Invalidity of non-compliance note: failure to specify grounds of illegality for extraordinary appeal against administrative enforcement title

Şedinţa publică din data de 28 septembrie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii dedusă judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, la data de 27 aprilie 2018, reclamanta S.C. Compania de Apă Oradea S.A. a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Dezvoltării regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, solicitând instanţei să pronunţe o hotărâre prin care să dispună desfiinţarea titlului executoriu reprezentat de Nota de neconformitate referitoare la Actul Adiţional nr. 18/19.04.2016 la Contractul de servicii nr. x/22.11.2011 - CS2 Servicii de supervizare.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 203/CA/2018- P.I. din data de 27 decembrie 2018, Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamanta S.C. Compania de Apă Oradea S.A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Fondurilor Europene, succesor în drepturi şi obligaţii al Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene.

3. Cererea de recurs

Împotriva sentinţei nr. 203/CA/2018- P.I. din data de 27 decembrie 2018 a Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamanta S.C. Compania de Apă Oradea S.A. prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei recurate, şi în rejudecare să se desfiinţeze titlul executoriu contestat.

În motivarea cererii de recurs, reclamanta a precizat că instanţa a respins argumentele formulate prin cererea de chemare în judecată şi a apreciat că această respingere a argumentelor sale este cu totul netemeinică.

În continuarea recursului S.C. Compania de Apă Oradea S.A. a prezentat situaţia de fapt care a condus la starea litigioasă dintre părţi şi a reiterat motivele pe care şi-a întemeiat cererea de chemare în judecată.

În drept recurenta-reclamantă şi-a întemeiat cererea de recurs pe prevederile art. 483 C. proc. civ., coroborat cu art. 10 din Legea nr. 554/2004.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul-pârât Ministerul Fondurilor Europene a depus întâmpinare la cererea de recurs prin care a solicit să se respingă ca nefondat recursul.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului declarat în cauză

Înalta Curte examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 C. proc. civ., excepţia nulităţii cererii de recurs, urmează a o admite pentru considerentele următoare:

Recursul este o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată numai în termenul şi condiţiile expres prevăzute de lege.

Potrivit dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. "cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni: … d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.", iar în conformitate cu pervederile art. 488 din acelaşi cod, casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute în cuprinsul acestui articol.

Această normă imperativă instituie în sarcina recurentei obligaţia de a indica şi dezvolta motivele de nelegalitate pe care se întemeiază calea de atac, iar neîncadrarea în cazurile de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ., atrage, conform dispoziţiilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., sancţiunea nulităţii recursului.

În plus, pe lângă cerinţa încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ., aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanţei care a pronunţat hotărârea atacată, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanţa de recurs.

Instanţa învestită cu judecarea recursului poate exercita un control judecătoresc eficient numai în măsura în care motivele de nelegalitate sunt indicate şi dezvoltate într-o formă concretă şi se referă la una dintre situaţiile prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

În speţă, recurenta-reclamantă nu a formulat veritabile critici la adresa sentinţei pronunţate de prima instanţă, prin care să arate în ce constă nelegalitatea acesteia, prin raportare la soluţia pronunţată de Curtea de Apel ori la argumentele arătate de instanţă în fundamentarea hotărârii.

Recurenta-reclamantă nu a indicat ca temei de drept pentru cererea de recurs vreunul din motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., indicând formal prevederile art. 483 C. proc. civ. în susţinerea recursului.

Fără să combată în vreun fel raţionamentul instanţei de fond şi să formuleze astfel de critici susceptibile de cenzură în recurs, recurenta-reclamantă s-a limitat, în susţinerea cererii de recurs la prezentarea situaţiei de fapt şi la reluarea apărărilor exprimate în faţa instanţei de fond.

În ceea ce priveşte afirmaţia recurentei-reclamante conform cărora instanţa de fond a respins cu totul netemeinic argumentele prezentate de ea în apărare, Înalta Curte constată că această afirmaţie este formală şi în susţinerea sa, recurenta nu aduce niciun argument care să o confirme, ori vreun text de lege încălcat de instanţa de fond în analiza cauezi deduse judecăţii.

Or, această conduită procesuală confirmă că recurenta-reclamantă urmăreşte o rejudecare a cauzei din partea instanţei de recurs în temeiul argumentelor deja analizate de către instanţa de fond.

Reiterarea apărărilor exprimate deja în faţa instanţei de fond, nu pot fi supuse analizei instanţei de recurs, în măsura în care această instanţă are competenţa de analiză doar cu privire la elemente de nelegalitate ale sentinţei instanţei de fond.

În cauză, condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greşelilor anume imputate instanţei şi încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1 - 8 C. proc. civ., or în prezenta cauză recurenta-reclamantă nu face acest demers.

În aceste condiţii, Înalta Curte constată că cererea de recurs reprezintă în concret intenţia reclamantei de a i se rejudeca cauza într-o cale extraordinară de atac, deoarece soluţia instanţei de fond îl nemulţumeşte, însă fără a invoca efectiv critici care să se circumscrie motivelor de casare.

În consecinţă, reţinând că nu este posibilă o încadrare a conţinutului cererii de recurs într-unul din cazurile de casare reglementate de dispoziţiilor art. 488 C. proc. civ. şi constatând că în cauză nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi ridicate din oficiu de către instanţă, în temeiul art. 489 alin. (2) C. proc. civ. Înalta Curte urmează a aplica sancţiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea căii de atac pentru nemotivare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamanta S.C. Compania de Apă Oradea S.A. împotriva sentinţei 203/CA/2018- P.I. din data de 27 decembrie 2018 a Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nemotivat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 28 septembrie 2021.