Conflict of interest upheld: councilor role incompatible with mayoral-apparatus post; lower court reversed, action dismissed

Şedinţa publică din data de 7 iunie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Cluj la data de 04.03.2020, reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta AGENŢIA NAŢIONALĂ DE INTEGRITATE, a solicitat instanţei să constate ca nelegale si netemeinice concluziile Raportului de evaluare nr. x/11.02.2020 si, pe cale de consecinţa, a se constata ca nu s-a aflat în conflict de interese în perioada 23.06.2016 - 02.09.2019, cu plata cheltuielilor.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa nr. 90/2020 din 23 iulie 2020, Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a admis cererea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate şi în consecinţă a dispus anularea Raportului de evaluare nr. x/11.02.2020 emis de pârâta şi a obligat pârâta la plata, în favoarea reclamantei A., a sumei de 2.070 RON, cheltuieli de judecată, respectiv contravaloare onorar avocat şi taxă judiciară de timbru.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei nr. 90/2020 din 23 iulie 2020 a Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs pârâta Agenţia Naţională de Integritate prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei recurate în sensul respingerii acţiunii introductive de instanţă.

În drept, recurenta-pârâtă a invocat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., republicat.

În susţinerea cererii de recurs, recurenta a apreciat că raţionamentul instanţei de fond, în baza căruia şi-a fundamentat soluţia, este nelegal, în vădită contradicţie cu dispoziţiile art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003 cu modificările şi completările ulterioare.

Cu privire la cazul de incompatibilitate generat de deţinerea simultană a funcţie de consilier local în cadrul Consiliului Local al comunei Fizeşu Gherlii, jud. Cluj şi a funcţiei contractuale de asistent personal, angajată cu contract individual de muncă în cadrul aparatului de specialitate al primarului, în mod greşit, instanţa de fond a apreciat că, în speţă, nu sunt întrunite condiţiile legale pentru existenta cazului de incompatibilitate, motivând că nu există nicio probă din care să rezulte că, în perioada în care a deţinut funcţia de consilier local, reclamanta ar fi fost angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local.

Nu pot fi primite cele reţinute de instanţa de fond, având în vedere următoarele considerente:

În speţa dedusă judecăţii, ne aflăm în situaţia în care starea de incompatibilitate a intimatei-reclamante derivă din deţinerea simultană a funcţiei de consilier local în cadru Consiliului Local al comunei Fizeşu Gherlii, jud. Cluj şi a funcţiei contractuale de asistent personaj, angajată cu contract individual de munca în cadrul aparatului de specialitate al primarului.

Potrivit celor comunicate de Primăria comunei Fizeşu-Gherlii, prin adresele nr. x/29.09.2016, nr. y/06.02.2017 şi nr. x, Contractul individual de muncă nr. x/01.01.2006/2009 a fost încheiat între Consiliul local Fizeşu Gherlii reprezentat prin primar şi A., având ca obiect angajarea persoanei evaluate pe perioada nedeterminată ca as/sten/personal pentru B. în baza certificatului de încadrare în grad de handicap.

Aşa cum rezultă din cuprinsul Organigramei aparatului de specialitate al Primarului comunei Fizesu Gherlii, reprezentată de Anexa 1 la Hotărârea nr. 25 din 21.06.2018 comunicată chiar de către Primăria comunei Fizesu Gherlii prin adresa cu nr. x/06.02.2017 şi din Statul nominal de personal, doamna A. a exercitat începând cu data de 01.03.2019 (conform contractului individual de muncă înregistrat sub nr. x/01.01.2006/2009, cap. I. Durata contractului) funcţia contractuală de asistent personal.

Totodată, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Cluj, Serviciul Municipal Gherla, a transmis prin adresa nr. x/05.04.2019 ca persoana evaluată a obţinut venituri din salarii în perioada 2016/2019 şi alte venituri în anul 2018 în plus, în conformitate cu prevederile din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, cu modificările şi completările ulterioare, plata indemnizaţiei lunare ce se cuvin asistenţilor personali se asigură de primăriile în a căror rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana cu handicap grav, aceştia având totodată obligaţia legală de a angaja şi salariza asistentul personal.

