IT specialist salary calculation: exclusion of magistrates' seniority-in-office allowance from base salary indexed to prosecutor rank under Law 153/2017 Annex V

Şedinţa publică din data de 28 septembrie 2022

Deliberând asupra prezentului recurs, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2019, reclamanta A. în contradictoriu cu pârâţii Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinţi, prin cererea introductivă şi ulterior precizată sub aspectul obiectului, a solicitat instanţei să dispună:

- anularea Hotărârii nr. 4/18.10.2019 a Colegiului de Conducere al Parchetului pe de lângă Curtea de Apel Craiova;

- anularea Deciziei nr. 104/19.09.2019 a Procurorului General al Pachetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova;

- obligarea pârâtului Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova să emită un nou act administrativ prin care să-i stabilească reclamantei drepturile salariate începând cu data de 1.10.2019 conform indemnizaţiilor de încadrare pentru funcţia de procuror cu grad de parchet de pe lângă judecătorie, cu luarea în considerare a vechimii, în funcţia de specialist IT în cadrul parchetului;

- să fie obligaţi pârâţii la calcularea şi plata salariilor cuvenite cu luarea în considerare a vechimii in funcţie la încadrarea în grila de salarizare, începând cu data de 01.10.2019;

- să fie obligaţi pârâţii la plata diferenţelor dintre sumele acordate cu titlu de drepturi salariale şi sumele cuvenite începând cu data de 01.10.2019 şi până la data pronunţării hotărârii, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflaţie şi cu dobânda legală de la scadenţă şi până la plata efectivă.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 855 din 22 septembrie 2020, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Parchetului de pe lângă Tribunalul Mehedinţi.

A admis acţiunea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâţii Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinţi.

A anulat Hotărârea Colegiului de Conducere al Parchetului de pe lângă Curtea de Craiova nr. 4/18.10.2019 şi Decizia Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Craiova nr. 104/19.09.2019, numai în ceea ce priveşte drepturile salariale ale reclamantei.

A obligat pârâtul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova să emită un nou act administrativ prin care să stabilească drepturile salariale ale reclamantei, începând cu 01.10.2019, prin luarea în considerare a vechimii în funcţia de specialist IT în cadrul parchetului.

A obligat pârâtul Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinţi să calculeze şi să achite reclamantei diferenţele dintre sumele încasate cu titlu de drepturi salariale şi sumele rezultate conform prezentei hotărâri, sume care vor fi actualizate cu indicele de inflaţie şi dobânda legală de la data scadenţei fiecărui venit lunar şi până la data plăţii efective.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva acestei sentinţe, au declarat recurs pârâţii Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinţi, pentru motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. (hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material).

În motivarea recursului, s-a arătat - în esenţă - că prima instanţă a aplicat greşit dispoziţiile art. 120 alin. (5)1 din Legea nr. 207/2018 de aprobare a O.U.G. nr. 12/2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, precum şi art. 38 alin. (3) lit. a), art. 38 alin. (6) şi art. 39 alin. (4) din Legea nr. 153/2017.

S-a mai susţinut că în mod greşit instanţa de fond a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Parchetului de pe lângă Tribunalul Mehedinţi, în condiţiile în care acest parchet nu este emitentul actului administrativ contestat sau autoritatea care a soluţionat contestaţia în legătură cu stabilirea salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie/indemnizaţiilor de încadrare a reclamantei, nu a participat la procedura specială prealabilă chemării în judecată, fiind străin de pretenţiile deduse judecăţii.

Drepturile salariale ale specialiştilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt stabilite de această autoritate, care transmite instituţiilor aflate în subordine nivelul maxim al salariului de bază aflat în plată, pentru ca aceştia din urmă să poată calcula salariile specialiştilor IT din aparatul propriu dar şi pentru cei din subordine.

