Concurrent role as EU project coordinator and internal control inspector: validity of incompatibility exception under public service law

Şedinţa publică din data de 22 iunie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele;

1. Circumstanţele cauzei. Cererea de chemare în judecată.

Prin acţiunea înregistrată la data de 22.02.2021, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, a solicitat anularea în parte a Raportului de evaluare nr. x/01.02.2021, emis de pârâtă, numai în ceea ce priveşte identificarea elementelor de incompatibilitate, respectiv "că aceasta a încălcat dispoziţiile art. 94 alin. (1) şi alin. (2) lit. a), art. 22 din Legea 161/2003... constând în aceea că (potrivit informaţiilor transmise de la locul de muncă) în perioada 01.02.2018 - 01.05.2018 a exercitat funcţia publică de execuţie de inspector social în cadrul Compartimentului Control Intern şi Managementul Calităţii concomitent cu funcţia de coordonator activităţi în echipa de implementare a proiectului INTESPO - Înregistrarea Tinerilor în Evidenţele Serviciului Public de Ocupare, fără a face excepţie de la art. 94 alin. (2)2 din actul normativ sus menţionat", precum şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

2. Hotărârea primei instanţe.

Prin sentinţa civilă nr. 832 din data de 27 mai 2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea privind pe reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, ca neîntemeiată.

3. Cererea de recurs.

Împotriva sentinţei civile nr. 832 din data de 27 mai 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamanta A., invocând dispoziţiile art. 20 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, raportat la art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. şi solicitând casarea sentinţei şi reţinerea cauzei, rejudecarea în fond şi, ca urmare, admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată.

Recurenta-reclamantă a susţinut în esenţă că, soluţia instanţei de fond este dată cu aplicarea greşită a normelor de drept material, arătând că prin Decizia 280/01.02.2018 a Directorului General al Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, a fost desemnată "coordonator activităţi în echipa de implementare a proiectului INTESPO - Înregistrarea Tinerilor în Evidenţele Serviciului Public de Ocupare", proiect finanţat prin Contractul de finanţare POCU x gestionat în calitate de autoritate de management de Ministerul Fondurilor Europene, prin aceeaşi decizie dispunându-se că "Fişa postului aferentă funcţiei publice se va completa cu prevederile prezentei decizii şi a actelor normative în vigoare".

Din interpretarea gramaticală a pct. 8 lit. z) din fişa postului rezultă că nu a avut atribuţii de control în echipa de implementare din cadrul ANPIS a proiectului INTESPO. Totodată, prevederile speciale ale lit. z) a art. 8 din fişa postului - care stabilesc în mod exclusiv atribuţii de coordonare în cadrul proiectului - derogă de la celelalte prevederi generale ale art. 8 din aceeaşi fişă - care stabilesc atribuţii de control. Ca urmare, a avut doar atribuţii de coordonare în cadrul proiectului, atribuţiile de control privind alte aspecte.

Mai mult, din interpretarea gramaticală a pct. 8 lit. b)-e) din aceeaşi fişă a postului, reiese că recurenta "controlează activitatea agenţiilor judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială şi a municipiului Bucureşti, nu şi activitatea Agenţiei Naţionale Pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS). Aşadar, nu are atribuţii de control a activităţii ANPIS, cum în mod greşit a reţinut instanţa de fond.

În consecinţă, din interpretarea sistematică a pct. 8 din fişa postului, rezultă că toate atribuţiile sale se circumscriu controlului efectuat numai la nivelul agenţiilor judeţene şi a Municipiului Bucureşti.

Aceeaşi concluzie rezultă şi din interpretarea art. 16 din Ordinul Ministrului Muncii şi Justiţiei Sociale nr. 1548/2017 privind aprobarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare al aparatului central al Agenţiei Naţionale Pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, în vigoare în perioada vizată de Raportul ANI, respectiv 01.02.2018 - 01.05.2018. Deci, nu are atribuţii "asupra tuturor activităţilor desfăşurate în cadrul autorităţii sau instituţiei publice, deci inclusiv asupra activităţii derulate în cadrul proiectului coordonat de reclamantă", aşa cum greşit a reţinut instanţa de fond.

