Negative conflict of jurisdiction resolved in favor of the court of the claimant's seat due to untimely invocation of territorial incompetence exception.

Şedinţa publică din data de 16 iunie 2022

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

1.1. Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII - a contencios administrativ şi fiscal la data de 30.03.2021, sub nr. x/2021, reclamanta A. S.A., persoana juridica romana, în faliment, prin lichidator judiciar B., in calitate de reclamanta - contestatoare, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF), în temeiul prevederilor art. 8 din Legea nr. 554/2004, a formulat acţiune în contencios administrativ prin care solicită:

1. obligarea ASF să emită o decizie de sancţionare a Depozitarului Central pentru neîndeplinirea de către aceasta a obligaţiilor impuse de lege, respectiv pentru neefectuarea transferului direct asupra 16.000.000 acţiuni la Electroarges S.A., conform sentinţei civile nr. 132/02.04.2019 pronunţată de către Tribunalul Galaţi, secţia a II-a Civila in dosarul nr. x/2017, definitiva si executorie;

2. obligarea ASF să emită o decizie prin care sa impună Depozitarului Central să îşi execute obligaţiile impuse de lege, respectiv să opereze transferul direct asupra 16.000.000 acţiuni la ELECTROARGES S.A., conform sentinţei civile nr. 132/02.04.2019 pronunţată de către Tribunalul Galaţi, secţia a II-a Civila, definitiva si executorie;

3. obligarea pârâtei să suporte cheltuielile de judecata ocazionate de dosar.

2. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 1273 din 24 septembrie 2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Motivând această hotărâre, Curtea de Apel Bucureşti a reţinut că, prin raportare la petitul acţiunii, în cauză nu sunt incidente dispoziţiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 297/2004, nefiind vorba nici de refuzul nejustificat al C.N.V.M. de a rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege pentru a fi atrasă competenţa în contencios administrativ a Curţii de Apel Bucureşti.

Tot prin raportare la obiectul dedus judecăţii, Curtea a subliniat că nu există alte dispoziţii speciale prin care să fie instituită competenţa Curţii de Apel Bucureşti, prin norme speciale de atribuire a competenţei.

Potrivit noii reglementări aduse prin Legea nr. 212/2018, reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat va fi obligat să se adreseze instanţei competente material de la domiciliul sau sediul său, iar reclamanta A. S.A. - în faliment - are sediul social în municipiul Galaţi, judeţul Galaţi, neavând relevanţă sediul lichidatorului judiciar B..

2.2. Prin sentinţa civilă nr. 20 din 8 februarie 2022, Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti şi, constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea acestui conflict.

În motivarea soluţiei astfel dispuse, curtea de apel a apreciat că prin cererea care face obiectul prezentului dosar reclamanta a solicitat obligarea pârâtei ASF la emiterea unui act administrativ în temeiul art. 8 din Legea nr. 554/2004, considerând ca aceasta a refuzat nejustificat sa emită un act administrativ.

Ca atare, având în vedere că în prezentul dosar instanţa este investita cu o cerere având ca obiect un presupus refuz al ASF de a emite acte administrative, situaţie care, în plus, este si asimilata de lege cu situaţia contestării unui act administrativ unilateral emis de către ASF (art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004), în cauza nu sunt aplicabile dispoziţiile generale cuprinse la art. 3 alin, 3 din Legea nr. 554/2004 potrivit cărora "reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său", ci sunt aplicabile dispoziţiile speciale, care deroga de la Legea nr. 554/2004, mai sus menţionate, care instituie o competenta teritoriala exclusiva in favoarea Curţii de Apel Bucureşti in ceea ce priveşte refuzul acestei instituţii de a emite acte administrative.

3. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând prezentul conflict negativ de competenţă, în raport de hotărârile pronunţate şi de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Curtea de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pentru considerentele ce se succed:

Potrivit art. 130 C. proc. civ.:

"(2) Necompetenţa materială şi teritorială de ordine publică trebuie invocată de părţi ori de către judecător la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe şi pot pune concluzii."

