Inclusion of stereotactic radiotherapy in national health program: statutory attribution of program approval power to the Government

Şedinţa publică din data de 6 iulie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Cluj sub nr. x/2021, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună obligarea pârâtelor la includerea tratamentului de radioterapie stereotactică în cadrul Programului naţional de oncologie - Subprogramul de radioterapie, cu consecinţa decontării acestui serviciu.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 199/2021 din 1 iulie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a fost admisă cererea formulată de societatea S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, prin Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Au fost obligaţi pârâţii Guvernul României, Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate la includerea tratamentului de radioterapie stereotactică în cadrul Programului Naţional de oncologie - subprogramul de radioterapie cu consecinţa decontării acestui serviciu.

3. Cererile de recurs

Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond au formulat recurs Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

3.1 Ministerul Sănătăţii a declarat recurs întemeiat pe motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 4, 6, 8 din C. proc. civ., solicitând casarea sentinţei şi, ulterior rejudecării, respingerea acţiunii.

Motivele recursului au fost expuse în cererea de exercitare a căii de atac, depuse la dosarul cauzei .

3.2 Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a declarat recurs întemeiat pe motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 4, 6, 8 din C. proc. civ., solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate şi, după rejudecare, respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.

Motivele recursului au fost expuse în cererea de exercitare a căii de atac, depuse la dosarul cauzei .

4. Apărările intimatei

Intimata-reclamantă a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursurilor ca nefondate cu consecinţa menţinerii hotărârii primei instanţe.

II. Soluţia instanţei de recurs

Examinând sentinţa atacată, Înalta Curte apreciază că recursurile sunt fondate, în limitele şi pentru motivele ce vor fi arătate în continuare, fiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din noul C. proc. civ.

2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante.

Reclamanta S.C. A. S.R.L. a învestit instanţa de contencios administrativ cu o acţiune prin care a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună obligarea pârâtelor la includerea tratamentului de radioterapie stereotactică în cadrul Programului naţional de oncologie - Subprogramul de radioterapie, cu consecinţa decontării acestui serviciu.

Prin sentinţa atacată, a fost admisă cererea formulată de reclamantă şi au fost obligaţi pârâţii Guvernul României, Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate la includerea tratamentului de radioterapie stereotactică în cadrul Programului Naţional de oncologie - subprogramul de radioterapie cu consecinţa decontării acestui serviciu.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Reclamanta A. S.R.L. este un spital de oncologie şi o clinica privată cu sediul în Cluj Napoca care acordă tratamente de radioterapie bolnavilor de cancer inclusiv radioterapie stereotactică.

Având în vedere că acest tratament cu radioterapie stereotactică nu este inclus în Programul Naţional de Oncologie cu consecinţa decontării acestui serviciu, reclamanta a realizat demersuri administrative pentru realizarea acestui deziderat.

Potrivit art. 49 din Legea 95/2006 elaborarea programelor naţionale are la bază următoarele obiective: rezolvarea cu prioritate a problemelor de sănătate în conformitate cu strategia naţională de sănătate, utilizarea eficientă a resurselor alocate pentru îndeplinirea obiectivelor şi indicatorilor aprobaţi, fundamentarea programelor pe nevoile populaţiei evidenţiate din data obiective şi asigurarea concordanţei cu politicile, strategiile şi recomandărilor instituţiilor şi organizaţiilor în domeniu.

Astfel, programele naţionale de sănătate sunt elaborate de către Ministerul Sănătăţii cu participarea C.N.A.S., iar conform Secţiunii B din Anexa la H.G. nr. 155/2017 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate, unul din obiectivele programului naţional de oncologie este radioterapia bolnavilor cu afecţiuni oncologice realizate în regim de spitalizare de zi.

Observând Ordinul C.N.A.S. nr. 245/2017, radioterapia stereotactică nu este inclusă în serviciile de radioterapie acordate bolnavilor cu afecţiuni oncologice. Acest lucru este recunoscut şi de către pârâţi, care nu neagă necesitatea includerii acestei subprogram de radioterapie în programul naţional, fiind depus de către Ministerul Sănătăţii corespondenţa cu reprezentanţii comisiei de oncologie privind oportunitatea includerii tratamentului prin radioterapie stereotactică între activităţile programului naţional de oncologie, comisia fiind de acord cu includerea, arătând tipurile de cancer pentru care această metodă este indicată şi propunându-se continuarea demersurilor administrative.

De asemenea, rezultă că a fost aprobat pentru un număr de pacienţi efectuarea procedurilor pentru radioterapie stereotactică în străinătate, situaţie posibilă, de altfel, prin O.U.G. nr. 28/2003 şi Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 50/2004.

