Calculation of local budget equalization VAT share: interpretation of collection degree using cumulative rights versus current-year rights under Article 33 Law 273/2006

Şedinţa publică din data de 28 septembrie 2022

Deliberând asupra prezentelor recursuri, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2018, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială a Oraşului Năvodari, în contradictoriu cu pârâţii ANAF - DGRFP Galaţi - AJFP Constanta şi ANAF - DGRFP Galaţi, a solicitat în principal anularea procesului-verbal de inspecţie nr. GLR.IEF 156 din 16.04.2018 comunicat Oraşului Năvodari în data de 20.04.2018 prin adresa cu nr. x din 20.04.2018.

În subsidiar, dacă se va considera inadmisibilă cererea promovată faţă de împrejurarea că organul fiscal nu a soluţionat contestaţia fiscală formulată în termen legal de reclamantă, a solicitat obligarea pârâtelor la soluţionarea Contestaţiei formulată de UAT Oraş Năvodari împotriva procesului-verbal de Inspecţie nr. GLR.IEF 156/16.04.2018.

Pârâta Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Constanţa a invocat excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive.

Prin întâmpinare, pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi a invocat excepţia lipsa calităţii sale procesuale pasive faţă de capătul de cerere prin care reclamanta solicită obligarea D.G.R.F.P. Galaţi la soluţionarea contestaţiei împotriva procesului-verbal de inspecţie nr. x/16.04.2018.

Prin întâmpinarea depusă în dosarul conex nr. x/2018, pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi a invocat excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive faţă de capătul de cerere prin care reclamanta solicită anularea Deciziei nr. 15/C/18.07.2018 prin care a fost soluţionată contestaţia formulată de reclamantă împotriva procesului-verbal de inspecţie nr. x/16.04.2018.

2. Hotărârile instanţei de fond

Prin încheierea din 28 ianuarie 2019, Curtea de Apel Constanţa a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei AJFP Constanţa în ambele acţiuni conexe.

A admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei DGRFP Galaţi în capătul subsidiar al acţiunii principale, având ca obiect obligarea la soluţionarea contestaţiei administrative.

A admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei DGRFP Galaţi în capătul 1 al acţiunii conexe, având ca obiect anularea deciziei din 18.07.2018 de soluţionare a contestaţiei administrative.

A admis excepţia litispendenţei între capătul 1 al acţiunii principale şi capătul 2 al cererii conexe, având ca obiect anularea procesului-verbal de inspecţie din 16.04.2018.

Prin sentinţa civilă nr. 30/CA din 5 martie 2020, Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins cererile conexe formulate în contradictoriu cu pârâta AJFP Constanţa ca fiind introduse împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

A respins capătul de cerere conexă privind anularea deciziei de soluţionare a contestaţiei nr. 15/C/18.07.2018, formulat în contradictoriu cu pârâta DGRFP Galaţi, ca fiind introdus împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

A respins capătul de cerere principală privind obligarea la soluţionarea contestaţiei administrative, formulat în contradictoriu cu pârâta DGRFP Galaţi, ca fiind introdus împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

A admis în parte cererile conexe promovate de reclamanta UAT Oraşul Năvodari în contradictoriu cu pârâţii Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală a Finanţelor Publice Galaţi - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Constanţa, Ministerul Finanţelor Publice - Serviciul de soluţionare a plângerilor prealabile şi a contestaţiilor şi Ministerul Finanţelor Publice.

A anulat în parte decizia de soluţionare a contestaţiei nr. 15/C/18.07.2018 emisă de Ministerul Finanţelor Publice - Serviciul de soluţionare a plângerilor prealabile şi a contestaţiilor, precum şi procesul-verbal de inspecţie nr. GLR.IEF 156/16.04.2018 întocmit de DGRFP Galaţi, în ceea ce priveşte recalcularea gradului de colectare şi a sumei repartizate din sume defalcate din TVA pentru echilibrare buget pentru anul 2014, urmând ca reclamanta să restituie la bugetul de stat suma de 489.817 RON reprezentând sumă primită necuvenit, precum şi dobânzile şi penalităţile de întârziere, de la data primirii sumei până la data restituirii acesteia, conform dispoziţiilor Codului de procedură fiscală.