Mai susţine recurenta-reclamantă că, faţă de ce s-a reţinut în Raportul de evaluare nr. x/01.02.2021 emis de ANI, în cazul său sunt aplicabile dispoziţiile art. 94 alin. (2)2 din Legea 161/2003, potrivit cărora, "nu se află în situaţie de incompatibilitate, în sensul prevederilor alin. (2), funcţionarul public care este desemnat prin act administrativ pentru a face parte din echipa de proiect finanţat din fonduri comunitare nerambursabile postaderare, precum şi din împrumuturi externe contractate sau garantate de stat rambursabile sau nerambursabile, cu excepţia funcţionarilor publici care exercită atribuţii ca auditor sau atribuţii de control asupra activităţii derulate în cadrul acesteia şi a funcţionarilor publici care fac parte din echipa de proiect, dar pentru care activitatea desfăşurată în cadrul respectivei echipe generează o situaţie de conflict de interese cu funcţia publică pe care o ocupă".

Astfel, susţine recurenta, în calitate de funcţionar public a fost desemnată prin act administrativ "coordonator în echipa de implementare a proiectului INTESPO - Înregistrarea Tinerilor în Evidenţele Serviciului Public de Ocupare", proiect finanţat prin Contractul de finanţare POCUx gestionat în calitate de autoritate de management de Ministerul Fondurilor Europene şi subsemnata nu a exercitat atribuţii de auditor sau atribuţii de control asupra activităţii derulate în cadrul echipei de implementare a proiectului, ci "este coordonator activităţi în echipa de implementare din cadrul ANPIS, a proiectului 1, după cum rezultă din Fişa postului nr. x Ca urmare a celor mai sus arătate, rezultă că nu s-a aflat în situaţie de incompatibilitate.

Aspectele mai sus arătate rezultă şi din: Raportul de activitate din luna martie 2018 şi adresa nr. x/15.02.2021, eliberată de ANPIS, din care reiese că recurenta nu a avut "atribuţii de control asupra proiectelor cu fonduri europene aflate în derulare în cadrul ANPIS/agenţiilor teritoriale"; adresa nr. x/23.09.2021, eliberată de ANPIS; Procedura operaţională privind activitatea de control intern din 27.04.2017; Planul de control pe anul 2018 al Serviciului Managementul Calităţii, Monitorizare şi Control Intern din 20.12.2017; Extras din Raportul de activitate ANPIS pentru anul 2018, în care se menţionează că au fost efectuate controale numai la agenţiile judeţene.

4. Apărările formulate în cauză.

Intimata-pârâtă a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat şi menţinerea sentinţei ca fiind legală şi temeinică, arătând că în mod corect prima instanţă a interpretat şi aplicat prevederile legii, observând caracterul legal şi temeinic al Raportului de evaluare nr. x/05.11.2020.

În recursul formulat recurenta reia aceleaşi argumente invocate şi în faţa instanţei de fond, potrivit cărora în speţă ar fi incidentă situaţia de excepţie reglementată de prev. art. 94 alin. (2^2), teza I din Legea nr. 161/2003, pentru că nu ar fi exercitat atribuţii de auditor sau de control asupra activităţii derulate în cadrul echipei de implementare a proiectului ci doar activităţi de coordonare a respectivei activităţi.

După cum a reţinut şi Curtea de apel, recurenta se află în eroare, întrucât din analiza probatoriului administrat, rezultă că în perioada de referinţă (01.02.2018 - 01.05.2018), a exercitat, în conformitate cu dispoziţiile legale incidente şi în limitele domeniului de competenţă, atribuţii care presupuneau acţiuni de control asupra tuturor activităţilor desfăşurate în cadrul autorităţii sau instituţiei publice, deci inclusiv asupra activităţii derulate în cadrul proiectului pe care l-a coordonat.

Astfel, din analiza dispoziţiilor art. 15 alin. (2) lit. a) din Regulamentul de organizare şi funcţionare al ANPIS ("elaborează Planul anual de control intern al ANPIS şi-l supune aprobării conducerii"), Curtea a reţinut că ele prevăd, în coroborare şi cu disp. lit. p) din acelaşi alineat ("îndeplineşte şi alte sarcini şi atribuţii dispuse de Directorul General al ANPIS), inclusiv atribuţia de a participa la acţiunile de control cuprinse în Planul de control intern al ANPIS, care vizează, în conformitate cu dispoziţiile legale incidente şi în limitele domeniului de competenţă, toate activităţile desfăşurate în cadrul autorităţii sau instituţiei publice, deci inclusiv activităţile derulate în cadrul proiectului coordonat de A..

