Challenging assessor re-authorization under new ISCED specialization criteria: applicability of transitional automatic registration clause versus statutory re-evaluation requirement

Şedinţa publică din data de 30 iunie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin acţiunea înregistrată la data de 01.10.2020 pe rolul Curţii de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2020, şi modificată prin cererea depusă la data de 24.11.2020, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Naţională pentru Calificări, anularea/modificarea răspunsului privind soluţionarea plângerii prealabile nr. x/A/18.09.2020; modificarea/anularea actelor administrative emise de intimată sub nr. x/13.08.2020, nr. y/28.07.2020 şi nr. 5439/28.07.2020; obligarea pârâtei să-i recunoască dreptul de a desfăşura activităţi specifice, conform certificatului de evaluator de competenţe profesionale seria x nr. x din 24.02.2015, respectiv în ocupaţiile în care a fost certificat de Autoritatea Naţională pentru Calificări anterior apariţiei OMEN nr. 3629/2018; obligarea pârâtei la plata venitului lunar mediu brut realizat în anul 2019, în valoare de 2431,93 RON, începând cu data încetării dreptului său de a efectua evaluări în calitate de evaluator mecanic auto şi vulcanizator.

De asemenea, reclamantul A. a solicitat suspendarea executării actelor administrative atacate până la soluţionarea definitivă a cauzei, precum şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 1/2021 din 25 ianuarie 2021, Curtea de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii;

A respins excepţia prematurităţii acţiunii;

A respins excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului;

A respins acţiunea, astfel cum a fost modificată, formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Naţională pentru Calificări;

A respins cererea de chemare în judecată a altei persoane formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu reclamantele - intervenient forţat B. S.R.L. şi C. S.R.L.;

A respins cererea de suspendare a executării notificărilor nr. x/28.07.2020 şi nr. y/28.07.2020, a adresei nr. x/13.08.2020 şi a răspunsului la plângerea prealabilă nr. x/A/13.08.2020.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile a formulat recurs reclamantul A., invocând cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

În motivarea recursului arată că în temeiul art. 4 din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost lămurit prin Decizia 36/2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, invocă nelegalitatea actelor administrative individuale constând în notificările nr. x/28.07.2020 şi nr. y/28.07.2020, acestea fiind emise cu încălcarea cerinţelor legale referitoare la cuprinsul actului administrativ, respectiv nu conţin motivele de fapt, temeiurile de drept şi posibilitatea contestării.

Astfel, arată că ambele notificări au aceeaşi motivare în fapt şi în drept a obligaţiei instituite în sarcina centrelor de evaluare B. şi C. S.R.L., de a desemna şi depune documente pentru un alt evaluator de competenţe profesionale certificat, specialist în domeniul ISCED (Clasificarea internaţională standard a educaţiei) Construcţii de maşini, manufacturare şi construcţii, dovedit prin diplomă de studii univeristare, întrucât recurentul-reclamant deţine diploma de licenţă obţinută în domeniul "Geografie", care se încadrează în domeniul ISCED "Ştiinţe sociale, afaceri şi drept."

Cu privire la motivarea în drept a actelor administrative atacate s-a invocat respectarea prevederilor art. 9 lit. a) şi b) din Procedură, art. 3 lit. d) din Metodologie, art. VIII pct. 6 2 lit. e) şi f) din Instrucţiune şi a criteriului Resurse umane şi materiale.

Consideră că este prejudiciat direct prin aceste notificări care au dus la desemnarea de către cele două centre a altor evaluatori în locul său, cu consecinţa pierderii dreptului de a realiza venituri.

Precizează că potrivit art. 1 alin. (2) din C. civ., constituie izvoare ale dreptului civil uzanţele, iar în lipsa acestora, dispoziţiile referitoare la situaţii asemănătoare, astfel că, întrucât în România nu a fost adoptat un cod administrativ (fiind adoptate, prin H.G. nr. 1360/2008, numai Tezele prealabile ale proiectului unui asemenea cod) devin aplicabile prevederile Codului de procedură fiscală, singurul cod în care este reglementat conţinutul actului administrativ fiscal, respectiv art. 49 alin. (3) şi art. 46 alin. (2).

