Jurisdictional competence for public service disputes: application of special administrative code provisions over general central authority rules

Şedinţa publică din data de 14 septembrie 2022

Asupra conflictului negativ de competenţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia II-a contencios administrativ şi fiscal la data de 13.11.2021 sub număr de dosar x/2020, reclamanta Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Autoritatea Electorală Permanentă, Unitatea Administrativ Teritorială Giurgiu, Primarul Municipiului Giurgiu şi A.:

(i) anularea Dispoziţiei Primarului Municipiului Giurgiu nr. 960/02.09.2020 privind transferul în interesul serviciului al domnului A., având funcţia publică de execuţie de consilier, clasa I, grad profesional superior, în cadrul Primăriei Municipiului Giurgiu, la Autoritatea Electorală Permanenta, precum şi anularea actului administrativ de numire a acestuia în funcţia publică specifică de consilier parlamentar emis de Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente;

(ii) repunerea domnului A. în situaţia juridică anterioară emiterii actelor administrative individuale anterior indicate.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa nr. 2749 din 23 aprilie 2021, Tribunalul Bucureşti, secţia II-a de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Giurgiu, secţia civilă.

Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă sesizată a reţinut incidenţa în speţă a prevederilor art. 10 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 554/2004 şi cum reclamanta are sediul pe raza Tribunalului Giurgiu a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea acestei instanţe.

2.2. Prin sentinţa nr. 50 din 16 februarie 2022, Tribunalul Giurgiu, secţia civilă a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.

În motivare, instanţa a reţinut că unul dintre pârâţi, respectiv Autoritatea Electorală Permanentă, este o autoritate publică centrală, împrejurare de natură a atrage incidenţa în speţă a dispoziţiilor art. 10 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004. Raportat la domiciliul/sediul pârâţilor care se află în circumscripţia teritorială a Curţii de Apel Bucureşti, în temeiul art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004, competenţa materială şi teritorială de soluţionare aparţine acestei instanţe.

2.3. Prin sentinţa nr. 844 din 4 mai 2022, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti; a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu soluţionarea acestuia.

Pentru a pronunţa această hotărâre, Curtea de Apel Bucureşti a reţinut că reclamanta a dedus judecăţii un litigiu de contencios administrativ având ca obiect raporturile de serviciu ale funcţionarului public, astfel că devin incidente dispoziţiile art. 536 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, norme speciale, derogatorii de la dreptul comun, în raport cu care competenţa materială de soluţionare a cauzei revine secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului.

Sub aspectul competenţei teritoriale, curtea de apel a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 10 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, apreciind că în cazul reclamantei Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, se instituie regula sesizării exclusiv a instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului; având în vedere şi dispoziţiile art. 112 din C. proc. civ., a stabilit că instanţa competentă teritorial în soluţionarea cauzei este Tribunalul Bucureşti, secţia a a II-a contencios administrativ şi fiscal, această instanţă fiind cea aleasă de reclamantă la momentul introducerii cererii de chemare în judecată.

II. Soluţia Înaltei Curţi asupra conflictului de competenţă

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2, 134 şi 135 alin. (1) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, în considerarea argumentelor ce succed.

Obiectul principal al prezentului demers judiciar îl constituie solicitarea reclamanta Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici de anulare a Dispoziţiei Primarului Municipiului Giurgiu nr. 960/02.09.2020 privind transferul în interesul serviciului al domnului A., având funcţia publică de execuţie de consilier, clasa I, grad profesional superior, în cadrul Primăriei Municipiului Giurgiu, la Autoritatea Electorală Permanenta, precum şi anularea actului administrativ de numire a acestuia în funcţia publică specifică de consilier parlamentar emis de Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente;

Argumentul reţinut de Tribunalul Giurgiu pentru a-şi declina competenţa de soluţionare a cauzei către Curtea de Apel Bucureşti s-a fundamentat pe faptul că reclamanta a înţeles să cheme în judecată pe lângă UAT Giurgiu, Primarul Municipiului Giurgiu, A. şi pe Autoritatea Electorală Permanentă, care reprezintă o autoritate publică centrală.

Or, în speţă, din modul în care reclamanta a înţeles să îşi formuleze petitul cererii de chemare în judecată, cât şi din motivarea în fapt şi în drept a cererii, rezultă că aceasta a înţeles să deducă judecăţii un litigiu de contencios administrativ având ca obiect raporturile de serviciu ale funcţionarului public.