A admis cererea de majorare a onorariului de expertiză şi a obligat reclamanta la plata diferenţei de onorariu de 1100 RON.

A obligat pârâţii DGRFP Galaţi şi Ministerul Finanţelor Publice la plata către reclamantă a sumei de 3930 RON cu titlu de cheltuieli de judecată, raportat la pretenţiile admise.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva încheierii din 28 ianuarie 2019 şi sentinţei civile nr. 30/CA din 5 martie 2020 ale Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal au declarat recurs reclamanţii Unitatea Administrativ Teritorială Oraşul Năvodari şi Primarul Oraşului Năvodari, pentru motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 din C. proc. civ.

Au formulat recurs şi pârâţii Ministerul Finanţelor - Serviciul de Soluţionare a Plângerilor Prealabile şi a Contestaţiilor şi Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi, ambii prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Constanţa, invocând motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din C. proc. civ. şi Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi pentru motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din acelaşi cod.

Recursul formulat de reclamanţii Unitatea Administrativ Teritorială Oraşul Năvodari şi Primarul Oraşului Năvodari împotriva încheierii din 28 ianuarie 2019 a vizat excepţia lipsei calităţii procesuale passive a DGRFP Galaţi în ceea ce priveşte capătul de cerere având ca obiect anularea procesului-verbal de inspecţie nr. GLR.IEF 156/16.04.2018 emis de DGRFP Galaţi.

Recurenţii reclamanţi au considerat că DGRFP Galaţi are calitate procesuală pasivă în cauză întrucât actul contestat fost emis de acest organ fiscal.

Prin urmare anularea procesului-verbal nr. GLR.IEF 156/16.04.2018 emis de DGRFP Galaţi trebuia pronunţată şi în contradictoriu cu această parte.

Prin recursul formulat împotriva sentinţei civile nr. 30/CA din 5 martie 2020, reclamanţii Unitatea Administrativ Teritorială Oraşul Năvodari şi Primarul Oraşului Năvodari au arătat - în esenţă - că hotărârea primei instanţe a fost dată cu aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 33 din Legea nr. 273/2006.

Astfel, pentru anul fiscal 2013 a apreciat în mod eronat echipa de control, faptul că UAT Năvodari a raportat un grad de încasare mai mare în vederea repartizării unor cote de TVA mai mare pentru echilibrarea bugetară. În acesta manieră s-a ajuns, în opinia inspectorilor care au efectuat verificarea, ca UAT Năvodari să declare un procent incorect de colectare de 99,71% deşi corect ar fi fost 96,13%, ceea ce a condus la o încasare în plus a sumei de 77.482 RON.

În mod similar au apreciat eronat organele fiscacale că pentru anul fiscal 2014 UAT Năvodari a declarat un procent incorect de colectare de 98,75% deşi corect ar fi fost 66,60%, ceea ce a condus la o încasare în plus a sumei de 936.000 RON, iar pentru anul fiscal 2015 UAT Năvodari a declarat un procent incorect de colectare de 98,41% deşi corect ar fi fost 81,68%, ceea ce a condus la o încasare în plus a sumei de 22.830 RON.

Raportându-se la aceste constatări, echipa de control a dispus reanalizarea indicatorilor încasări pe anii 2012, 2013 si 2014 şi reanalizarea creanţelor fiscale aflate în litigiu în aceşti ani, restituirea de către UAT Năvodari a sumei de 1.036.312 RON reprezentând suma necuvenită primită din sume defalcate din TVA alocate pentru echilibrarea bugetului local şi restituirea sumei de 491.707 RON cu titlu de dobânzi şi penalităţi de întârziere aferente sumei de 1.036.312 RON.

Prin Decizia nr. 15/C/18.07.2018 a fost respinsă contestaţia formulată de UAT Năvodari împotriva procesului-verbal de inspecţie, Serviciul de Soluţionare a plângerilor prealabile şi a contestaţiilor reţinând aceleaşi aspect din procesul-verbal de inspecţie.