Critică faptul că instanţa de fond a reţinut că prin notificări, ANC a dispus înlocuirea sa, întrucât studiile sale nu se încadrează în domeniul ISCED "Construcţii de maşini, manufacturare şi construcţii", deşi art. 3 alin. a) din Metodologia pentru stabilirea criteriilor şi procedurilor de evaluare şi certificare ale evaluatorilor de competenţe profesionale, evaluatorilor de evaluatori şi evaluatorilor externi, aprobată prin Ordinul Ministrului Educaţiei Naţionale nr. 3629/2018, prevede că:

"a) (…) Domeniile ISCED sunt următoarele: Educaţie; Arte şi Ştiinţe Umaniste; Ştiinţe sociale, Jurnalism şi Comunicare; Afaceri, Administraţie şi Drept; Ştiinţele naturii, Matematică şi Statistică; Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor; Inginerie, Industrie Prelucrătoare şi Construcţii; Agricultură, Silvicultură, Piscicultură şi Ştiinţe Veterinare; Sănătate şi Asistenţă Socială; Servicii", recurentul-reclamant invocând caracterul de normă specială a acestor prevederi şi solicitând aplicarea lor.

Susţine că din examinarea dispoziţiilor de mai sus reiese că niciunul din domeniile menţionate în notificări nu este prevăzut de art. 3 alin. a) al metodologiei, aşa încât motivul de fapt invocat în cele două notificări nu este real, sens în care solicită anularea celor două notificări ca fiind nelegale, întrucât lipseşte motivarea în fapt a acestora.

Precizează că invocă nelegalitatea celor două notificări şi solicită anularea lor şi pentru nemotivarea acestora în drept. Astfel, temeiul de drept arătat în ambele notificări constă în "respectarea prevederilor art. 9 lit. a) şi b) din Procedură, art. 3 lit. d) din Metodologie, art. VIII pct. 6 2 lit. e) şi f) din Instrucţiune şi ale Criteriilor - criteriul Resurse umane şi materiale."

Arată că prevederile invocate nu au nicio legătură cu motivul de fapt al notificărilor, cu excepţia art. 3 lit. d) din Metodologia aprobată prin Ordinul Ministrului Educaţiei Naţionale nr. 3629/2018, conform căruia "Poate participa la selecţia pentru obţinerea calităţii de evaluator de competenţe profesionale orice persoană interesată care îndeplineşte, cumulativ, următoarele criterii: (...) d) a participat în ultimii 4 ani la programe de formare profesională continuă în domeniul educaţional în care are specializarea (minimum 40 de ore)", ceea ce nu are nicio legătură cu domeniile studiilor superioare invocate ca motiv de fapt.

Consideră astfel, că motivul de drept invocat (art. 3 lit. d) este străin de motivul de fapt, nefiind aplicabil în speţă, în condiţiile în care recurentul-reclamant nu a contestat vreo împiedicare de participare la selecţia pentru obţinerea calităţii de evaluator.

Invocă nelegalitatea celor două notificări şi din perspectiva faptului că acestea se referă la "evaluator certificat", iar art. 2 alin. (3) din Metodologie se referă la "evaluatori înscrişi în Registru", respectiv în Registrul naţional al evaluatorilor de competenţe profesionale, între aceste noţiuni existând deosebiri esenţiale din punct de vedere al procedurii de parcurs pentru dobândirea acestor calităţi.

De asemenea, susţine că notificările nu conţin menţiunea posibilităţii de a fi atacate, menţiune obligatorie, ceea ce dovedeşte nelegalitatea acestora şi imposibilitatea instanţelor de judecată de a efectua controlul judecătoresc.

În ceea ce priveşte motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., arată că dispoziţia tranzitorie de la art. 25 din Metodologie a avut drept scop menţinerea activităţii centrelor de evaluare prin continuarea prestării serviciilor de către evaluatorii autorizaţi anterior emiterii Ordinului nr. 3629/2018, această activitate urmând a fi desfăşurată până la următoarea autorizare a centrelor, această din urmă susţinere, preluată din susţinerile intimatei, constituind o adăugare la lege, întrucât ordinul în discuţie nu prevede o asemenea situaţie.