Conform dispoziţiilor art. 536 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ "Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public sunt de competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe."

În aceste condiţii, este evident faptul că faţă de natura litigiului dedus judecăţii şi de obiectul acestuia, competenţa de soluţionare a cauzei nu se stabileşte prin raportare la rangul autorităţilor publice pârâte, conform prevederilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, care reprezintă dreptul comun în materia contenciosului administrativ, ci competenţa materială de soluţionare a litigiului se determină conform dispoziţiilor art. 536 din O.U.G. nr. 57/2019, care sunt norme speciale, derogatorii de la dreptul comun.

În consecinţă, tribunalul este competent să soluţioneze prezenta cauză în primă instanţă şi nu există nicio împrejurare care să justifice declinarea competenţei către Curtea de Apel Bucureşti.

În ceea ce priveşte competenţa teritorială, Înalta Curte are în vedere prevederile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 212/2018, potrivit cărora:

"(3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului.".

În consecinţă, premisa esenţială de aplicare a textului o constituie calitatea reclamantului, titular al cererii de chemare în judecată, în funcţie de aceasta stabilindu-se instanţa competentă teritorial să judece procesul.

Atunci când reclamant este o persoană fizică sau o persoană juridică de drept privat, acţiunea revine în competenţa teritorială exclusivă a instanţei de la domiciliul sau sediul său.

În cazul părţii reclamante "autoritate publică, instituţie publică şi asimilată acestora", cum este cazul reclamantei Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, se instituie regula sesizării exclusiv a instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului.

Or, reclamanta a chemat în judecată Autoritatea Electorală Permanentă - instituţie publică cu sediul în mun. Bucureşti, UAT Giurgiu şi Primarul Municipiului Giurgiu, ambii cu sediul în judeţul Giurgiu, precum şi persoana fizică A., cu domiciliul în jud. Giurgiu.

În acest context, sunt incidente prevederile art. 112 C. proc. civ., în sensul că acţiunea poate fi adresată instanţei competente pentru oricare dintre pârâţi (persoană fizică sau autoritatea publică emitentă), opţiunea alegerii acesteia revenind reclamantului.

Tribunalul Bucureşti este una din instanţele competente să soluţioneze prezenta cauză, întrucât, astfel cum rezultă din petitul cererii de chemare în judecată, reclamanta a solicitat şi anularea Ordinului de numire în funcţie a pârâtului A., emis de Preşedintele Autorităţii Elecorale Permanente, instituţie publică cu sediul în mun. Bucureşti.

În consecinţă, prin depunerea cererii de chemare în judecată la Tribunalul Bucureşti, reclamanta a învestit în mod legal această instanţă, fixând în mod definitiv competenţa în favoarea acesteia, iar opţiunea acesteia nu poate fi contestată nici de către pârât, nici de către instanţă.

Nu se poate reţine interpretarea că opţiunea legiuitorului a fost ca în reglementarea Legii nr. 554/2004 procesul de contencios administrativ să se desfăşoare numai la instanţa de la domiciliul/sediul persoanei fizice sau al persoanei juridice de drept privat (fie că este reclamantă, fie că este pârâtă), inclusiv atunci când la proces participă o autoritate/instituţie publică sau asimilată acestora în calitate de pârât.

În ipoteza în care în proces partea reclamantă şi partea pârâtă sunt instituţii publice sau autorităţi publice, inclusiv asimilate, alături de un pârât persoană fizică sau juridică de drept privat, competenţa teritorială este una alternativă, cât timp textul de lege face referire la calitatea procesuală de pârât (necircumstanţiat), şi nu la domiciliul sau sediul pârâtului persoană fizică sau juridică de drept privat, devenind incident principiul de interpretare a legii potrivit căruia unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa teritorială de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici şi pe pârâţii Autoritatea Electorală Permanentă, Unitatea Administrativ Teritorială Giurgiu, Primarul Municipiului Giurgiu şi A. în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici şi pe pârâţii Autoritatea Electorală Permanentă, Unitatea Administrativ Teritorială Giurgiu, Primarul Municipiului Giurgiu şi A. în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 septembrie 2022.