Failure of triple identity to establish res judicata in revision against conflicting judgments on same bonus

Şedinţa publică din data de 28 septembrie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului dedus judecăţii

Prin cererea înregistrată sub nr. x/2019 pe rolul Tribunalului Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, reclamanţii A. şi B. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Primarul municipiului Fălticeni, în calitate de ordonator principal de credite, anularea Dispoziţiilor nr. 536 şi 535 din 30.08.2019 a Primarului municipiului Fălticeni, menţinerea Dispoziţiilor nr. 239 şi 237 din 31.01.2018 privind acordarea sporului de mobilitate şi confidenţialitate conform deciziei civile nr. 681/15.05.2008 a Curţii de Apel Suceava şi obligarea la plata acestor drepturi salariale şi după data de 01.08.2019, actualizate cu indicele de inflaţie şi dobânda legală până la plata efectivă.

Prin sentinţa nr. 18 din 16 ianuarie 2020, Tribunalul Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a respins ca nefondată cererea formulată de reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâtul Primarul Municipiului Fălticeni.

Sentinţa nr. 18 din 16 ianuarie 2020, Tribunalul Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal a rămas definitivă prin Decizia nr. 28 pronunţată la 13 ianuarie 2021 de către Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal (prin care s-a respins recursul reclamanţilor A. şi B., ca nefondat).

Împotriva sentinţei nr. 18/16.01.2020 pronunţată de Tribunalul Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2019 au formulat cerere de revizuire A. şi B..

2. Hotărârea atacată cu recurs

Prin Decizia nr. 254 pronunţată în data de 23 iunie 2021, Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins ca nefondată cerere de revizuire formulată de revizuenţii A. şi B. împotriva sentinţei nr. 18/16.01.2020 pronunţată de Tribunalul Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2019, în contradictoriu cu intimatul Primarul Municipiului Fălticeni.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva Deciziei nr. 254 pronunţată la 23 iunie 2021 de Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal au declarat recurs revizuenţii A. şi B., pentru motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Recurenţii-revizuenţi au susţinut următoarele:

În mod greşit, Curtea de Apel Suceava a motivat că nu este îndeplinită condiţia triplei identităţi deoarece obligarea la acordarea drepturilor salariale ar viza perioade diferite.

Efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat este descris de art. 431 alin. (2) C. proc. civ., care arată că oricare dintre părţi poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluţionarea acestuia din urmă.

În cauză nu este necesar a fi întrunită tripla identitate, ci este suficient ca în judecata ulterioară să fie adusă în discuţie o chestiune litigioasă în legătură cu ceea ce s-a soluţionat anterior fie prin dispozitiv, fie prin considerente, fie prin dispozitiv şi considerente; această judecată fiind deja făcută, ea nu mai poate fi contrazisă.

Nelegalitatea hotărârii este dată de încălcarea dispoziţiilor art. 430, 431 din C. proc. civ. şi aplicarea greşită în ceea ce priveşte încadrarea în dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din acelaşi cod, deoarece prin considerentele şi dispozitivul sentinţei civile nr. 786/14.11.2019 a Tribunalului Suceava, definitivă, a fost statuat, cu autoritate de lucru judecat, faptul că instituţia angajatoare este obligată la acordarea în continuare a sporului de mobilitate şi confidenţialitate în temeiul deciziei civivle nr. 681/15.05.2008 a Curţii de Apel Suceava şi după apariţia Legii nr. 153/2017, această solicitare fiind făcută şi în cadrul dosarului x/2019 în care a fost pronunţată sentinţa civilă nr. 18/16.01.202 a Tribunalului Suceava a cărei revizuire a solicitat-o. Aşadar, chestiunea litigioasă privind acordarea sporului de mobilitate şi confidenţialitate după data de 01.07.2017 a fost tranşată în două moduri diferite de acelaşi complet, care a procedat la aplicarea greşită a normelor de drept material, limitându-se la o examinare sumară a cererii de revizuire şi încălcând dispoziţiile art. 430, 431 din C. proc. civ.

Autoritatea de lucru judecat, astfel cum este reglementată de art. 430 şi 431 din C. proc. civ., cunoaşte două manifestări procesuale, respectiv excepţia şi prezumţia, astfel că, atunci când se face trimitere la autoritatea de lucru judecat nu se poate reţine că se are în vedere doar excepţia autorităţii de lucru judecat, ci această trimitere desemnează inclusiv prezumţia, puterea de lucru judecat.

În concluzie, recurenţii consideră că este admisibilă cererea de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., fiind evidentă contrarietatea de hotărâri referitoare la acordarea în continuare a drepturilor salariale, sens în care se solicită admiterea recursului, casarea hotărârii recurate şi admiterea cererii de revizuire.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de casare invocate, pe baza probelor administrate şi a dispoziţiilor legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru argumentele ce vor fi prezentate în continuare.

În actualul cadru procesual, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este învestită, în temeiul art. 513 alin. (6) C. proc. civ., cu recursul declarat împotriva hotărârii pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal prin care a fost respinsă, ca nefondată cererea de revizuire formulată de revizuenţii B. şi A. şi întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., textul procedural reglementând ipoteza existenţei unor "hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

Examinând argumentele dezvoltate de recurenţii-revizuienţi ce vizează, în concret, încălcarea normei prevăzute de dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., precum şi a dispoziţiilor art. 430 C. proc. civ., ce reglementează autoritatea de lucru judecat, Înalta Curte constată că susţinerile acestora sunt neîntemeiate.