Consideră că interpretarea corectă a art. 25 alin. (2) din Metodologie este aceea că în termen de maxim 60 de zile centrele trebuiau să facă cererea de înscriere a evaluatorilor şi că după expirarea acestui termen, evaluatorii nu mai pot fi înscrişi automat în baza cererii centrului, ci numai după parcurgea procedurii prevăzute de art. 3 alin. a) din Metodologia aprobată prin Ordinul Ministrului Educaţiei Naţionale nr. 3629/2018.

Prin urmare, consideră că instanţa de fond a aplicat greşit alin. (2) al art. 25 din Metodologie, întrucât acest articol nu prevede o limită de timp în care centrele pot desfăşura activitate cu evaluatorii înscrişi în Registru ca fiind până la următoarea autorizare, iar această adăugare la lege a generat soluţia instanţei, conform căreia ANC are dreptul de a cenzura experţii şi de a nu le recunoaşte un drept pe care îl au în temeiul înscrierii în Registru, în condiţiile în care respectivele condiţii sunt impuse de reglementări care au intervenit ulterior înscrierii acestora în registrul evaluatorilor de competenţe profesionale şi trebuie îndeplinite numai de către cei care solicită evaluarea şi certificarea, respectiv înscrierea în registru.

Invocă teoria drepturilor câştigate şi imposibilitatea anulării acestui drept prin acte administrative în afara condiţiilor prevăzute de lege.

Precizează că a dobândit calitatea de expert în baza art. 25 şi art. 11 din Ordinul nr. 3629/2018, fiind înscris în Registru, iar excluderea sa din registru şi lipsirea sa de dreptul de a profesa ca evaluator în domeniul pentru care este înscris poate avea loc numai în condiţiile art. 24 din acelaşi ordin, situaţie de fapt inexistentă în cauză şi care nici nu este invocată de către partea adversă ca temei al respingerii dreptului său.

Mai arată că înscrierea sa în registru a fost făcută de ANC în temeiul art. 25 alin. (2) din Metodologie, în baza cererii centrului de evaluare unde funcţiona ca evaluator la apariţia Ordinului nr. 3629/2018; cererea centrului a fost motivată de faptul că făcuse evaluări în domeniile mecanic auto şi mecanic vulcanizator, în baza certificatului de evaluator de la dosar, emis urmare a dovedirii îndeplinirii condiţiilor cerute înainte de apariţia Ordinului nr. 3629/2018.

Susţine că are competenţe în cele două domenii, iar documentele ce le atestă sunt menţionate de ANC în Registrul evaluatorilor, ce are valoarea unui înscris autentic.

Astfel, arată că la rubrica 5 a registrului este menţionat domeniul ISCED în care este competent a face evaluări (domeniu 7 "Inginerie, producţie şi construcţii"), care cuprinde la 7.1.6 şi ocupaţiile pentru care a fost respins prin cele două notificări, iar la rubrica 9 "Data expirării" nu este făcută nicio menţiune, deşi la alţi evaluatori sunt trecute date ale expirării.

Date fiind aceste aspecte, precizează că registrul dovedeşte, cu forţa înscrisului autentic, că: este competent a efectua evaluări în domeniul ISCED 7.1.6.; are studii şi practică în domeniul auto; a fost şi a rămas înscris în registrul evaluatorilor de competenţe profesionale ca evaluator în domeniul "Inginerie, producţie şi construcţii (ISCED 2013F)", care acoperă ocupaţiile pentru care a fost eu propus ca evaluator, dar refuzat de ANC, fiind specialist în acest domeniu; în 1987 a absolvit Şcoala militară de maiştri şi subofiţeri specializarea "subofiţeri auto", studii militare care i-au fost echivalate în condiţiile Legii nr. 30/1990 şi a H.G. nr. 521/1990, cu "tehnolog prelucrări la rece, proiectant în industria construcţiilor de maşini"; din 2017 până în 24.09.2020 a condus 98 de procese de evaluare pentru calificarea "mecanic auto", conform adeverinţei nr. x/24.09.2020 eliberate de Centrul de evaluare din cadrul C. S.R.L., iar din 2017 până în 2020 a condus 62 procese de evaluare pentru calificarea "mecanic vulcanizator", conform adeverinţei nr. x din 29.09.2020, eliberate de Centrul de evaluare din cadrul B. S.R.L., iar la data emiterii notificărilor această competenţă nu era expirată.