Având în vedere dispoziţiile art. 33 din Legea nr. 273/2006, recurenţii reclamanţi a susţinut că legiuitorul s-a raportat la taxe, impozite, chirii şi redevenţe "încasate în anul anterior" fără a face distincţia că aceste sume se referă numai la cele născute în anul precedent, astfel cum a interpretat organul de control.

În opinia recurenţilor, a interpreta că legiuitorul s-a referit numai la creanţe bugetare născute în anul anterior, şi nu la toate creanţele bugetare evidenţiate în anul fiscal anterior, înseamnă a adăuga la lege.

Recurenţii au considerat că în mod corect UAT Năvodari procedat la raportarea sumelor "încasate" şi "de încasat" în anii 2012, 2013 şi 2014 în funcţie de care s-au stabilit cotele de TVA pentru anii 2013, 2014 si 2015 şi în mod corect a declarat gadul de colectare.

Prin urmare, măsura restituirii sumei de 1.036.312 RON reprezentând suma necunevită primită din sume defalcate din TVA alocate pentru echilibrarea bugetului local şi a sumei de 491.707 RON cu titlu de dobânzi şi penalităţi de întârziere aferente sumei de 1.036.312, este nelegală.

Pentru aceste motive, s-a solicitat anularea procesului-verbal de inspecţie nr. x/16.04.2018.

Recurenţii au mai susţinut că, în soluţionarea contestaţiei, organul fiscal a retinut motivele invocate de reclamanţi însă nu a expus în concret motivul pentru care a respins contestaţia, luând de plano argumentul reţinut prin procesul-verbal de inspecţie fiscala contestat şi fără a arăta ce se întelege prin veniturile încasate din anul anterior.

În final, recurenţii reclamanţi au apreciat că raportul de expertiză întocmit a avut în vedere interpretarea dată de AJFP Constanţa şi adresa emisă în acest sens, experţii efectuând numai un calcul matematic pe silogismul juridic reţinut de ANAF.

Prin recursul formulat împotriva sentinţei civile nr. 30/CA din 5 martie 2020 pârâţii Ministerul Finanţelor - Serviciul de Soluţionare a Plângerilor Prealabile şi a Contestaţiilor şi Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi, ambii prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Constanţa, au susţinut că instanţa de fond a procedat la o aplicare greşită în speţă a normelor de drept material fiscal, soluţia instanţei fiind întemeiată exclusiv pe concluziile raportului de expertiză contabilă efectuată în cauză şi ale intimatului-reclamant, fără a se arăta motivele pentru care s-au înlăturat susţinerile pârâtelor DGRFP Galaţi şi MFP.

Astfel s-au încălcat dispoziţiile art. 33 alin. (4) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice potrivit cărora "sumele stabilite pe fiecare unitate administrativ-teritorială în parte în urma derulării celor două etape de echilibrare, precum şi pe judeţ şi municipiul Bucureşti vor fi diminuate cu gradul de necolectare, prin înmulţirea cu coeficientul subunitar, calculat ca raport între suma impozitelor şi taxelor locale, chiriilor şi redevenţelor încasate în anul financiar anterior încheiat şi suma impozitelor şi taxelor locale, chiriilor şi redevenţelor de încasat în anul financiar anterior încheiat La calculul gradului de necolectare nu se iau în considerare creanţele fiscale aflate în litigiu".

"Suma impozitelor şi taxelor locale, chiriilor şi redevenţelor încasate în anul financiar anterior încheiat" are corespondent în Contul de execuţie a bugetului local încheiat pentru aceeaşi perioadă de raportare în sintagma "Drepturi constatate din anul curent" (coloana 5), valorile acestor drepturi diminuate cu creanţele fiscale aflate în litigiu fiind înscrise în Situaţia privind gradul de colectare la "Drepturi constatate din anul ..." (anul de raportare = anul anterior încheiat).

Având în vedere structura Contului de execuţie, respectiv componenţa Drepturilor constatate formată din Total, din care coloana 3 = 4+5, anii precedenţi (coloana 4) şi anul curent (coloana 5), rezultă că legiuitorul s-a referit strict la veniturile/drepturile constatate de încasat în an şi nu cum în mod eronat susţine reclamanta, la toate drepturile de încasat, inclus cele din anii precedenţi.