Astfel, Înalta Curte constată că raţiunea reglementării remediului juridic prevăzut de dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului autorităţii lucrului judecat, când instanţele au dat soluţii contrare, în litigii diferite, dar având acelaşi obiect, aceeaşi cauză şi aceleaşi părţi, situaţie în care executarea hotărârilor este imposibilă, întrucât fiecare parte se prevalează de hotărârea ce îi este favorabilă, iar ieşirea din situaţia anormală creată de existenţa hotărârilor potrivnice nu se poate realiza decât prin revizuirea şi anularea ultimei hotărâri, care înfrânge principiul menţionat.

În sensul ipotezei reglementate de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., autoritatea de lucru judecat presupune existenţa triplei identităţi: de cauză, de obiect şi de părţi, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 431 alin. (1) C. proc. civ., conform cărora "Nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeaşi calitate, în temeiul aceleiaşi cauze şi pentru acelaşi obiect".

Examinând prin prisma acestor consideraţii teoretice speţa, se constată, contrar susţinerilor recurenţilor - revizuienţi, că instanţa de revizuire, analizând condiţiile autorităţii de lucru judecat, în mod corect a reţinut că, în ceea ce priveşte hotărârile potenţial potrivnice în opinia revizuenţilor, nu există tripla identitate în privinţa obiectului şi cauzei.

Astfel fiind, în deplin acord cu argumentele instanţei de revizuire, detaliat prezentate în considerentele hotărârii, Înalta Curte reţine la rândul său că, în litigiile soluţionate prin deciziile potenţial potrivnice în opinia revizuenţilor, obiectul şi cauza celor două dosare nu este acelaşi.

Revizuenţii au solicitat anularea sentinţei nr. 18/16.01.2020 a Tribunalului Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, definitivă prin Decizia nr. 28/13.01.2021 a Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ambele pronunţate în dosarul x/2019, întrucât încalcă autoritatea de lucru judecat a sentinţei definitive nr. 786/14.11.2019 pronunţate în dosarul x/2019 a Tribunalului Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

În concret se constată că obiectul dosarului nr. x/2019 a vizat anularea Dispoziţiilor nr. 535 şi respectiv 536 ambele emise la data de 30.08.2019 de Primarul municipiului Fălticeni, prin care s-a dispus ca începând cu data de 01.08.2019 - să înceteze acordarea sporului de mobilitate şi confidenţialitate în procent de 30% obţinut de revizuienţi în baza deciziei civile nr. 681/15.05.2008 a Curţii de Apel Suceava.

Dispoziţiile nr. 535 şi 536 din 30.08.2019 au fost "emise urmare a constatărilor şi măsurilor dispuse de Camera de Conturi Suceava care în baza unui audit financiar asupra UAT Fălticeni a constatat că acordarea - începând cu data de 01.08.2019 - a sporului de mobilitate şi confidenţialitate în favoarea revizuienţilor contravine dispoziţiilor Legii nr. 153/2017 - care a modificat condiţiile de acordare a respectivului spor, avute în vedere la data pronunţării Deciziei nr. 681/15.05.2008 a Curţii de Apel Suceava".

Obiectul dosarului nr. x/2019 este obligarea Primarului municipiului Fălticeni la acordarea despăgubirilor civile de natura sporului de mobilitate şi confidenţialitate în cuantum de 30% - pentru perioada 01.07.2017-31.12.2017.

Prin urmare, dacă dosarul nr. x/2019 a avut ca obiect "obligaţia de a face", dosarul nr. x/2019, a avut ca obiect "anulare act administrativ".

Se constată, aşadar, că în mod corect curtea de apel a reţinut că cele două acţiuni diferă în mod evident din punctul de vedere al cauzei şi al obiectului cererii, neputându-se statua că a doua hotărâre (18/2020) încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri(786/2019), pentru a aprecia îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., neexistând triplă identitate de subiect, obiect şi cauză între cele două acţiuni.

Înalta Curte apreciază ca nefondat motivul de recurs invocat de recurenţii-revizuenţi în sensul efectului pozitiv al autorităţii de lucru judecat, respectiv că instanţa de revizuire nu a observat că instituţia angajatoare este obligată la acordarea în continuare a sporului de mobilitate şi confidenţialitate în temeiul deciziei civile nr. 681/15.05.2008 a Curţii de Apel Suceava şi după apariţia Legii nr. 153/2017, întrucât este ţinută la a verifica dacă instanţa investită cu cererea de revizuire a analizat condiţiile de admisibilitate ale cererii de revizuire şi faptele pe care se întemeiază.

Înalta Curte precizează că, pentru a se putea constata autoritatea de lucru judecat, cele trei condiţii trebuie să fie îndeplinite cumulativ, ceea ce înseamnă că, prin constatarea neîndeplinirii a două condiţii, se desprinde concluzia că nu există o încălcare a autorităţii de lucru judecat (pozitivă) în cauză.

Faţă de împrejurările de fapt şi de drept expuse, Înalta Curte constată că prima instanţă a făcut o corectă aplicare a prevederilor legale incidente în cauză, motiv pentru care nu se impune casarea sentinţei recurate.

III. Soluţia instanţei de recurs şi temeiul juridic al acesteia

În baza dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborate cu art. 496 alin. (1) raportat la art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte va menţine ca legală şi temeinică sentinţa instanţei de fond, urmând să respingă ca nefondat recursul declarat de recurenţii A. şi B..

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de recurenţii A. şi B. împotriva Deciziei nr. 524 din 23 iunie 2021 a Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 28 septembrie 2022.