În acest sens invocă dispoziţiile art. 1 alin. (3) din Constituţia României şi faptul că este eronată interpretarea intimatei conform căreia dreptul său legal de a exercita prerogativele de evaluator, dobândite în condiţiile legii, poate fi anulat prin efectul unor acte administrative emise de ANC.

Susţine că ANC avea posibilitatea să revoce înscrierea sa în registru ca evaluator în domeniul 7.1.6. şi să completeze la rubrica "Data expirării" data la care a fost operată revocarea, dar, cu toate acestea, a procedat la nerecunoaşterea propriului său act (registrul) cu ocazia reautorizării celor două centre.

Mai arată că prin înscrierea sa în registru ca evaluator în domeniul ISCED 7.1.6. şi prin neexpirarea acestei competenţe, are aceleaşi drepturi şi obligaţii ca un evaluator înscris în registru urmare a parcurgerii procedurii prevăzute de aceeaşi Metodologie.

De asemenea, menţionează că dreptul său de a profesa ca evaluator este un veritabil drept la muncă, sens în care invocă art. 23 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului din 10 decembrie 1948 privind dreptul la muncă, criticând argumentul instanţei de fond în sensul că, în cadrul reevaluării, pârâta a constatat neîndeplinirea de către reclamant a prevederilor art. 3 lit. a) din Ordin şi a solicitat centrelor de evaluare să desemneze alt evaluator.

Consideră că acest considerent este eronat, întrucât reevaluarea are loc conform prevederilor art. 11 alin. (3) din Ordinul nr. 3629/2018, respectiv pe baza unui interviu şi a portofoliului profesional ce cuprinde dovezi privind activitatea de evaluator, or, în cauză, intimata nu a desfăşurat o asemenea activitate, iar pe de altă parte, argumentul anterior arătat a fost susţinut de către pârâtă.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata-pârâtă Autoritatea Naţională pentru Calificări a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei atacate ca temeinică şi legală.

În motivare arată că a realizat proiectul de ordin al ministrului educaţiei naţionale privind aprobarea Metodologiei pentru stabilirea criteriilor şi procedurilor de evaluare şi certificare ale evaluatorilor de competenţe profesionale, evaluatorilor de evaluatori şi evaluatorilor externi, care a fost aprobat prin Ordinul Ministrului Educaţiei Naţionale nr. 3629/2018, modificat şi completat prin Ordinul Ministrului Educaţiei Naţionale nr. 5695/2018.

Menţionează că un evaluator poate fi utilizat de către un Centru de evaluare a competenţelor profesionale obţinute pe alte căi decât cele formale numai dacă este certificat de către ANC şi este înscris în Registru.

În acest sens, arată că noua Metodologie contribuie la asigurarea calităţii procesului de educaţie şi formare profesională continuă a adulţilor şi asigură transparentizarea criteriilor şi procedurilor de evaluare şi certificare a evaluatorilor de competenţe profesionale, a evaluatorilor de evaluatori şi a evaluatorilor externi, creând un cadru unitar în educaţia şi formarea profesională continuă a adulţilor.

Apreciază că sunt nefondate susţinerile recurentului-reclamant în sensul că odată dobândită calitatea de evaluator, aceasta este definitivă, fără a se mai putea impune noi condiţii pentru a păstra certificarea ca evaluator.

Precizează că recurentul-reclamant deţine diplomă de licenţă obţinută în domeniul "Geografie", care se încadrează în domeniul ISCED "Ştiinţe sociale, afaceri şi drept".