Aceştia sunt obligaţi să calculeze salariul de bază pentru personalul propriu şi din subordine, cu respectarea art. 38 alin. (3) lit. a) şi alin. (6) din Legea nr. 153/2017 precum şi în conformitate cu nota PICCJ nr. 9376/27.08. 2018. În Notă se menţionează modul de calcul a drepturilor salariale de care beneficiază (în perioada de referinţă) specialiştii şi specialiştii IT din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi anume: la salariul de bază, stabilit prin raportare la indemnizaţia lunară aferentă anului 2022 pentru un procuror cu grad de judecătorie, corespunzător vechimii de la 0-3 ani şi gradaţia corespunzătoare vechimii în muncă, se aplică majorarea de 15% pentru complexitatea muncii, sporuri, în cuantum de 15% pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică şi pentru pentru confidenţialitate (10 % pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică şi 5% pentru confidenţialitate) şi în cuantum de 15% pentru condiţii deosebite de muncă, fără sporul de fidelitate (vechimea în funcţie la parchet) întrucât funcţionari publici sunt salarizaţi conform anexei VIII, capitolul I lit. A), din) Legea nr. 153/2017 şi nu beneficiază de acest drept salarial.

Recurenţii au arătat că nu poate fi reţinut argumentul instanţei de fond în sensul că art. 22 al cap. VIII din anexa V la Legea nr. 153/2017 nu face nicio diferenţiere în privinţa modalităţii de stabilire a drepturilor salariaie în cazul reclamantei, întrucât din conţinutul normei nu se poate reţine decât contrariul şi anume că art. 22 face distincţie între salariul de bază şi alte drepturi salariale de care beneficiază specialiştii IT.

Prin decizia contestată, urmare a împlinirii la data de 1.10.2019 a vechimii în muncă de 20 ani şi 10 zile, contestatoarea - specialist IT gradul I (S) la Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinţi a îndeplinit condiţiile pentru trecerea la o treaptă superioară de vechime în muncă şi a beneficiat de sporul de vechime în muncă de 25%, corespunzător gradaţiei 5, precum şi de următoarele drepturi salariale: un salariu de bază de 11929 RON (corespunzător gradaţiei 5), un cuantum de 1789 RON al sporului pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică şi al sporului de confidenţialitate şi un cuantum de 1789 RON al sporului pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare sau periculoase.

Decizia respectă dispoziţiile legale referitoare la specialiştii IT, categorie de funcţii ce alcătuieşte, alături de grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentarişti, grefieri arhivari şi grefieri registratori, personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, aşa cum este definită această categorie la art. 3 alin. (2) din Legea nr. 567/2004; este conformă art. 1 alin. (1) din anexa V la Legea nr. 153/2017, capitolului VIII, care reglementează salarizarea şi celelalte drepturi salariale personalului auxiliar de specialitate şi personalului conex din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, categorie de funcţii căreia îi este asimilat specialistul IT; respectă Cap. II art. 10 alin. (4) lit. e) şi alin. (5) potrivit căruia tranşele de vechime în muncă, în funcţie de care se acordă cele 5 gradaţii, precum şi cotele procentuale corespunzătoare acestora, se calculează la salariul de bază avut la data îndeplinirii condiţiilor de trecere în gradaţie şi sunt incluse în acesta.

Gradaţia 5 acordată prin decizie corespunde tranşei de vechime în muncă de peste 20 ani, la calculul vechimii în muncă s-au luat în considerare integral şi perioadele lucrate anterior în alte domenii de activitate decât cele bugetare, astfel că nu se pune problema unei erori de calcul cu privire la cuantumul sporului de 25% sau al perioadelor lucrate, acesta adăugându-se la salariul de bază avut anterior îndeplinirii condiţiilor de trecere la o gradaţie superioară.

Ca şi modalitate de calcul, la stabilirea drepturilor salariale corespunzătoare funcţiei de specialist IT - gradul I, gradaţia 5 (pentru vechimea în muncă de peste 20 ani) s-a avut în vedere faptul că:

-specialiştii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, menţionaţi la art. 116 alin. (5), nu beneficiază de sporul de fidelitate întrucât fac parte din categoria funcţionarilor publici;

- salariul de bază stabilit pentru indemnizaţia lunară aferentă anului 2022 pentru un procuror cu grad de parchet de pe lângă judecătorie, potrivit cap. I lit. B), este în cuantum de 11929 RON;

- alte drepturi salariale: drepturile salariale corespunzătoare corespunzătoare funcţiei de specialist IT - gradul I, gradaţia 5 (pentru vechimea în muncă de peste 20 ani), respectiv în cuantum de 1789 RON al sporului de risc şi suprasolicitare neuropsihică şi al sporului de confidenţialitate şi un cuantum de 1789 RON al sporului pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare sau periculoase - anexa V la Legea nr. 153/2017, cap. VIII.