În continuare, recurenţii pârâţi au criticat faptul că soluţia instanţei de fond este întemeiată exclusiv pe concluziile raportului de expertiză contabilă efectuată în cauză în ce priveşte recalcularea gradului de colectare şi a sumei repartizate din sume defalcate din TVA pentru echilibrare buget pentru anul 2014, respingând în mod nelegal obiecţiunile organelor fiscale privind sumele aflate în litigiu.

Raţiunea pentru care expertiza a luat în considerare sumele totale de drepturi constatate (inclusiv din anii precedenţi), precum şi total sume încasate aferente drepturilor constatate (inclusiv încasările din anii precedenţi/din rămăşiţe) este total eronată, întrucât nu s-au avut în vedere, pe de o parte, că drepturile constatate din Contul de execuţie a bugetului local sunt formate din drepturi constatate din anii precedenţi şi din drepturi constatate din anul curent, iar, pe de altă parte, raportările anuale transmise către Trezoreria statului în baza cărora se repartizează sumele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale sub denumirea de "Situaţie privind gradul de colectare a unor venituri pe anul.." prin care se solicită sumele din drepturi constatate din anul . . . . . . . . . .

Recurenţii au mai precizat că nu s-a ţinut cont de adresa nr. x/30.10.2015 a Trezoreriei Constanţa, prin care s-a solicitat UAT Năvodari retransmiterea Situaţiei privind gradul de colectare rectificată, în sensul că încasările aferente drepturilor constatate în anul 2014 să nu cuprindă şi încasările din rămăşiţe.

Recurenţii au apreciat că determinarea gradului de necolectare prin raportarea la datele anului anterior ca an curent de referinţă este corectă şi temeinică, altă interpretare fiind de natură a crea un precedent periculos în cadrul Trezoreriei statului în procesul de repartizare a sumelor de la bugetul de stat.

Raportat la cele expuse anterior, recurenţii au considerat că organele de inspecţie au apreciat corect asupra măsurilor dispuse prin procesul-verbal de inspecţie nr. x/16.04.2018.

Referitor la motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., recurenţii pârâţi au arătat că sentinţa recurată nu este suficient motivată, reiterând susţinerile potrivit cărora soluţia instanţei este întemeiată exclusiv pe concluziile raportului de expertiză contabilă efectuată în cauză şi ale intimatului-reclamant, fără a se arăta motivele pentru care s-au înlăturat susţinerile pârâtelor DGRFP Galaţi şi MPF.

Recurenta pârâtă Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi a declarat recurs pentru motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., susţinând - în esenţă - că instanţa de fond în mod eronat nu a luat în considerare întreaga sumă încasată în plus de UAT Năvodari, stabilită potrivit expertizei contabile, pentru anii 2013-2015, în cuantum de 737.516 RON, obligând reclamanta la restituirea către bugetul de stat doar a sumei de 489.817 RON pentru anul 2014, rămânând astfel o diferenţă în sumă de 247.699 RON.

II. Analiza motivelor de casare

Examinând hotărârile atacate prin prisma motivelor de casare invocate, pe baza probelor administrate şi a dispoziţiilor legale aplicabile, Înalta Curte constată următoarele:

Referitor la recursul formulat de pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi, Înalta Curte reţine că potrivit art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, hotărârea pronunţată în primă instanţă poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.

Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului rezultă că sentinţa atacată a fost comunicată pârâtei Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi la data de 04.09.2020, iar recursul a fost declarat la data de 24.09.2020, când cererea de recurs a fost depusă la Curtea de Apel Constanţa, deşi, conform dispoziţiilor citate, termenul în care legea permitea exercitarea căii de atac s-a împlinit la data de 21.09.2020.

Conform dispoziţiilor art. 185 alin. (1) din C. proc. civ.:

"Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate".

Potrivit art. 186 din C. proc. civ.:

"(1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedeşte că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.

(2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeaşi cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac.

(3) Cererea de repunere în termen va fi rezolvată de instanţa competentă să soluţioneze cererea privitoare la dreptul neexercitat în termen."