Mai arată că la data intrării în vigoare a OMEN nr. 3629/2018, toate Centrele deţineau autorizaţii valide emise de către ANC şi pentru ca acestea să nu piardă un drept câştigat şi pentru a nu le bloca activitatea, deoarece mulţi evaluatori nu îndeplineau criteriul respectiv, în Metodologia aprobată prin ordinul mai sus menţionat s-a introdus Capitolul VII - Dispoziţii tranzitorii şi finale, art. 25 alin. (1), cu următorul conţinut:

"Evaluatorii de competenţe profesionale din cadrul centrelor, care la data intrării în vigoare a acestei metodologii sunt aprobaţi de către ANC, au dreptul să fie înscrişi automat în Registru".

Intimata-pârâtă susţine că cererea de recurs nu se încadrează în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

5. Procedura de soluţionare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererilor de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 14 aprilie 2021, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea cererii de recurs la data de 17 iunie 2021, în ceea ce priveşte soluţia dată cererii de suspendare executare, şi la data de 2 iunie 2022, în ceea ce priveşte soluţia dată acţiunii în anulare, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

II. Soluţia instanţei de recurs

2.1. Argumente de fapt relevante

Reclamantul A. a învestit instanţa de contencios administrativ şi fiscal cu o acţiune, ulterior modificată, prin care a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Naţională pentru Calificări, anularea/modificarea răspunsului privind soluţionarea plângerii prealabile nr. 5793/A/18.09.2020; modificarea/anularea actelor administrative emise de intimată sub nr. x/13.08.2020, nr. y/28.07.2020 şi nr. 5439/28.07.2020; obligarea pârâtei să-i recunoască dreptul de a desfăşura activităţi specifice, conform certificatului de evaluator de competenţe profesionale seria x nr. x din 24.02.2015, respectiv în ocupaţiile în care a fost certificat de Autoritatea Naţională pentru Calificări anterior apariţiei OMEN nr. 3629/2018; obligarea pârâtei la plata venitului lunar mediu brut realizat în anul 2019, în valoare de 2431,93 RON, începând cu data încetării dreptului său de a efectua evaluări în calitate de evaluator mecanic auto şi vulcanizator; suspendarea executării actelor administrative atacate până la soluţionarea definitivă a cauzei.

Cu titlu prealabil, se constată că modalitatea de soluţionare de către instanţa de fond a excepţiilor lipsei calităţii procesuale active, inadmisibilităţii acţiunii raportat la cererea de anulare a răspunsului la plângerea prealabilă şi prematurităţii acţiunii nu a fost criticată prin motivele de recurs, astfel că acestea au intrat în puterea de lucru judecat.

Tot cu titlu prealabil, Înalta Curte constată că recurentul-reclamant a formulat cerere de recurs şi cu privire la soluţia dată de către instanţa de fond cererii de suspendare a executării actelor administrative atacate până la soluţionarea definitivă a cauzei, recursul cu privire la cererea de suspendare a executării fiind soluţionat definitiv prin decizia nr. 3758 din 17 iunie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal în prezentul dosar.

2.1.1. În ceea ce priveşte excepţia de nelegalitate a notificărilor nr. x/28.07.2020 şi nr. y/28.07.2020 emise de către intimata-pârâtă Autoritatea Naţională pentru Calificări, Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă, având în vedere următoarele considerente:

Excepţia de nelegalitate a unui act administrativ cu caracter individual, cum este cel din speţă, poate fi invocată în condiţiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora:

"Legalitatea unui act administrativ cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepţie, din oficiu ori la cererea părţii interesate".

Înalta Curte reţine că, raportat la dispoziţiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, excepţia de nelegalitate reprezintă un mijloc procesual de apărare, ce poate fi invocat în cadrul unui proces deja început, indiferent de obiectul acestuia, fiind o formă de control judecătoresc al legalităţii actului administrativ diferită de acţiunea directă în contencios administrativ, prin care se tinde la anularea actului emis de o autoritate publică.

În prezenta cauză, recurentul-reclamant a învestit instanţa de contencios administrativ cu acţiunea în anularea notificărilor nr. x/28.07.2020 şi nr. y/28.07.2020, emise de către intimata-pârâtă Autoritatea Naţională pentru Calificări, iar ulterior, prin cererea de recurs recurentul-reclamant a invocat excepţia de nelegalitate a aceloraşi acte administrative.