- s-au exclus, potrivit art. 22 alin. (2), elementele salariale referitoare la coeficientul de ierarhizare corespunzător funcţiei de procuror cu grad de judecătorie şi la vechimea în funcţia de specialist IT având în vedere că acest spor reprezintă un element salarial exclus de la calcului salariului de bază stabilit pentru categoria profesională din care face parte reclamanta (personal auxiliar de specialitate) şi că potrivit Notei la Cap. 1 din Anexa V, prin "vechime în funcţie" se înţelege vechimea în funcţia de judecător, procuror, personal asimilat acestora, magistrat-asistent sau auditor de justiţie, iar reclamanta nu îndeplineşte funcţiile expres şi limitativ prevăzute de lege.

Recurenţii au arătat că prin decizie nu s-a modificat modalitatea de calcul a indemnizaţiei de bază sau elementele de calcul ale acesteia, aşa cum greşit a considerat instanţa de fond, ci numai cuantumul drepturilor salariale, care s-a majorat începând cu data îndeplinirii condiţiilor de trecere la o treapta superioară de vechime în muncă, corespunzătoare gradaţiei 5, faţă de cea anterioară acestei date.

Art. 120 alin. (6) introdus prin Legea nr. 207/2018, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, invocat de contestatoare, a fost abrogat prin O.U.G. nr. 7/2019 şi nu mai produce efecte juridice însă chiar în perioada în vigoare a acestuia nu ar fi modificat cu nimic modalitatea de calcul a drepturilor salariale ale specialiştilor IT, întrucât din punctul de vedere al funcţiei pe care o exercită aceştia nu au fost asimilaţi prin niciun act normativ funcţiei de judecător, procuror, altei categorii de funcţii.

Recurenţii au mai criticat şi motivarea instanţei de fond referitoare la hotărârile judecătoreşti pronunţate în speţe similare, întrucât în sistemul de drept românesc jurisprudenţa nu constituie izvor de drept, iar instanţele judecătoreşti nu sunt ţinute de soluţiile pronunţate anterior de alte instanţe. Hotărârile judecătoreşti au aplicabilitate numai la speţă, efectele lor neputând fi extinse la cauze similare cu care instanţele au fost învestite, sunt obligatorii şi produc efecte juridice numai între părţi şi succesorii acestora şi nu se pot extinde faţă de terţi.

În opinia recurenţilor, este greşită soluţia instanţei de fond referitoare la încadrarea reclamantei în categoria specialiştilor prevăzuţi la art. 22 întrucât reclamanta nu are calitatea de funcţionar public, ci de specialist IT, categorie de funcţii ce alcătuieşte, alături de grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentarişti, grefieri arhivari şi grefieri registratori, personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, aşa cum este definită această categorie la art. 3 din Legea nr. 567/2004.

Din punct de vedere al salarizării specialiştii IT beneficiază de drepturile salariale ale categoriei de salariaţi din care fac parte, potrivit art. 17 din Legea nr. 567/2004.

Spre deosebire de perioada anterioară intrării în vigoare a art. 120 alin. (6) şi (7) din Legea nr. 207/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară când specialiştii IT beneficiau la salariul de bază de grefier şi de sporul de fidelitate, ulterior datei de 23 iulie 2018 nu au mai beneficiat de acest spor întrucât reprezenta un element salarial exclus de la acordare de către legiuitor.

În final, recurenţii au susţinut că în mod greşit instanţa de fond a considerat că s-a încălcat principiul nediscriminării în privinţa salarizării, întrucât nu se invocă discriminarea reclamantei prin raportare la ceilalţi salariaţi ai angajatorului care îndeplinesc aceleaşi condiţii de muncă, acelaşi grad profesional sau aceeaşi vechime în muncă cu aceasta, ci se compară cu situaţia altor categorii de specialişti din cadrul Ministerului Public care îndeplinesc alte funcţii, sau cu alţi salariaţi din sistemul judiciar cu care nu au în comun nici măcar angajatorul.