Potrivit art. 131 C. proc. civ.:

"(1) La primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe şi pot pune concluzii, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice şi să stabilească dacă instanţa sesizată este competentă general, material şi teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de şedinţă temeiurile de drept pentru care constată competenţa instanţei sesizate. Încheierea are caracter interlocutoriu. (2) În mod excepţional, în cazul în care pentru stabilirea competenţei sunt necesare lămuriri ori probe suplimentare, judecătorul va pune această chestiune în discuţia părţilor şi va acorda un singur termen în acest scop."

În cauza de faţă, Curtea de Apel Galaţi nu şi-a stabilit competenţa la primul termen de judecată la care părţile au fost legal citate în faţa sa şi puteau pune concluzii. S-a pronunţat asupra excepţiei necompetenţei teritoriale a acestei instanţe, invocată de intervenient, după primul termen de judecată la care părţile au fost legal citate în faţa instanţei şi puteau pune concluzii, după ce a pronunţat încheierea interlocutorie prin care admis cererea de intervenţie.

Astfel, la termenul din 7.12.2021, primul termen de judecată la care părţile au fost legal citate în faţa instanţei şi puteau pune concluzii, a fost pusă în discuţia părţilor cererea de intervenţie accesorie formulată de către ELECTROARGEŞ S.A. în favoarea pârâtei Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Prin încheierea din data de 21.12.2021 a fost admisă în principiu cererea de intervenţie accesorie formulată de ELECTROARGEŞ S.A. şi a fost dispusă introducerea acestei societăţi în cauză, fixându-se termen de judecată la data de 28.01.2022.

La termenul de judecată din 28 ianuarie 2022, Curtea de Apel Galaţi a amânat cauza pentru lipsă de procedură, iar la termenul de judecată din 8 februarie 2022 a pus în discuţie excepţia de necompetenţă teritorială de soluţionare a cauzei invocată de intervenient, a admis această excepţie şi a dispus declinarea competenţei teritoriale de soluţionare a cauzei.

Cât priveşte efectele neinvocării în termen a excepţiei necompetenţei, Înalta Curte are în vedere şi Decizia nr. 31/2019, pronunţată în soluţionarea unui recurs în interesul legii, privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 131 din C. proc. civ., relevante fiind următoarele considerente din această decizie, aplicabile şi în ceea ce priveşte necompetenţa teritorială de ordine publică:

"64. Aşadar, efectul neinvocării excepţiei de necompetenţă materială cel mai târziu la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate şi pot pune concluzii este acela că instanţa sesizată devine competentă să soluţioneze cauza.

65. Drept urmare, dacă excepţia de necompetenţă nu a fost invocată în condiţiile menţionate mai sus, atunci necompetenţa instanţei sesizate se acoperă definitiv, cu consecinţa pentru instanţa sesizată a definitivării competenţei de soluţionare a cauzei cu care a fost sesizată, în baza dispoziţiilor art. 130 alin. (2) sau (3) din C. proc. civ.." Aceste

Reţinând că la termenul din data de 7.12.2021, la care părţile au fost legal citate în faţa Curţii de Apel Galaţi şi au putut pune concluzii, instanţa sesizată nu a verificat şi nu a stabilit dacă este competentă general, material şi teritorial să judece pricina şi nici nu a procedat potrivit dispoziţiilor art. 131 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte, în raport şi de considerentele Deciziei nr. 31/2019, va constata că a operat prorogarea de competenţă în favoarea Curţii de Apel Galaţi, pentru neinvocarea excepţiei de necompetenţă teritorială în termenul legal.

Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Curţii de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A. S.A. - prin Lichidator Judiciar B. în contradictoriu cu pârâta Autoritatea de Supraveghere Financiară în favoarea Curţii de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 16 iunie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.