Territorial jurisdiction for EU non-refundable funding appeals: exclusive domicile rule vs. recusal-adjacent venue under Art. 10(3) Law 554/2004

Şedinţa publică din data de 4 octombrie 2022

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa la data de 21.09.2021 sub nr. x/2021, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K. şi L., în contradictoriu cu pârâta Administraţia Fondului pentru Mediu, au solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună:

- Anularea deciziilor de respingere a cererilor de finanţare nerambursabilă pentru programul "CASA VERDE FOTOVOLTAICE", emise de către Comitetul Director al Administraţiei Fondului pentru Mediu pentru fiecare dintre reclamanţi în parte şi pe cale de consecinţă obligarea pârâtei ADMINISTRAŢIA FONDULUI PENTRU MEDIU ("AFM") ca în termen de maxim 30 de zile să procedeze la emiterea unor decizii de aprobare a cererilor de finanţare nerambursabilă şi rezervarea sumelor aferente finanţării pentru fiecare dintre reclamanţi în parte.

- Obligarea Administraţiei Fondului pentru Mediu la plata cheltuielilor de judecată angajate de reclamanţi în prezenta cauză, în temeiul art. 453 C. proc. civ.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Hotărârea Tribunalului Constanţa

Prin sentinţa civilă nr. 1592/2021 din 05 octombrie 2021, Tribunalul Constanţa, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Constanţa şi a declinat competenta de solutionare a cauzei, în favoarea Tribunalului Tulcea.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a invocat prevederile art. 10 alin. (1)1 şi alin. (3) din Legea nr. 554/2004.

2.2. Hotărârea Tribunalului Tulcea

Prin sentinţa civilă nr. 508/2022 din 08 aprilie 2022, Tribunalul Tulcea a admis excepţia necompetenţei teritoriale exclusivă a Tribunalului Tulcea şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Tribunalului Galaţi.

2.3. Hotărârea Tribunalului Galaţi

Prin sentinţa nr. 465 din 22 iulie 2022, Tribunalul Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Galaţi.

A declinat competenţa de judecare a cauzei în favoarea Tribunalului Tulcea.

A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a transmis cauza către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru a se pronunţa asupra conflictului negativ de competenţă.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă

Analizând conflictul negativ de competenţă intervenit între cele două instanţe, în raport de hotărârile pronunţate şi de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Tribunalul Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal, având în vedere următoarele considerente:

În ceee ce priveşte competenţa materială de soluţionare a prezentei cauze, se constată că obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie anularea deciziilor de respingere a cererilor de finanţare nerambursabilă pentru programul "Casa verde fotovoltaice" emise de Administraţia Fondului pentru Mediu, cererea fiind întemeiată pe dispoziţiile Ordinului nr. 1287/2018 privind aprobarea Ghidului de finanţare a Programului privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică în vederea acoperirii necesarului de consum şi livrării surplusului în reţeaua naţională, emis de Ministerul mediului şi legii nr. 554/2004.

În conformitate cu dispoziţiile art. 23 alin. (7) din Ordinul Ministrului Mediului nr. 1287/2018,,(7)Împotriva deciziei Comitetului director de respingere a contestaţiei solicitantul poate sesiza instanţa de contencios administrativ competentă, în conformitate cu prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare".

Potrivit dispoziţiilor art. 101 din legea nr. 554/2004 "cererile privind actele administrative care au ca obiect sume reprezentând finanţarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene se soluţionează potrivit criteriului valoric, iar cererile care au ca obiect acte administrative neevaluabile se soluţionează potrivit rangului autorităţii, conform prevederilor alin. (1)".

Textul are în vedere cererile în justiţie formulate în legătură cu sume care reprezintă finanţări nerambursabile din partea Uniunii Europenefie că vizează aplicarea unor corecţii financiare sau restituiri/rambursări de sume solciitate cu acest titlu.

Prin deciziile contestate în cauză au fost respinse cererile reclamanţilor de acordare finanţare nerambursabilă, fiecare reclamant solicitând o finanţare de câte 20.000 RON pentru realizarea unui sistem de producere de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum şi livrării surplusului în reţeaua naţională de distribuţie a energiei electrice.

Prin urmare, întrucât cererea reclamanţilor are ca obiect sumele solicitate de aceştia cu titlu de finanţare nerambursabilă, pentru determinarea instanţei competente material să soluţioneze cauza se aplică criteriul valoric.

Conform art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ:,,1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel."

Aşadar, în ceea ce priveşte competenţa materială, în prezenta cauză, în raport de valoarea fiecărei cereri de finanaţare, tribunalul este instanţa competentă material să soluţioneze cererea de chemare în judecată.

În ceea ce priveşte cometenţa teritorială, Înatla Curte reţine că, potrivit art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004:,,(3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului."

Având în vedere că unul dintre reclamanţi are calitatea de judecător al Tribunalului Tulcea, respectiv reclamantul A., în speţă, urmează a se aplică regulile privitoare la competenţa facultativă prevăzută de art. 127 alin. (1) C. proc. civ.

Faţă de această situaţie, Înalta Curte apreciază că instanţa competentă teritorial să soluţioneze cauza este instanţa egală în grad aflată în vecinătatea instanţei care conform legii speciale (art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004) ar fi competentă teritorial să soluţioneze cauza, respectiv instanţa egală în grad aflată în vecinătatea Tribunalului Tulcea.

În consecinţă, Înalta Curte stabileşte competenţa materială şi teritorială de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Constanţa, secţia de contencios adminstrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K. Şi L. şi pe pârâta Administraţia Fondului pentru Mediu în favoarea Tribunalului Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 4 octombrie 2022.