Aceste dispoziţii legale se regăsesc şi în fişa postului reclamantei, la lit. a) (care, evident, trebuie coroborată cu prevederea din fişa postului care stabileşte subordonarea faţă de şeful serviciului, care, la rândul său, se subordonează Directorul General al ANPIS).

Mai mult decât atât, art. 94 alin. (2^2) din Legea nr. 161/2003 (forma în vigoare în perioada de referinţă) nu se referă doar la: controlul reglementat de O.U.G. nr. 66/2011 în favoarea autorităţilor de management, Autorităţii de Audit etc., ci are în vedere orice tip de control, inclusiv cel intern, efectuat de instituţia care implementează proiectul cu fonduri europene în vederea asigurării realizării proiectului la standardele de calitate asumate.

În consecinţă, actele, normative menţionate în adresa nr. x/15.02.2021 emisă de ANPIS, de care recurenta se prevalează, nu reglementează maniera de implementare a proiectelor cu fonduri europene, nefiind relevante sub aspectul examinat în mod corect Curtea de Apel, care a reţinut faptul că, în lipsa unor norme speciale derogatorii, activitatea de implementare a proiectelor cu fonduri europene asumate de o instituţie sau o autoritate publica (prin întocmirea proiectelor şi semnarea contractelor de finanţare) devine o activitate proprie a acesteia şi realizarea ei în condiţiile şi standardele de calitate asumate se asigură prin mecanismele interne obişnuite, inclusiv prin activitatea de control efectuată de Compartimentul Control Intern şi Managementul Calităţii sau, după caz, de Compartimentul Audit Public Intern.

Irelevante sunt si aspectele ce rezultă din raportul de activitate pe luna martie 2018, întrucât se referă doar la activitatea recurentei în cadrul proiectului INTESPO, care a cumulat 40 ore, în timp ce relevanţă ar fi putut prezenta numai activitatea desfăşurată la Compartimentul Control Intern şi Managementul Calităţii, precum şi adresa nr. x/28.11.2018, care se referă la o situaţie fundamental diferită de cea din prezenta cauză, respectiv la cazul unui auditor superior de la o agenţie judeţeană, desemnat responsabil regional în cadrul unei echipe de management a ţinut proiect la cărei beneficiar este agenţia naţională, ipoteză în care, dat fiind modul de acţiune a principiului subordonării ierarhice dintre cele două entităţi publice, este evident că nu se exercită atribuţii ca auditor asupra activităţii derulate în cadrul proiectului în favoarea autorităţii centrale.

5. Procedura de soluţionare a recursului.

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 10 ianuarie 2022, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea cererii de recurs la data de 22 iunie 2022, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

6. Soluţia instanţei de recurs.

Examinând sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte va admite recursul, pentru următoarele considerente:

6.1. Situaţia de fapt

Reclamanta A. s-a adresat instanţei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 22.02.2021, solicitând efectuarea unui control de legalitate asupra Raportului de evaluare nr. x/01.02.2021, emis de pârâta, Agenţia Naţională de Integritate, considerându-se vătămată, doar în ceea ce priveşte identificarea elementelor de incompatibilitate, respectiv "că aceasta a încălcat dispoziţiile prevederilor art. 94 alin. (1) şi alin. (2) lit. a), art. 22 din Legea nr. 161/2003, constând în aceea că în perioada 01.02.2018 - 01.05.2018 a exercitat funcţia publică de execuţie de inspector social în cadrul Compartimentului Control Intern şi Managementul Calităţii concomitent cu funcţia de coordonator activităţi în echipa de implementare a proiectului INTESPO - Înregistrarea Tinerilor în Evidenţele Serviciului Public de Ocupare, fără a face excepţie de la art. 94 alin. (2)2 din actul normativ sus menţionat".