În virtutea principiului "electa una via non datur recursus ad alteram", ("odată aleasă o cale nu se mai poate recurge la alta") Înalta Curte reţine că examinarea legalităţii unui act administrativ pe calea excepţiei de nelegalitate, în cadrul procesului având ca obiect anularea aceluiaşi act, este inadmisibilă, cele două căi de examinare a legalităţii actelor administrative excluzându-se reciproc.

Prin urmare, Înalta Curte constată inadmisibilitatea excepţiei de nelegalitate a notificărilor nr. 5438 şi nr. 5439 din 28.07.2020, emise de către intimata-pârâtă Autoritatea Naţională pentru Calificări, urmând ca, în temeiul art. 4 din Legea nr. 554/2004, să o respingă ca atare.

2.1.2. Pe fondul cauzei, în ceea ce priveşte motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., Înalta Curte constată că acesta a fost invocat în mod formal, fără a fi aduse argumente prin care să se susţină că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei, pentru ca instanţa de recurs să procedeze la analizarea acestora.

Astfel, simpla trimitere formală, cu caracter general, la un motiv de casare, nu este suficientă pentru a fi analizat de către instanţa de recurs, în lipsa unor argumente concrete care să-l susţină.

Referitor la motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată că, având în vedere intrarea în vigoare a Metodologiei pentru stabilirea criteriilor şi procedurilor de evaluare şi certificare ale evaluatorilor de competenţe profesionale, evaluatorilor de evaluatori şi evaluatorilor externi, din 02.05.2018, aprobate prin OMEN nr. 3629/2018, Ministerul Educaţiei şi Cercetării prin Autoritatea Naţională pentru Calificări a solicitat societăţilor C. S.R.L. şi B. S.R.L., prin notificările nr. x/28.07.2020 şi nr. y/28.07.2020, completarea dosarului de autorizare, respectiv depunerea documentelor necesare pentru un alt evaluator în locul reclamantului A., dat fiind faptul că acesta deţine diplomă de licenţă în specialitatea "Geografie", care se încadrează în domeniul ISCED "Ştiinţe sociale, afaceri şi Drept", şi nu în domeniul educaţional ISCED "Construcţii de maşini, manufacturare şi construcţii".

Cerinţa ca evaluatorii să fie specialişti în domeniul educaţional ISCED solicitat, dovedit prin diplomă de studii universitare, a fost introdusă prin Metodologia pentru stabilirea criteriilor şi procedurilor de evaluare şi certificare ale evaluatorilor de competenţe profesionale, evaluatorilor de evaluatori şi evaluatorilor externi, aprobată prin OMEN nr. 3629/2018.

Conform art. 3 lit. a) din Metodologie:

"Poate participa la selecţia pentru obţinerea calităţii de evaluator de competenţe profesionale orice persoană interesată care îndeplineşte, cumulativ, următoarele criterii:

a) este specialist în domeniul educaţional ISCED solicitat, dovedit prin diplomă de studii universitare."

Potrivit dispoziţiilor art. 4 alin. (1) lit. a) din Metodologia pentru stabilirea criteriilor şi procedurilor de evaluare şi certificare ale evaluatorilor de competenţe profesionale, evaluatorilor de evaluatori şi evaluatorilor externi, aprobată prin OMEN nr. 3629/2018:

"(1) Poate participa la selecţia pentru obţinerea calităţii de evaluator de evaluatori orice persoană interesată care îndeplineşte, cumulativ, următoarele criterii: a) este specialist în domeniul educaţional ISCED solicitat, dovedit prin diplomă de studii universitare (...)".

În susţinerea demersului său judiciar, recurentul-reclamant se prevalează de dispoziţia tranzitorie de la art. 25 alin. (1) din OMEN nr. 3629/2018, conform căreia:

"(1) Evaluatorii de competenţe profesionale din cadrul centrelor, care la data intrării în vigoare a acestei metodologii sunt aprobaţi de către ANC, au dreptul să fie înscrişi automat în Registru".

