Refund of judicial stamp fee: inapplicability of special administrative jurisdiction exemption to standard actions under Law No. 554/2004
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice rejected the appellant’s appeal as unfounded, thereby upholding the lower court’s dismissal of the claimant’s request for the restitution of the judicial stamp fee. The dispute concerned a refund claim filed under Emergency Government Ordinance No. 80/2013 regarding a tax paid on a prior administrative action, which the appellate court had dismissed on the grounds that the underlying case did not qualify for an exemption. The decisive legal basis established that the initial proceeding, filed under Law No. 554/2004, did not constitute a "special administrative jurisdiction" exempt from fees pursuant to Article 21(4) of the Constitution and Article 29(1)(i) of the Ordinance, nor did it fall under Article 45(1) for restitution; consequently, the standard fee applicable under Article 16(a) of the Ordinance remained valid, and the arguments of internal contradiction in the lower court’s reasoning were rejected.
Legislator headnote
AI generatedart. 29 alin. (1) lit. i) din O.U.G. nr. 80/2013, art. 29 alin. (1) lit. l) din O.U.G. nr. 80/2013, art. 16 lit. a) din O.U.G. nr. 80/2013, art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ, art. 45 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 80/2003, art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ; Refund of judicial stamp fee: inapplicability of special administrative jurisdiction exemption to standard actions under Law No. 554/2004: Instanţa de fond a constatat iniţial că soluţionarea litigiului din dosarul nr. x/2019 reprezintă o jurisdicţie specială administrativă în accepţiunea Legii nr 554/2004, care este scutită de taxă judiciară de timbru, potrivit art. 21 alin. (4) din Constituţie şi art. 29 alin. (1) lit. l) din O.U.G. nr. 80/2013, după care, s-a dezis de aceste considerente şi şi-a întemeiat soluţia de respingere a cererii pe dispoziţiile art. 16 lit. a) din O.U.G. nr. 80/2013.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 14 septembrie 2022
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată la data de 09.08.2021, reclamantul A. a formulat cerere de restituire a taxei judiciare de timbru achitate în dosarul nr. x/2019 al Curţii de Apel Cluj, potrivit chitanţei seria x/26.02.2019, în temeiul art. 29 alin. (1) lit. i) din O.U.G. nr. 80/2013.
2. Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa nr. 230 din 22 septembrie 2021, Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a respins cererea de restituire a taxei judiciare de timbru formulată de către reclamantul A..
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinţei nr. 230 din 22 septembrie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fisca,l a formulat recurs A., prin care a solicitat admiterea recursului şi schimbarea în tot a sentinţei atacate.
În motivarea recursului, a arătat că hotărârea recurată este nelegală, întrucât cuprinde motive contradictorii cu natura cauzei.
Instanţa de fond a constatat iniţial că soluţionarea litigiului din dosarul nr. x/2019 reprezintă o jurisdicţie specială administrativă în accepţiunea Legii nr 554/2004, care este scutită de taxă judiciară de timbru, potrivit art. 21 alin. (4) din Constituţie şi art. 29 alin. (1) lit. l) din O.U.G. nr. 80/2013, după care, s-a dezis de aceste considerente şi şi-a întemeiat soluţia de respingere a cererii pe dispoziţiile art. 16 lit. a) din O.U.G. nr. 80/2013.
Recurentul-reclamant a mai menţionat că cererea de restituire a taxei judiciare de timbru ce a format obiectul dosarului nr. x/2021 a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 45 alin. (1) lit. a) şi art. 29 alin. (1) lit. l) din O.U.G. nr. 80/2013 şi pe cele ale art. 21 alin. (4) din Constituţie.
II. Soluţia instanţei de recurs
Examinând sentinţa recurată prin prisma criticilor formulate, care se circmscriu motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., şi a dispoziţiilor legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.
Reclamantul a formulat cerere de restituire a taxei judiciare de timbru achitate în dosarul nr. x/2019, invocând prevederile art. 29 alin. (1) lit. i), art. 45 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 80/2003 şi art. 21 alin. (4) din Constituţia României.
Curtea de apel a respins cererea reţinând că nu se circumscrie dispoziţiilor art. 45 alin. (1) lit. a) şi nici ale art. 29 alin. (1) lit. i) din O.U.G. nr. 80/2013 invocate de către reclamant, întrucât nu se referă la o cauză penală ori la despăgubiri civile pentru prejudicii materiale şi morale decurgând dintr-o astfel de cauză, ci la o acţiune în contencios administrativ, care a fost respinsă de prima instanţă ca inadmisibilă şi care se timbra, conform art. 16 lit. a) din O.U.G. nr. 80/2013 cu taxă judiciară de timbru în sumă de 50 RON.
Soluţia instanţei de fond este corectă.
Recurentul- relamant a invocat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., susţinând că hotărârea atacată cuprinde motive contradictorii cu natura cauzei, în acest sens, arătând că instanţa de fond a constatat mai întâi că soluţionarea litigiului din dosarul nr. x/2019 reprezintă o jurisdicţie specială administrativă în accepţiunea Legii nr 554/2004, care este scutită de taxă judiciară de timbru, potrivit art. 21 alin. (4) din Constituţie şi art. 29 alin. (1) lit. i) din O.U.G. nr. 80/2013, iar apoi, aceeaşi instanţă şi-a întemeiat soluţia de respingere a cererii pe dispoziţiile art. 16 lit. a) din O.U.G. nr. 80/2013.
Verificând considerentele sentinţei recurate, se constată că susţinerile recurentului sunt nefondate. Instanţa de fond nu a prezentat un raţionament ambiguu şi nici contradictoriu, dimpotrivă, concluzia acesteia fiind clară, în sensul că scutirea de la plata taxei judiciare de timbru nu se aplică în prezenta cauză, întrucât cererea pentru soluţionarea căreia s-a achitat taxa judiciară de timbru, respectiv acţiunea înregistrată sub nr. x/2019 s-a întemeiat pe prevederile Legii nr. 554/2001 şi nu intră sub incidenţa prevederilor art. 29 alin. (1) lit. i) din O.U.G. nr. 80/2013, invocate chiar de către reclamant în cuprinsul cererii de restituire.
De asemenea, nu pot fi reţinute nici susţinerile recurentului-reclamant privind incidenţa dispoziţiile art. 21 alin. (4) din Constituţie, întrucât procedura de soluţionare a unei cereri formulate în faţa unei instanţe de contencios administrativ precum cea care a făcut obiectul dosarului nr. x/2019, întemeiată pe dispoziţiile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, nu intră în categoria "jurisdicţiilor speciale administrative", pentru a opera scutirea de la plata taxei judiciare de timbru.
Totodată, Înalta Curte observă că recurentul-reclamant nu a invocat niciun motiv de natură să justifice restituirea taxei judiciare de timbru, în temeiul art. 45 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013.
Pentru considerentele expuse, constatând că nu există motive de reformare a sentinţei, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., va respinge recursul declarat de reclamantul A., ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei nr. 230 din 22 septembrie 2021 a Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 septembrie 2022.