Instanţa de judecată nu este în măsură să instituie ea însăşi o normă juridică nediscriminatorie sau să aplice dispoziţii prevăzute în acte normative sub imperiul cărora salariatul nu a îndeplinit condiţiile prevăzute de acestea pentru a-i fi aplicabile, acte în raport cu care personalul se consideră discriminat.

Este atributul legiuitorului de a stabili cuantumul creşterilor salariale pentru fiecare categorie de personal, iar admiterea prezentei acţiuni ar echivala cu unificarea sistemelor de salarizare pentru toate categoriile de personal.

Majorările salariale astfel cum au fost reglementate prin legi bugetare nu sunt aplicabile egal pentru tot personalul bugetar după cum, pentru asemenea categorii socio-profesionale, legiuitorul a prevăzut prin legi speciale drepturi salariale şi majorări periodice aplicabile acestora, fapt ce nu atrage existenţa unei discriminării şi nu afectează principiul egalităţii în drepturi.

Astfel, în mod greşit instanţa de fond a considerat că presupusul prejudiciu a fost produs printr-o faptă discriminatorie a angajatorului în privinţa salarizării, întrucât fapta se raportează nu la specialiştii IT care îndeplineau aceleaşi condiţii de muncă, au acelaşi grad profesional sau aceeaşi vechime în muncă cu reclamanta, ci la alte categorii de funcţii.

II. Analiza motivelor de casare

Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de casare invocate, pe baza probelor administrate şi a dispoziţiilor legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul este fondat pentru argumentele ce vor fi prezentate în continuare.

Recurenta-reclamantă a învestit instanţa de contencios administrativ cu o cerere prin care a solicitat anularea Hotărârii nr. 4/18.10.2019 a Colegiului de Conducere al Parchetului pe de lângă Curtea de Apel Craiova şi Deciziei nr. 104/19.09.2019 a Procurorului General al Pachetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova şi obligarea pârâtului Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova să emită un nou act administrativ prin care să-i stabilească reclamantei drepturile salariate începând cu data de 1.10.2019 conform indemnizaţiilor de încadrare pentru funcţia de procuror cu grad de parchet de pe lângă judecătorie, cu luarea în considerare a vechimii, în funcţia de specialist IT în cadrul parchetului. Reclamanta a mai solicitat şi plata diferenţelor dintre sumele acordate cu titlu de drepturi salariale şi sumele cuvenite începând cu data de 01.10.2019 şi până la data pronunţării hotărârii, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflaţie şi cu dobânda legală de la scadenţă şi până la plata efectivă.

Cadrul procesual a fost stabilit în mod corect de reclamantă, având în vedere că actele contestate au fost emise de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, iar calitatea de ordonator terţiar de credite şi debitor al plăţii drepturilor salariale invocate aparţine Parchetului de pe lângă Tribunalul Mehedinţi, instituţie cu care reclamanta se află în raport de serviciu.

Prin decizia contestată, urmare a împlinirii la data de 1.10.2019 a vechimii în muncă de 20 ani şi 10 zile, contestatoarea - specialist IT gradul I (S) la Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinţi a îndeplinit condiţiile pentru trecerea la o treaptă superioară de vechime în muncă şi a beneficiat de sporul de vechime în muncă de 25%, corespunzător gradaţiei 5, precum şi de următoarele drepturi salariale: un salariu de bază de 11929 RON (corespunzător gradaţiei 5), un cuantum de 1789 RON al sporului pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică şi al sporului de confidenţialitate şi un cuantum de 1789 RON al sporului pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare sau periculoase.

Prima instanţă a admis acţiunea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâţii Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinţi şi a anulat Hotărârea Colegiului de Conducere al Parchetului de pe lângă Curtea de Craiova nr. 4/18.10.2019 şi Decizia Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Craiova nr. 104/19.09.2019, numai în ceea ce priveşte drepturile salariale ale reclamantei.