În baza sesizării formulate de o persoană fizică în temeiul art. 12 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, înregistrată cu nr. x/S/II/26.10.2015, cu privire la faptul că reclamanta A. - funcţionar public în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, nu a respectat regimul juridic al incompatibilităţilor desfăşurând activităţi în comisiile de formare profesională, pârâta Agenţia Naţională de Integritate a desfăşurat procedura de verificare prevăzută de art. 15 şi 20 alin. (5) din acelaşi act normativ, finalizată cu întocmirea Raportului de evaluare nr. x/01.02.2021, prin care s-a constatat existenţa unei situaţii de incompatibilitate, întrucât, în perioada 01.02.2018 - 01.05.2018, a exercitat funcţia publică de execuţie de inspector social în cadrul Compartimentului Control Intern si Managementul Calităţii, concomitent cu funcţia de coordonator activităţi în echipa de implementare a proiectului "INTESPO - Înregistrarea Tinerilor în Evidentele Serviciului Public de Ocupare", contrar dispoziţiilor art. 94 alin. (1), alin. (2) lit. a) şi alin. (2)^2 din Legea nr. 161/2003.

Instanţa de fond a respins acţiunea formulată de reclamantă, confirmând legalitatea actului administrativ contestat, reţinând în esenţă că, prevederile art. 94 alin. (2^2) teza I din Legea nr. 161/2003 (versiunea în vigoare în perioada de referinţă), derogă de la principiul consacrat în alin. (1) şi alin. (2), permiţând funcţionarului public (care, prin definiţie, deţine o funcţie publică) să fie desemnat prin act administrativ pentru a face parte din echipa de proiect finanţat din fonduri comunitare nerambursabile postaderare, precum şi din împrumuturi externe contractate sau garantate de stat rambursabile sau nerambursabile.

Pe de altă parte, teza II a alin. (2^2) derogă de la norma de favoare cuprinsă în teza I, stabilind că nu pot face parte din echipa de proiect funcţionarii publici care exercită atribuţii ca auditor sau atribuţii de control asupra activităţii derulate în cadrul acesteia, iar teza III a alin. (2^2) derogă de la norma de favoare cuprinsă în teza I, stabilind că nu mai pot face parte din echipa de proiect funcţionarii publici pentru care activitatea desfăşurată în cadrul respectivei echipe generează o situaţie de conflict de interese cu funcţia publică pe care o ocupă.

Prin urmare, concluzionează instanţa de fond, teza II a alin. (2^2) este vădit distinctă de teza III a aceluiaşi alineat, în prima situaţie fiind atrasă starea de incompatibilitate prin simpla deţinere a calităţii de funcţionar public care exercită atribuţii ca auditor sau atribuţii de control asupra activităţii derulate în cadrul proiectului, fără a fi condiţionată de dovedirea separată a naşterii unei situaţii de conflict de interese cu funcţia publică pe care o ocupă. În schimb, teza III a alin. (2^2) are în vedere funcţionari publici deja desemnaţi în echipa de proiect, deci care nu exercită atribuţii ca auditor sau atribuţii de control asupra activităţii derulate în cadrul proiectului, dar pentru care activitatea desfăşurată în cadrul respectivei echipe generează o situaţie de conflict de interese cu funcţia publică pe care o ocupă.

6.2. Analiza motivelor de casare

Inalta Curte constată fondată critica recurentei-reclamante în sensul că soluţia instanţei de fond este dată cu interpretarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material, respectiv a dispoziţiilor art. 94 alin. (2)2 din Legea 161/2003, forma în vigoare în perioada de referinţă.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 94 alin. (1), alin. (2) şi alin. (2^2) din Legea nr. 161/2003, "(1) Calitatea de funcţionar public este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcţii publice sau calităţi decât cea în care a fost numit, precum şi cu funcţiile de demnitate publică. (2) Funcţionarii publici nu pot deţine alte funcţii şi nu pot desfăşura alte activităţi, remunerate sau neremunerate, după cum urmează: a) în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice; b) în cadrul cabinetului demnitarului, cu excepţia cazului în care funcţionarul public este suspendat din funcţia publică, în condiţiile legii, pe durata numirii sale; c) în cadrul regiilor autonome, societăţilor comerciale ori în alte unităţi cu scop lucrativ din sectorul public; d) în calitate de membru al unui grup de interes economic.(...)