Recurenta susţine că din înscrisurile menţionate mai sus, rezultă fără echivoc faptul că, doamna A. a încheiat contractul nr. x/54/01.01.2006/2009 cu Consiliul local Fizesu Gherlii reprezentat prin primar, în baza căruia a fost angajată ca asistent personal pentru B., în schimbul acestei prestaţii obţinând şi venituri (indemnizaţie lunara) potrivit adresei AJFP Cluj.

Astfel, în prezenta cauză, starea de incompatibilitate a doamnei A. a fost reţinută faţă de calitatea de consilier local în cadrul Consiliului Local al comunei Fizeşu Gherlii, iud. Cluj, pentru care sunt aplicabile dispoziţiile art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003, cu modificările şi completările ulterioare. ..,

În mod corect inspectorul de integritate a reţinută situaţia de incompatibilitate prevăzută de legiuitor la art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003, cu modificările si completările ulterioare, pentru aceasta fiind suficient ca şi consilierul local sa deţină o funcţie publica sau să fie angajat în baza unui contract individual de munca in cadrul aparatului de specialitate al primarului, condiţie ce este îndeplinită şi în cauza dedusă judecaţii.

Nu pot fi primite cele retinute de către Curtea de Apel Cluj privind inexistenta unui conflict de interese în materie administrativă fată de situaţia personală care a determinat încheierea contractului individual de muncă pentru asistenta personală asigurată doamnei B. încadrată în grad de handicap motivat de faptul că regimul incompatibilităţilor este expres prevăzut de legislaţia în vigoare.

Considerăm că în mod greşit instanţa de fond a reţinut că "la data încheierii contractului individual de munca nr. x din 01.01.2006, numitul C. nu avea calitatea de primar al com. Fizeşu Gherlii, jud. Cluj, acesta deţinând calitatea de primar doar în perioada 2008-2012, contractul individual de muncă (...), apare ca fiind încheiat la data de 01.01.2006, între C., în calitate de primar al com. Fizeşu Gherlii şi A., în condiţiile în care, din probaţiunea administrată, rezultă că acesta nu era primar la data de 01.01.2006, dată la care ar fi semnat contractul in această calitate."

Motivat de faptul că acestea nu au nicio relevanţă în prezenta cauză atâta timp cât contractul a fost încheiat, iar doamna A. a exercitat începând cu data de 01.03.2019 (conform contractului individual de muncă înregistrat sub nr. x/01.01.2006/2009) - funcţia contractuală de asistent personal, potrivit actelor prezente la dosarul cauzei.

Recurenta-pârâta afirmă că prin raportare la prevederile art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003, începând cu data la reclamanta a fost aleasă în Consiliul Local avea obligaţia să respecte regimul juridic al incompatibilităţilor.

4. Apărările intimatei-pârâte

Intimata-reclamanta A. a depus întâmpinare, înregistrată la dosarul cauzei la data de 06.10.2020, prin care şi-a exprimat poziţia procesuală în raport cu argumentele prezentate de recurenta-pârâtă şi a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

5. Procedura de soluţionare a recursului.

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţie s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea cererii de recurs la data de 07 iunie 2022, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul declarat de pârâta Agenţia Naţională de Integritate este fondat, pentru următoarele considerente:

Prin Raportul de evaluare nr. x/11.02.2020, întocmit de Agenţia Naţională de Integritate, s-a constatat că reclamanta A. nu a respectat dispoziţiile legale privind regimul juridic al incompatibilităţilor, întrucât în perioada 23.06.2019-02.09.2019, a deţinut şi exercitat simultan atât funcţia de consilier local al Consiliului Local al com. Fizeşu Gherlii, jud. Cluj cât şi funcţia contractuală de asistent personal, angajată cu contract individual de muncă în cadrul aparatului de specialitate al primarului, încălcând dispoziţiile art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiei publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare.

În conformitate cu prevederile art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003, astfel cum a fost modificat prin art. 132 din Legea nr. 215/2001 introdus prin Legea nr. 286/2006, "c) calitatea de funcţionar public sau angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local respectiv sau în aparatul propriu al consiliului judeţean ori al prefecturii din judeţul respectiv;".

Înalta Curte apreciază că soluţia primei instanţe este dată cu greşita aplicare a dispoziţiilor art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003, motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., fiind întemeiat.