În condiţiile în care reclamanta a arătat că oferă aceste servicii de tratament oncologic prin radioterapie stereotactică, că în perioada stării de urgenţă a acordat tratament unui număr de 23 de pacienţi oncologici, iar după stabilirea stării de alertă, a acordat tratamente unui număr de 106 pacienţi oncologici, concluzia este că această tehnică de radioterapie este necesară, că se efectuează în beneficiul pacienţilor oncologici asiguraţi în sistemul naţional de asigurări de sănătate şi, prin urmare, includerea acestui tratament de radioterapie stereotactică în subprogramul de radioterapie din Programul Naţional Oncologic este în consonanţă cu obiectivele stabilite în art. 49 al Legii nr. 95/2006.

În acest sens, statul ar sprijini pacienţii cu afecţiuni oncologici asiguraţi în sistemul naţional, protejând dreptul acestora la viaţă şi sănătate şi ar înlătura neajunsurile legate de deplasarea acestor pacienţi în străinătate, în condiţiile în care există persoane juridice române care furnizează astfel de servicii medicale de specialitate.

Pe de altă parte, ar înlătura şi discriminarea între furnizorii de serviciu medicale din ţară şi cei din afara ţării, atât timp cât autorităţile naţionale procedează la decontarea acestor servicii de radioterapie efectuate în afara ţării.

Evident, decizia includerii acestor servicii trebuie să fie susţinută în baza Ghidului şi protocolului de practică medicală, în conformitate cu dispoziţiile art. 4 alin. (1) lit. g) şi art. 16 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 90/2006, dar, cu toate acestea, acţiunea este întemeiată pentru că demersurile administrative în acest sens trenează la nivelul Ministerului Sănătăţii şi a C.N.A.S., iar acest tratament face parte din cadrul serviciilor de radioterapie şi pe plan european, fapt care conduce la necesitatea asigurării concordanţei cu programele naţionale de sănătate ale celorlalte state membre ale Uniunii Europene.

Or, atât timp cât acest tratament de radioterapie se efectuează în prezent în baza ghidurilor internaţionale, fapt recunoscut de către Ministerul Sănătăţii şi C.N.A.S., care au aprobat pentru unii pacienţi decontarea acestui tratament, curtea de apel a apreciat că tratamentul cu radioterapie stereotactică poate fi inclus şi decontat în cadrul Programului Naţional de Oncologie.

Înalta Curte apreciază că instanţa de fond a făcut o greşită interpretare şi aplicare a prevederilor Legii nr. 95/2006.

Astfel, Înalta Curte reţine că obiectul acţiunii deduse judecăţii îl constituie obligarea autorităţilor pârâte la includerea tratamentului de radioterapie stereotactică în cadrul Programului naţional de oncologie - Subprogramul de radioterapie, cu consecinţa decontării acestui serviciu, dat fiind refuzul nejustificat al acestora, în sensul Legii nr. 554/2004.

Înalta Curte constată, însă, că autorităţile recurente nu au printre atribuţiile prevăzute de actul normativ sus menţionat includerea unor anumite tratamente în programele naţionale de sănătate - potrivit art. 51 alin. (4) din Legea nr. 95/2006, structura, obiectivele şi orice alte condiţii şi termene necesare implementării şi derulării programelor naţionale de sănătate se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Aceasta înseamnă că nu există un refuz nejustificat al CNAS şi Ministerului Sănătăţii de a include tratamentul de radioterapie stereotactică în cadrul Programului naţional de oncologie, în condiţiile în care aceste autorităţi nu aveau o asemenea atribuţie potrivit legii şi, deci, nu puteau exprima explicit, cu exces de putere, voinţa de a nu rezolva cererea intimatului-reclamant.

Nu prezintă relevanţă în raport cu obiectul acţiunii deduse judecăţii susţinerile intimatului potrivit cărora CNAS şi Ministerul Sănătăţii ar deţine "rolurile centrale şi fundamentale în procesul de elaborare şi implementare a programelor naţionale" în temeiul prevederilor art. 51 şi 56 din Legea nr. 95/2006. Aceasta întrucât participarea celor două autorităţi la elaborarea programelor naţionale de sănătate şi îndrituirea Ministerului Sănătăţii de a le propune Guvernului spre aprobare nu înseamnă că acestea deţin şi puterea decizională de aprobare a conţinutului respectivelor programe, iar cererea de chemare în judecată nu are ca obiect şi obligarea CNAS şi Ministerul Sănătăţii la îndeplinirea atribuţiilor prevăzute expres de lege.

2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursurile declarate de Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate împotriva sentinţei civile nr. 199/2021 din 1 iulie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.

Va casa în parte sentinţa atacată şi rejudecând, va respinge acţiunea formulată în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Va menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei, în condiţiile în care Guvernul României nu a formulat cerere de recurs împotriva acesteia.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate împotriva sentinţei civile nr. 199/2021 din 1 iulie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează în parte sentinţa atacată şi rejudecând:

Respinge acţiunea formulată în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 6 iulie 2022.