(2^2) Nu se află în situaţie de incompatibilitate, în sensul prevederilor alin. (2), funcţionarul public care este desemnat prin act administrativ pentru a face parte din echipa de proiect finanţat din fonduri comunitare nerambursabile postaderare, precum şi din împrumuturi externe contractate sau garantate de stat rambursabile sau nerambursabile, cu excepţia funcţionarilor publici care exercită atribuţii ca auditor sau atribuţii de control asupra activităţii derulate în cadrul acesteia si a funcţionarilor publici care fac parte din echipa de proiect, dar pentru care activitatea desfăşurată în cadrul respectivei echipe generează o situaţie de conflict de interese cu funcţia publică pe care o ocupă.".

În speţă, aşa cum s-a reţinut, reclamanta A., a deţinut funcţia publică de inspector social începând cu data de 13.01.2012 (data preluării prin transfer, din cadrul Direcţiei Generale de Inspecţie Socială din cadrul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale) şi până la finalul perioadei evaluate, respectiv data de 19.10.2020. Începând cu data de 26.02.2013, ocupă funcţia publică de inspector social în cadrul Compartimentului Monitorizare si Control Intern, Managementul Calităţii din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, iar la data de 01.02.2018, prin Decizia directorului general nr. 280/01.02.2018 este numită şi coordonator activităţi în echipa de implementare a proiectului INTESPO - Înregistrarea Tinerilor în Evidenţele Serviciului Public de Ocupare.

Astfel cum s-a reţinut constant în jurisprudenţa Înaltei Curţi, în vederea stabilirii stării de incompatibilitate trebuie să se dovedească existenţa unei efective similarităţi între cele două funcţii exercitate, cu alte cuvinte, funcţionarul public să exercite aceleaşi atribuţii, potrivit Fişei postului sau actelor de reglementare a competenţelor sale funcţionale şi materiale, prevăzute de lege sau alte reglementări infralegale.

În speţă, reclamanta, care în perioada 01.02.2018 - 01.05.2018, a exercitat funcţia publică de execuţie de inspector social în cadrul Compartimentului Control Intern si Managementul Calităţii, a putut fi desemnată prin act administrativ, Decizia nr. 280/01.02.2018 a Directorului General al Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, în calitate de "coordonator în echipa de implementare a proiectului INTESPO - Înregistrarea Tinerilor în Evidenţele Serviciului Public de Ocupare", în temeiul dispoziţiei de excepţie prevăzute art. 94 alin. (2^2) din Legea nr. 161/2003, cu condiţia ca aceasta să nu fi exercitat atribuţii ca auditor sau atribuţii de control asupra activităţii derulate în cadrul acestuia sau să fi făcut parte din echipa de proiect, dar pentru care activitatea desfăşurată în cadrul respectivei echipe să fi generat o situaţie de conflict de interese cu funcţia publică pe care o ocupă.

În ceea ce priveşte ultima situaţie, se reţine faptul că prin actul administrativ contestat nu s-a reţinut vrun conflict de interese între activitatea desfăşurată în cadrul echipei de proiect şi funcţia publică pe care o ocupă.

De altfel, chiar judecătorul fondului reţine că "prin raportul de evaluare atacat nu se are în vedere, în cazul reclamantei, generarea, prin activitatea desfăşurată în cadrul echipei de proiect, a unei situaţii de conflict de interese cu funcţia publică pe care o ocupă, (...) astfel că (...) este redundantă apărarea reclamantei în sensul că activitatea desfăşurată în cadrul echipei de implementare a proiectului nu a generat o situaţie de conflict de interese cu funcţia publică ocupată (sens în care a arătat că nici pârâta nu a indicat în concret vreo situaţie de conflict de interese)", fiind înlăturată în consecinţă.

Referitor la condiţia să nu fi exercitat atribuţii ca auditor sau atribuţii de control asupra activităţii derulate în cadrul acestuia, în speţă nu se contestă faptul că funcţia publică de execuţie de inspector social în cadrul Compartimentului Control Intern si Managementul Calităţii, este o funcţie publică ce presupune atribuţii de efectuarea controlului, în conformitate cu dispoziţiile legale incidente, în limitele domeniului de competenţă, chiar dacă din adresa nr. x/20.09.2021 emisă de ANPIS rezultă că în perioada 01.02.2018-01.05.2018 reclamanta nu a participat la niciun control intern, ultimul control la care a participat desfăşurându-se în perioada 26.09.2016-27.09.2016.