Cum în cauză recurenta pârâtă Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi nu a pretins şi nu a dovedit că a fost împiedicată în exercitarea în termen a căii de atac, se va constata că recursul declarat de aceasta este tardiv formulat, cu depăşirea termenului legal instituit de dispoziţiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, şi se va respinge ca atare.

Cu privire la recursul formulat împotriva încheierii din 28 ianuarie 2019, Înalta Curte constată că reclamanţii Unitatea Administrativ Teritorială Oraşul Năvodari şi Primarul Oraşului Năvodari au contestat soluţia primei instanţe sub aspectul admiterii excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Galaţi, susţinând că organul fiscal este emitentul procesului-verbal de inspecţie atacat în cauză.

Instanţa de recurs reţine că judecătorul fondului a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a DGRFP Galaţi, astfel cum a fost invocată prin întâmpinare, prin raportare la capătul de cerere prin care reclamanţii au solicitat anularea Deciziei nr. 15/C/18.07.2018 prin care a fost soluţionată contestaţia formulată împotriva procesului-verbal de inspecţie nr. x/16.04.2018, observând în mod corect că nu revine acestui organ fiscal, potrivit legii, competenţa de soluţionare a contestaţiei administrative, şi nu faţă de capătul de cerere prin care s-a solicitat anularea procesului-verbal de inspecţie.

Prin urmare, este adevărat că DGRFP Galaţi este emitenta procesului-verbal de inspecţie, însă această împrejurare nu poate conduce la nelegalitatea soluţiei contestate, motiv pentru care se va respinge recursul declarat împotriva încheierii din 28 ianuarie 2019 ca nefondat.

În ceea ce priveşte motivul de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., invocat de pârâţii Ministerul Finanţelor - Serviciul de soluţionare a plângerilor prealabile şi a contestaţiilor şi Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi, ambii prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Constanţa, cu privire la sentinţa civilă nr. 30/CA din 5 martie 2020, Înalta Curte constată că acest motiv de casare nu este incident în cauză.

Înalta Curte a arătat constant în jurisprudenţa sa că dispoziţiile legale mai sus menţionate, raportate la cele ale art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ., impun cerinţa ca hotărârea să cuprindă motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia şi cele pentru care s-au admis şi, respectiv, s-au înlăturat cererile părţilor.

Or, hotărârea recurată cuprinde în mod evident argumentele pe care s-a întemeiat soluţia de admitere în parte a cererii de chemare în judecată cu care a fost învestită curtea de apel, chiar dacă soluţia şi argumentarea îi nemulţumesc pe recurenţi, nefiind identificate nici "motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei" pentru a se putea reţine incidenţa motivului de casare invocat.

Nu pot fi primite criticile recurenţilor pârâţi în sensul că soluţia primei instanţe se întemeiază exclusiv pe concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză, în condiţiile în care judecătorul fondului a analizat susţinerile părţilor prin raportare la situaţia de fapt reţinută şi la dipoziţiile legale incidente, respectiv art. 33 din Legea nr. 273/2006, reţinând şi concluziile raportului de expertiză contabilă prin coroborare cu punctul de vedere formulat de Direcţia generală de sinteză a politicilor bugetare din cadrul Ministerului Finanţelor Publice.

Referitor la invocarea motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte reţine că prin actele contestate autorităţile fiscale au constatat deficienţe în raportarea de către reclamanta UAT Năvodari a gradului de încasare a veniturilor proprii mai mare, prin utilizarea de date incorecte în determinarea acestui grad, ceea ce a condus la repartizarea unei sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetului local mai mare, pentru anii 2013, 2014 şi 2015.

Prin urmare, s-au dispus o serie de măsuri, printre care şi restituirea la bugetul de stat a sumei de 1.036.312 RON reprezentând sumă necuvenită primită din sumele defalcate din TVA alocate pentru echilibrarea bugetului local în contul "Restituiri de fonduri din finanţarea bugetară a anilor precedenţi" deschis la Trezoreria statului.