Or, norma de mai sus, având caracter tranzitoriu, nu poate determina decât apariţia unor efecte, de asemenea, tranzitorii, motiv pentru care este nefondată susţinerea recurentului-reclamant în sensul că în baza acestei norme avea dreptul să fie automat înscris în Registru, fără a putea fi scos ulterior din acest Registru, în condiţiile în care este evident că o asemenea normă era necesară pentru evitarea perturbării activităţii Centrelor de evaluare a competenţelor, ca urmare a introducerii unor noi condiţii pentru obţinerea calităţii de evaluator şi diminuării numărului acestora cu evaluatorii care nu mai îndeplineau noile condiţii.

Prin urmare, nu poate fi validată susţinerea recurentului-reclamant în sensul că nu putea fi eliminat din Registru decât în condiţiile art. 24 din OMEN nr. 3629/2018, câtă vreme acest articol se referă la o culpă a experţilor în evaluare, care are drept consecinţă excluderea lor din Registru, fără dreptul de reînscriere, iar dispoziţiile art. 25 din acelaşi ordin, aplicabile în situaţia evaluatorilor de competenţe profesionale din cadrul centrelor care, la data intrării în vigoare a metodologiei, erau aprobaţi de către ANC, sunt dispoziţii tranzitorii.

În esenţă, recurentul-reclamant este nemulţumit de reevaluarea condiţiilor pentru obţinerea calităţii de evaluator, care s-a făcut în urma intrării în vigoare a Metodologiei pentru stabilirea criteriilor şi procedurilor de evaluare şi certificare ale evaluatorilor de competenţe profesionale, evaluatorilor de evaluatori şi evaluatorilor externi, aprobată prin OMEN nr. 3629/2018.

Astfel, în condiţiile în care legiuitorul a ales să modifice condiţiile pentru obţinerea calităţii de evaluator, respectiv să solicite dovedirea calităţii de specialist în domeniul educaţional ISCED solicitat, dovedit prin diplomă de studii universitare, condiţie pe care recurentul-reclamant nu o îndeplinea, în mod corect a reţinut prima instanţă că noile condiţii prevăzute în Ordinul nr. 3629/2018 trebuiau respectate cu ocazia reautorizării şi nu se poate valida interpretarea reclamantului, în sensul că odată dobândită calitatea de evaluator aceasta ar fi definitivă, din moment ce potrivit art. 11 alin. (2) din Ordin prevede că "certificarea ca expert în evaluare şi certificare are o valabilitate de 4 ani şi se poate reînnoi, la cererea persoanei interesate, în urma parcurgerii unui proces de reevaluare", or, tocmai în cadrul acestei reevaluări pârâta a constatat neîndeplinirea de către reclamant a prevederilor art. 3 lit. a) din Ordin şi a solicitat centrelor de evaluare să desemneze un alt evaluator.

Cu alte cuvinte, dată fiind modificarea cerinţelor pentru obţinerea calităţii de evaluator, intimata-pârâtă a procedat în mod corect la verificarea îndeplinirii de către evaluatorii înscrişi în Registru a noilor condiţii cerute de lege.

Dincolo de aceste aspecte, nici simpla omisiune a înscrierii datei expirării calităţii de evaluator a recurentului-reclamant în Registru nu poate avea semnificaţia expusă de către acesta, în condiţiile în care OMEN nr. 3629/2018, la art. 11 alin. (2) din Ordin, prevede că certificarea ca expert în evaluare şi certificare are o valabilitate de 4 ani şi se poate reînnoi, la cererea persoanei interesate, în urma parcurgerii unui proces de reevaluare.

Prin urmare, aspectele invocate de către recurentul-reclamant prin cererea de recurs nu sunt de natură să conducă la reformarea hotărârii recurate, legalitatea soluţiei pronunţate fiind confirmată de către instanţa de control judiciar, aceasta reflectând interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor legale incidente cauzei.

2.2. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul formulat de reclamantul A. împotriva Deciziei nr. 1/2021 din 25 ianuarie 2021 a Curţii de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal, nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia de nelegalitate a notificărilor nr. 5438 şi nr. 5439 din 28.07.2020, ca inadmisibilă.

Respinge recursul formulat de reclamantul A. împotriva Deciziei nr. 1/2021 din 25 ianuarie 2021 a Curţii de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 30 iunie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.