Înalta Curte constată, însă, că nu s-a făcut dovada că reclamanta avea competenţă de control şi în ceea ce priveşte proiectele finanţate din fonduri europene, cu referire concretă la proiectului INTESPO - Înregistrarea Tinerilor în Evidenţele Serviciului Public de Ocupare, aprecierea instanţei de fond că, în lipsa unor norme speciale derogatorii, activitatea de implementare a proiectelor cu fonduri europene asumate de o instituţie sau o autoritate publică (prin întocmirea proiectelor şi semnarea contractelor de finanţare) devine o activitate proprie a acesteia şi realizarea ei în condiţiile şi standardele de calitate asumate se asigură prin mecanismele interne obişnuite, inclusiv prin activitatea de control efectuată de Compartimentul Control Intern şi Managementul Calităţii sau, după caz, de Compartimentul Audit Public Intern, conducând practic la inaplicarea dispoziţiei derogatorii, prevăzute art. 94 alin. (2^2) din Legea nr. 161/2003.

Reclamanta avea posibilitatea să desfăşoare activităţi în cadrul proiectului INTESPO, fără să se afle în stare de incompatibilitate, dacă nu exercita atribuţii ca auditor sau atribuţii de control asupra activităţii derulate în cadrul acestuia, prin urmare sunt relevante atribuţiile desfăşurate în mod efectiv, care trebuie să fie altele decât auditul şi controlul, iar în acest caz, aceste activităţi în cadrul echipei de proiect să nu fi generat o situaţie de conflict de interese cu funcţia publică pe care o ocupă.

Or, ANI, care avea sarcina probei, nu a adus nicio probă că reclamanta în cadrul acestui proiect a desfăşurat atribuţii ca auditor sau atribuţii de control asupra activităţii derulate în cadrul acestuia, în Fişa postului nr. x de inspector social superior ocupat de reclamantă, menţionându-se distinct de celelalte atribuţii, la pct. 8 lit. z) că este coordonator în cadrul ANPIS a proiectului INTESPO, din detalierea acestor atribuţii nereieşind vreo atribuţie care să se circumscrie noţiunilor de audit sau control asupra activităţii derulate în cadrul proiectului.

De altfel, activitatea de control asupra derulării Contractului de finanţare nr. x pentru proeiectul INTESPO nici nu putea fi făcută de reclamantă, ci de către Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Capital Uman, ANPIS fiind un partener al beneficiarului AGENŢIA Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, conform prevederilor O.U.G. nr. 60/2011.

Prin urmare, în mod netemeinic s-a apreciat de către instanţa de fond că reclamanta nu se încadrează în dispoziţia de excepţie prevăzută de art. 94 alin. (2)2din Legea nr. 161/2003.

7. Temeiul de drept al soluţiei pronunţate

Faţă de aceste considerente, văzând dispoziţiile art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa în tot sentinţa recurată şi, rejudecând, va admite cererea de chemare în judecată formulate de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate şi va anula în parte Raportul de evaluare nr. x/01.02.2021 emis de pârâtă în ceea ce priveşte elementele de incompatibilitate rezultate din încălcarea prevederilor art. 94 alin. (1) şi alin. (2) lit. a), art. 22 din Legea nr. 161/2003.

De asemenea, în temeiul art. 453 C. proc. civ., va fi obligată intimata-pârâtă la plata sumei de 3400 RON cheltuieli de judecată efectuate în dosarul de fond şi în recurs cu aplicarea dispoziţiilor art. 451 alin. (2) C. proc. civ., către recurenta-reclamantă, având în vedere complexitatea cauzei şi munca depusă de avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva sentinţei nr. 832 din 27 mai 2021 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează în tot sentinţa recurată şi rejudecând:

Admite cererea de chemare în judecată formulate de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate.

Anulează în parte Raportul de evaluare nr. x/01.02.2021 emis de pârâtă în ceea ce priveşte elementele de incompatibilitate rezultate din încălcarea prevederilor art. 94 alin. (1) şi alin. (2) lit. a), art. 22 din Legea nr. 161/2003.

Obligă intimata-pârâtă la plata sumei de 3400 RON cheltuieli de judecată efectuate în dosarul de fond şi în recurs cu aplicarea dispoziţiilor art. 451 alin. (2) C. proc. civ., către recurenta-reclamantă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 22 iunie 2022.