În acest context, reclamanta UAT Năvodari a învestit instanţa de contencios administrativ şi fiscal cu o cerere vizând anulare a procesului-verbal de inspecţie, în contradictoriu cu emitentul DGRFP Galaţi şi cu cererea conexă, având ca obiect anularea deciziei de soluţionare a contestaţiei, în contradictoriu cu Ministerul Finanţelor publice - Serviciul de soluţionare a plângerilor prealabile şi a contestaţiilor, precum şi anularea procesului-verbal de inspecţie, în contradictoriu cu pârâta DGRFP Galaţi, capăt de cerere faţă de care a fost admisă excepţia litispendenţei cu acţiunea principală. Cadrul procesual a fost stabilit ca urmare a admiterii excepţiilor invocate, prin încheierea pronunţată de Curtea de Apel Constanţa la data 28.01.2019 în dosarul nr. x/2018.

Instanţa de fond a admis în parte acţiunea reclamantei, în sensul anulării în parte a deciziei de soluţionare a contestaţiei nr. 15/C/18.07.2018 emisă de Ministerul Finanţelor Publice - Serviciul de soluţionare a plângerilor prealabile şi a contestaţiilor, precum şi a procesului-verbal de inspecţie nr. GLR.IEF 156/16.04.2018 întocmit de DGRFP Galaţi, în ceea ce priveşte recalcularea gradului de colectare şi a sumei repartizate din sume defalcate din TVA pentru echilibrare buget pentru anul 2014, cu consecinţa restituirii de către reclamantă la bugetul de stat a sumei de 489.817 RON reprezentând sumă primită necuvenit, precum şi a dobânzilor şi penalităţilor de întârziere, de la data primirii sumei până la data restituirii acesteia.

Prima instanţă a constatat că pentru anul fiscal 2014, faţă de suma repartizată pentru echilibrarea bugetului de 2.874.000 RON (în baza gradului de încasare de 98,75% declarat de reclamantă), se reţine o diferenţă încasată în plus de 489.817 RON, faţă de suma corectă reţinută prin raportul de expertiză, de 2.384.183 RON (în baza gradului de încasare de 81,92% stabilit de expert).

Recurenta reclamantă UAT Năvodari a criticat soluţia instanţei de fond, apreciind că a declarat în mod corect gradul de colectare pentru anii în discuţie, respectiv 2013, 2014 şi 2015. Totodată, a susţinut că în mod greşit la stabilirea procentului de colectare nu s-au avut în vedere toate sumele încasate în anul anterior şi existente de încasat în acelaşi an financiar, solicitând admiterea în tot a acţiunii formulate.

Cu privire la situaţia fiscală în anul 2013, Înalta Curte constată că instanţa de fond a reţinut precizările reclamantei, consemnate prin încheierea din 16 ianuarie 2020, în sensul că nu mai are interesul şi nu mai înţelege să susţină cererea de anulare în privinţa sumelor aferente anului 2013, întrucât din raportul de expertiză rezultă că a calculat incorect gradul de colectare pe anul 2012, ceea ce a condus la repartizarea unei sume mai mari cu suma de 224869 RON, mai mult decât suma reţinută ca fiind în plus prin raportul de inspecţie, de 77482 RON.

Referitor la situaţia fiscală stabilită pentru anii 2014 şi 2015, instanţa de recurs constată că sunt nefondate susţinerile recurentei reclamante privind sumele avute în vedere la stabilirea gradului de încasarea a veniturilor proprii.

Potrivit art. 33 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice:

"(1) Pentru finanţarea cheltuielilor publice prevăzute la art. 6, precum şi pentru echilibrarea bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, prin legea bugetului de stat se aprobă sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, cu destinaţie specială şi, respectiv, pentru echilibrarea bugetelor locale.

(4) Pentru repartizarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, conform prevederilor alin. (3) lit. a), direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene procedează astfel:

f) sumele stabilite pe fiecare unitate administrativ-teritorială în parte în urma derulării celor două etape de echilibrare, precum şi pe judeţ şi municipiul Bucureşti vor fi diminuate cu gradul de necolectare, prin înmulţirea cu coeficientul subunitar, calculat ca raport între suma impozitelor şi taxelor locale, chiriilor şi redevenţelor încasate în anul financiar anterior încheiat şi suma impozitelor şi taxelor locale, chiriilor şi redevenţelor de încasat în anul financiar anterior încheiat. La calculul gradului de necolectare nu se iau în considerare creanţele fiscale aflate în litigiu."

