Renunciation of substantive rights during appeal on cassation; statutory annulment of lower court judgment

Şedinţa publică din data de 7 iunie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul acţiunii

Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta S.C. A. S.R.L. a formulat contestaţie împotriva Deciziei nr. 31/26.11.2018 pronunţata de către Ministerul Finanţelor Publice - Comisia de Autorizare a Activităţii de Schimb Valutar, solicitând:

- anularea Deciziei nr. 31/26.11.2018 pronunţata de către Ministerul Finanţelor Publice - Comisia de Autorizare a Activităţii de Schimb Valutar, precum si a Deciziei nr. 27/25.10.2018 emisa de către Comisia de Autorizare a Activităţii de Schimb Valutar, prin care s-a dispus revocarea autorizaţiei de schimb valutar nr. 433 a societăţii reclamante;

- în subsidiar, suspendarea efectelor Deciziei nr. 27/25.10.2018 emisa de către Comisia de Autorizare a Activităţii de Schimb Valutar prin care s-a dispus revocarea autorizaţiei de schimb valutar nr. 433, pana la data soluţionării definitive a dosarului înregistrat pe rolul Judecătoriei Sector 2 Bucureşti cu numărul x/2018 având ca obiect plângere formulata împotriva Procesului-verbal de sancţionare si constatare a contravenţiilor nr. x/11.05.2018 emis in baza Procesului-verbal de control nr. x/11.05.2018 pe care îl considera de asemenea ca fiind emis nelegal;

- în temeiul art. 16 din Legea 554/2004 introducerea in cauza si obligarea la plata unor daune in cuantum de 46.557 RON a inspectorilor antifraudă B. si C. care au întocmit Procesul-verbal de control nr. x/11.05.2018 si au redactat nota explicativa aşa-zis formulată de către administratorul societăţii reclamante;

- obligarea intimate la plata cheltuielilor de judecata.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinta civilă nr. 543 din 4 octombrie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor B. şi C., şi, în consecinţă, respinge cererea formulată în contradictoriu cu aceşti pârâţi, ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.

A respins în rest cererea formulată de contestatoarea S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu intimatul Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice reprezentat de DGRFP Bucureşti - Serviciul Juridic Ilfov, ca neîntemeiată.

3. Cererea de recurs

Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs reclamanta S.C. A. S.R.L., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie şi invocând motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

4. Procedura în faţa instanţei de recurs

Prin cererea formulata la data de 12.04.2022, recurent-reclamanta S.C. A. S.R.L., a solicitat să se ia act de renunţarea la obiectul judecăţii dosarului nr. x/2018

Cuza a fost amânat la termenul din 12 aprilie 2022 pentru ca intimaţii-pârâţi să-şi exprime punctul de vedere cu privire la cererea de renunţare la judecată, iar aceştia legal citaţi nu şi-au exprimat punctul de vedere cu privire la cererea de renunţare la judecată.

5. Considerentele şi soluţia instanţei de recurs

Înalta Curte, sesizată cu soluţionarea recursului, constată faptul că recurenta-reclamantă a formulat cerere de renunţare la judecata obiectului dosarului, exprimare ce este echivalată cu renunţarea la judecarea cererii de chemare în judecată în sine.

Manifestarea de voinţă, în sensul de a se renunţa la judecata cauzei din partea recurentei-reclamante, reprezintă o desistare, un act de dispoziţie al recurentei, care nu este supus cenzurii instanţei de judecată, conform principiului disponibilităţii care guvernează procesul civil.

Deşi sub aspectul formei, recurenta-reclamantă şi-a intitulat cererea ca fiind o cerere de renunţare la obiectul dosarului şi nu a indicat motivele de drept pe care îşi întemeiază cererea, Înalta Curte, fiind datoare în virtutea dispoziţiilor art. 22 alin. (4) din C. proc. civ., de a da o calificare juridică corectă a actului, în raport de voinţa reală a părţilor cu privire la efectele cererii de renunţare, constată că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 408 şi urm. din C. proc. civ., care reglementează renunţarea la dreptul pretins.

Or, în conformitate cu prevederile art. 409 C. proc. civ.:,,(1) Când renunţarea este făcută în instanţa de apel, hotărârea primei instanţe va fi anulată în tot sau în parte, în măsura renunţării, dispoziţiile art. 408 aplicându-se în mod corespunzător.

(2) Când renunţarea este făcută în căile extraordinare de atac, vor fi anulate hotărârile pronunţate în cauză, dispoziţiile art. 408 aplicându-se în mod corespunzător.

În raport de dispoziţiile legale mai sus arătate, Înalta Curte va lua act de cererea recurentului-reclamant Ministerul Apărării Naţionale de renunţare la judecarea recursului."

Înalta Curte constatând că cererea de renunţare se circumscrie textului de lege citat anterior, va lua act de renunţarea la cererea de chemare în judecată şi va dispune anularea sentinţei civile nr. 543 din 4 octombrie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal .

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de renunţarea la judecarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. şi dispune anularea sentinţei civile nr. 543 din 4 octombrie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 7 iunie 2022.