveşte natura căii de atac a recursului, în jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a statuat că "Recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, prin care se supune cenzurii judiciare controlul conformităţii hotărârilor atacate cu regulile de drept".

Motivarea recursului se realizează, conform art. 487 alin. (1) din C. proc. civ., prin însăşi cererea de recurs, iar potrivit art. 489 alin. (1) din acelaşi Cod, recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin. (3), care se referă la motivele de ordine publică.

Motivele pe care se întemeiază cererea de recurs şi dezvoltarea acestora pot fi transmise ulterior declarării recursului, însă numai înăuntrul termenului legal de declarare a recursului, care, în speţă, aşa cum s-a arătat, este de 5 de zile de la data comunicării hotărârii. Dacă recurentul depune motivele de recurs după expirarea termenului prevăzut de lege, instanţa le va respinge ca tardive şi nu vor fi luate în considerare la analiza legalităţii hotărârii atacate.

Conform art. 181 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., când termenul se socoteşte pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlineşte, iar conform alin. (2) al aceluiaşi articol, când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungeşte până în prima zi lucrătoare care urmează.

În prezenta cauză, în urma verificării regularităţii promovării recursului de către recurenta-pârâtă, Înalta Curte constată că sentinţa civilă nr. 813 din 21 septembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal i-a fost comunicată la data de 2 februarie 2022, conform procesului-verbal de înmânare ataşat la dosarul de fond, iar recursul a fost promovat de parte la data de 10 februarie 2022, data expedierii prin poştă, conform menţiunii ştampilei aplicate pe plicul aflat la fila nr. x (verso) din dosarul de recurs, cu depăşirea termenului de 5 zile prevăzut de lege, calculat pe zile libere potrivit dispoziţiilor art. 181-183 C. proc. civ.

Aşadar, de la data comunicării sentinţei, 2 februarie 2022, curge termenul de 5 zile în vederea promovării căii de atac a recursului şi, raportat la prevederile art. 181 alin. (1) pct. 2 şi alin. (2) din C. proc. civ., ultima zi în care se putea formula recursul împotriva acestei hotărâri a fost data de 08 februarie 2022, având în vedere zilele nelucrătoare.

Cum menţiunea ştampilei aplicate pe plicul de înaintare a cererii de recurs, aflat la dosar, indică faptul că memoriul conţinând motivele de recurs a fost transmis instanţei la data de 10 februarie 2022, iar termenul a început să curgă de la data comunicării hotărârii din 02 februarie 2022, împlinindu-se la data de 08 februarie 2022, se reţine incidenţa în cauză a prevederilor art. 103 alin. (1) C. proc. civ. conform cărora neexercitarea oricărei căi de atac şi neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedeşte că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voinţa ei, ipoteze care, aşa cum s-a arătat, nu se verifică în speţă.

Pe cale de consecinţă, în considerarea argumentelor reţinute supra şi a textelor legale invocate, Înalta Curte va respinge recursul recurentei-pârâte ca tardiv formulat, păstrând astfel sentinţa de fond atacată.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 186 şi art. 496 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 14 alin. (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, Înalta Curte va respinge Respinge recursul declarat de Direcţia Organsimul Intermediar pentru Programul Operaţional Capital Uman din cadrul Ministerului Educaţiei (Fost Ministerul Educaţiei şi Cercetării-Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Capital Uman) împotriva sentinţei civile nr. 813 din 21 septembrie 2020 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca tardiv formulat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Direcţia Organsimul Intermediar pentru Programul Operaţional Capital Uman din cadrul Ministerului Educaţiei (Fost Ministerul Educaţiei şi Cercetării-Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Capital Uman) împotriva sentinţei civile nr. 813 din 21 septembrie 2020 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca tardiv formulat.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 06 octombrie 2022.