Raportat la dispoziţiile anterior citate, nu pot fi primite susţinerile recurentei reclamante în sensul că la stabilirea situaţiei fiscale pentru echilibrarea bugetetelor locale trebuie avute în vedere toate sumele aferente unui an fiscal, întrucât, potrivit art. 33 din Legea nr. 273/2006, la calculul gradului de necolectare nu se iau în considerare creanţele fiscale aflate în litigiu, deci nici la suma încasată şi nici la suma de încasat în anul financiar anterior încheiat.

În continuare, Înalta Curte constată că sunt nefondate şi susţinerile formulate de recurenţii pârâţi Ministerul Finanţelor - Serviciul de soluţionare a plângerilor prealabile şi a contestaţiilor şi Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi prin care au criticat modul de stabilire a gradului de încasare prin luarea în considerare a sumelor totale de drepturi constatate (inclusiv din anii precedenţi), precum şi a sumelor încasate aferente drepturilor constatate (inclusiv încasările din anii precedenţi/din rămăşiţe).

Aşa cum s-a expus anterior, gradul de necolectare se determină prin raportare la doi indicatori economico-financiari, respectiv suma impozitelor şi taxelor locale, redevente, chirii încasate în anul anterior încheiat şi suma impozitelor şi taxelor locale, redevente, chirii de încasat în anul anterior încheiat, fără a se lua în considerare creanţele fiscale aflate în litigiu.

Suma impozitelor şi taxelor locale, redevente, chirii reprezintă venituri proprii clasificate în Contul de execuţie a bugetului local sub denumirea de Drepturi constatate care sunt defalcate în Drepturi constatate din anii precedenţi şi în Drepturi constatate din anul curent.

În acord cu judecătorul fondului, instanţa de recurs reţine că cei doi indicatori se raportează la Total drepturi constatate (de încasat), precum şi la Total drepturi încasate din drepturile constatate, astfel încât sumele luate în calcul privesc sume cumulate în legătură cu anii în cauză, şi nu doar sumele născute în anii de referinţă. Astfel, în sumele încasate au fost incluse şi încasările din rămăşite, fiind evident că sumele din rămăşiţe nu au fost menţionate ca încasate în anii când trebuiau plătite.

În funcţie de aceste coordonate, în mod corect prima instanţă a stabilit că, pentru anul fiscal 2014, suma corectă ce trebuia repartizată pentru echilibrarea bugetului este de 2.384.183 RON (în baza gradului de încasare de 81,92% stabilit de expert) şi nu 1.938.000 RON (în baza gradului de încasare de 66,60%) aşa cum au reţinut organele fiscale.

Faţă de considerentele expuse, Înalta Curte constată că prima instanţă a făcut o corectă aplicare a prevederilor legale incidente în cauză, motiv pentru care nu se impune casarea sentinţei recurate.

III. Soluţia instanţei de recurs şi temeiul juridic al acesteia

În baza dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborate cu art. 496 alin. (1) raportat la art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din C. proc. civ., Înalta Curte va menţine ca legală şi temeinică sentinţa instanţei de fond, urmând să respingă recursurile pentru motivele arătate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia tardivităţii invocată din oficiu.

Respinge recursul declarat de pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi împotriva sentinţei civile nr. 30/CA din 5 martie 2020 a Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca fiind tardiv formulat.

Respinge recursul formulat de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Oraşul Năvodari şi Primarul Oraşului Năvodari împotriva încheierii din 28 ianuarie 2019 şi sentinţei civile nr. 30/CA din 5 martie 2020 ale Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Respinge recursul formulat de pârâţii Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi şi Ministerul Finanţelor - Serviciul de Soluţionare a Plângerilor Prealabile şi a Contestaţiilor, ambii prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Constanţa, împotriva sentinţei civile nr. 30/CA din 5 martie 2020 a Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 28 septembrie 2022.