Judecătorul fondului a reţinut că prevederile art. 22 alin. (2) din Legea nr. 153/2017 fac trimitere la cap. I lit. B) nr. crt. 4. fără a face vreo altă distincţie, astfel că se impunea ca în cazul reclamantei să fie aplicată în întregime modalitatea de stabilire a drepturilor salariale pentru procurorul cu grad de judecătorie, atât în raport de gradaţia aferentă vechimii în muncă dar şi în raport de vechimea în funcţie.

Contrar reţinerilor instanţei de fond, Înalta Curte observă că în anexa V, cap. VIII, art. 22 din Legea nr. 153/2017, se precizează următoarele:

"(1) Salariile de bază pentru specialiştii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, inclusiv al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi al celorlalte parchete, sunt prevăzute în prezenta anexă la cap. I lit. B) nr. crt. 4.

(2) Specialiştii prevăzuţi la alin. (1) beneficiază şi de celelalte drepturi salariale prevăzute de lege pentru categoria profesională din care fac parte, după caz, cu excepţia elementelor salariale care compun salariul de bază stabilit pentru categoriile profesionale din care fac parte."

Cap. I lit. b) nr. crt. 4 se referă la indemnizaţia de încadrare pentru procurori cu grad de judecătorie, iar din coroborarea textelor de lege arătate mai sus, rezultă că salariile de bază ale specialiştilor IT din PICCJ, la care se raportează nivelul de salarizare al reclamantei se stabilesc doar în condiţiile acestor dispoziţii legale, urmând ca "doar celelalte drepturi salariale prevăzute de lege pentru categoria profesională din care fac parte", anume sporurile, compensaţiile, majorările, primele să fie adăugate de la categoria profesională a personalului auxiliar de specialitate din cadrul parchetelor (având în vedere că din această categorie fac parte şi specialiştii IT potrivit art. 3 alin. (2) din Legea nr. 567/2004).

Conform Notei anexate tabelului de calcul al salariilor de bază, la pct. 1 se prevăd următoarele:

"Prin "vechime în funcţie", în sensul prezentului capitol, se înţelege vechimea în funcţia de judecător, procuror, personal asimilat acestora, magistrat-asistent sau auditor de justiţie".

Prin urmare, deşi în cap. I lit. B) nr. crt. 4 se prevăd mai multe niveluri de salarizare pentru procurorii cu grad de judecătorie, diferenţa fiind dată inclusiv de vechimea în funcţie, care conduce la majorarea bazei de salarizare, o astfel de majorare nu poate fi aplicată decât dacă sunt îndeplinite condiţiile pentru vechimea în funcţie, astfel cum sunt acestea explicitate în pct. 1 al Notei, respectiv dacă se face dovada vechimii în funcţia de judecător, procuror, personal asimilat acestora, magistrat asistent sau auditor de justiţie.

Specialiştii IT din cadrul PICCJ nu fac parte din categoria magistraţilor ori a personalului limitativ indicat în textul Notei şi, pe cale de consecinţă, nu pot beneficia de majorarea aferentă vechimii în funcţia de magistrat sau personal asimilat.

În aceste context, instanţa de recurs constată că în mod corect pârâtul a stabilit că salariul de bază al reclamantei se calculează prin raportare la salariul de bază al unui procuror cu grad de judecătorie calculat fără aplicarea majorării corespunzătoare vechimii în funcţia de magistrat/personal asimilat magistraţilor, la care se adaugă celelalte drepturi salariale aferente categoriei profesionale din care face parte (sporuri, prime, etc. acordate personalului auxiliar din cadrul instanţelor).

Faţă de considerentele expuse, reţinând că Decizia nr. 104/19.09.2019 a Procurorului General al Pachetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova contestată de reclamantă a fost legal emisă, Înalta Curte constată că sentinţa recurată, prin care aceasta a fost anulată, este nelegală, impunându-se a fi reformată.

III. Soluţia instanţei de recurs şi temeiul juridic al acesteia

În baza dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborate cu art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de pârâţii Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinţi, va casa sentinţa recurată şi, rejudecând, va respinge acţiunea, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de pârâţii Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinţi împotriva sentinţei civile nr. 855 din 22 septembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată.

Respinge acţiunea formulată de reclamanta A., ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 28 septembrie 2022.