Inadmissible appeal against final judicial fine sanction for unfiling a re-examination request

Şedinţa publică din data de 28 septembrie 2022

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

1.1. La data de 2 decembrie 2021, a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Oradea, secţia contencios administrativ şi fiscal sub nr. de dosar x/2021, cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., având ca obiect anulare act administrativ.

1.2. Prin încheierea nr. 7 din 12 ianuarie 2022, Curtea de Apel Oradea, secţia contencios administrativ şi fiscal a dispus, în temeiul art. 200 alin. (4) din C. proc. civ., anularea cererii de chemare în judecată formulate de reclamantul A..

Totodată, în baza art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din C. proc. civ., a aplicat reclamantului o amendă judiciară în cuantum de 500 RON.

1.3. Împotriva soluţiei de amendare a reclamantului dispuse prin încheierea nr. 7 din 12 ianuarie 2022 a Curţii de Apel Oradea, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a formulat cerere de reexaminare care a fost anulată, ca netimbrată, prin încheierea nr. 31/CA/2022-P.I. din 15 februarie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2021.

2. Hotărârea atacată

Prin încheierea nr. 51/CA/2022-P.I. din 16 martie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2021.1 a fost admisă excepţia inadmisibilităţii cererii, invocată de instanţă din oficiu, şi, pe cale de consecinţă, a fost respinsă cererea de reexaminare promovată de reclamantul A. împotriva încheierii nr. 31/CA/2022-P.I. din 15 februarie 2022, ca inadmisibilă.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva încheierii nr. 51/CA/2022-P.I. din 16 martie 2022 a Curţii de Apel Oradea, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a declarat recurs, dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2021/a3.1.

III. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

În ordinea de soluţionare a excepţiilor, instanţa de recurs a dat prioritate inadmisibilităţii întrucât vizează însăşi existenţa căii de atac în reglementarea procesual-civilă, în timp ce netimbrarea vizează condiţiile procedurale în care trebuie să se exercite calea de atac, astfel că primează excepţia inadmisibilităţii recursului.

Potrivit dispoziţiilor art. 191 din C. proc. civ.:

"(1) Împotriva încheierii prevăzute la art. 190, cel obligat la amendă sau despăgubire va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând, motivat, să se revină asupra amenzii ori despăgubirii sau să se dispună reducerea acesteia.

(2) Cererea se face în termen de 15 zile, după caz, de la data la care a fost luată măsura sau de la data comunicării încheierii.

(3)În toate cazurile, cererea se soluţionează, cu citarea părţilor, prin încheiere, dată în camera de consiliu, de către un alt complet decât cel care a stabilit amenda sau despăgubirea.

(4) încheierea prevăzută la alin. (3) este definitivă."

Înalta Curte reţine şi că, potrivit art. 457 alin. (1) din Codul de de procedură civilă:

"Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.", iar potrivit art. 129 din Constituţia României:

"Împotriva hotărârilor judecătoreşti părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii."

Din cuprinsul textelor de lege menţionate anterior rezultă că părţile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătoreşti pentru care C. proc. civ. sau legea specială nu prevede o astfel de posibilitate, reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac.

Raportat la datele speţei de faţă, Înalta Curte observă că încheierea prin care se soluţionează cererea de reexaminare îndreptată împotriva încheierii prin care se dispune aplicarea unei amenzi judiciare, în temeiul art. 187 din C. proc. civ., este definitivă, nefiind supusă unei căi de atac, potrivit dispoziţiilor art. 191 alin. (4) din acelaşi cod.

Astfel, în cazul contestaţiilor privind soluţia de aplicare a unei amenzii judiciare în temeiul dispoziţiilor anterior menţionate, legiuitorul a prevăzut doar o singură cale de atac, şi anume cererea de reexaminare ce urmează a fi soluţionată de un alt complet al aceleaşi instanţe, iar împotriva modalităţii de soluţionare a cererii de reexaminare nu există deschisă calea formulării unui recurs sau a oricărei căi de atac, indiferent de denumirea dată de parte.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul promovat de reclamantul A. împotriva încheierea nr. 51/CA/2022-P.I. din 16 martie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.

Totodată, potrivit art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din C. proc. civ., "(1) Dacă legea nu prevede altfel, instanţa, potrivit dispoziţiilor prezentului articol, va putea sancţiona următoarele fapte săvârşite în legătură cu procesul, astfel:1. cu amendă judiciară de la 100 RON la 1.000 RON:a) introducerea, cu rea-credinţă, a unor cereri principale, accesorii, adiţionale sau incidentale, precum şi pentru exercitarea unei căi de atac, vădit netemeinice."

Se constată că pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt înregistrate numeroase dosare în care recurentul a exercitat succesiv căi de atac inadmisibile, aşa încât se apreciază că prezenta cale de atac a fost declarată cu rea-credinţă şi într-un alt scop decât cel reglementat de lege, constituind doar un prilej de lansare a unor afirmaţii generale, nefundamentate şi nerelevante cadrului procesual, recurentul exercitându-şi astfel în mod abuziv drepturile procesuale.

Or, potrivit dispoziţiilor art. 12 din C. proc. civ., drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună-credinţă, potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege, în caz contrar partea răspunzând pentru prejudiciile materiale şi morale cauzate şi putând fi obligată şi la plata unei amenzi judiciare.

Formularea unei cereri judiciare nu trebuie să constituie o formă de încurajare a abuzului de drept, ci aceasta instituţie trebuie să acorde posibilitatea părţii de a beneficia de analizarea pretenţiilor, formulate cu bună-credinţă şi potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege.

Astfel, se circumscrie abuzului procesual situaţia în care partea urmăreşte, prin exercitarea drepturilor sale procesuale, îndeplinirea unor obiective aflate în distonanţă cu scopul procesului, respectiv soluţionarea justă şi cu celeritate a cauzelor.

Consecinţa unor astfel de demersuri este aceea a încărcării în mod nejustificat a rolului instanţelor, atât în ceea ce priveşte instrumentarea unor dosare în care nu se dezbat decât chestiuni procedurale fără finalitate juridică, cât şi prin efectuarea unor activităţi specifice judecăţii (emiterea citaţiilor, adreselor, calcularea unor taxe de timbru, etc) care sunt complexe şi costisitoare.

În concluzie, faţă de vădita netemeinicie a recursului, Înalta Curte apreciază că prezenta cale de atac a fost declarată într-un alt scop decât cel reglementat de lege, aspect de natură a contura reaua-credinţă a părţii în exercitarea dreptului prevăzut de art. 483 şi următoarele din C. proc. civ., prin urmare devin incidente prevederile art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din C. proc. civ., astfel încât va aplica recurentului A., amendă judiciară în cuantum de 1000 RON.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamantul A. împotriva încheierii nr. 51/CA/2022-P.I. din 16 martie 2022 a Curţii de Apel Oradea, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.

În baza art. 187 pct. 1 lit. a) din C. proc. civ., aplică recurentului A., amendă judiciară de 1000 RON pentru exercitarea unei căi de atac vădit netemeinice.

Executorie.

Cu drept de reexaminare în ceea ce priveşte amenda judiciară.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 28 septembrie 2022.