Raportat la criticile invocate de către recurenta-pârâtă prin cererea de recurs, Înalta Curte apreciază că instituţia Consiliului Local reprezintă un organism deliberativ pentru puterea executivă locală exercitată de Primarul localităţii. În acest sens, Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, în art. 132 explicitează calitatea de angajator în ceea ce priveşte aparatul de specialitate al autorităţilor publice locale.

Rezumând, Consiliul Local nu are calitatea de angajator, însă raporturile între acesta şi Primarul localităţii sunt întemeiate pe prevederile art. 77 din Legea nr. 215/2001:

"Primarul, viceprimarul, secretarul unităţii administrativ-teritoriale şi aparatul de specialitate al primarului constituie o structură funcţională cu activitate permanentă, denumită primăria comunei, oraşului sau municipiului, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale."

Prin art. 132 din Legea nr. 215/2001 s-a stabilit că: "Denumirea aparat propriu de specialitate se înlocuieşte, în cuprinsul tuturor actelor normative în vigoare, cu denumirea aparat de specialitate. Denumirea aparat propriu de specialitate al consiliului local se înlocuieşte, în cuprinsul tuturor actelor normative în vigoare, cu denumirea aparat de specialitate al primarului. Denumirea servicii descentralizate ale ministerelor se înlocuieşte, în cuprinsul tuturor actelor normative în vigoare, cu denumirea servicii publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale."

Astfel, Înalta Curte constată că, în cauză, interpretarea sistematică a dispoziţiilor Legii nr. 215/2001 a administraţiei publice locale (art. 36 alin. (2) lit. a), art. 36 alin. (3) lit. b), art. 74 şi art. 77), precum şi interpretarea teleologică (scopul urmărit de legiuitor) a dispoziţiilor art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003 conduc la concluzia că exercitarea unei funcţii în aparatul de specialitate a primarului este incompatibilă cu cea de consilier local.

În conformitate cu prevederile art. 43 alin. (2) din Legea nr. 448/2006:,,(2) Plata indemnizaţiei lunare se asigură de primăriile în a căror rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana cu handicap grav.", iar în conformitate cu prevederile art. 44 din aceeaşi lege: "Autorităţile administraţiei publice locale prevăzute la art. 43 alin. (2) au obligaţia:

a) de a angaja şi salariza asistentul personal al persoanei cu handicap grav, în condiţiile prezentei legi;

b) de a asigura şi garanta plata indemnizaţiei lunare, în cazul în care persoana cu handicap grav sau reprezentantul ei legal a optat pentru aceasta."

Din perspectiva textelor de lege enunţate anterior, în speţă intimata-reclamantă a fost angajată de către UAT Comuna Fizeşu Gherlii pe funcţia de asistent personal a numitei B., situaţie neexceptată de la starea de incompatibilitate, prevăzută de art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003.

Această stare de incompatibilitate vizează atât funcţionarii publici cât şi personalul contractual, iar aceasta nu este condiţionată de existenţa vreunui interes, fiind sancţionat cumulul de funcţii şi nu omisiunea de a se abţine de la adoptarea unor hotărâri în care are un interes. Or, în cauză, intimata-reclamantă a îndeplinit în perioada 23.06.2019-02.09.2019, simultan atât funcţia de consilier local al Consiliului Local al com. Fizeşu Gherlii, jud. Cluj cât şi funcţia contractuală de asistent personal, angajată cu contract individual de muncă în cadrul aparatului de specialitate al primarului, nefiind relevantă data la care contractul de muncă pe funcţia de asistent personal a fost semnat, acesta producând efecte până în perioada evaluării, astfel cum rezultă din Organigrama aparatului de specialitate al Primarului sau din adrsa nr. 2353R/05.04.2019 a AJFP - Cluj din care rezultă că intimata-reclamantă a obţinut venituri din salariu pentru această activitate în perioada 2016 - 2019.

În concluzie, instanţa de control judiciar constată că în mod greşit instanţa de fond a apreciat că reclamanta nu se află în starea de incompatibilitate prevăzută de dispoziţiile art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003.

Prin urmare, criticile recurentei-pârâte sunt întemeiate şi de natură să conducă la reformarea hotărârii recurate.

Pentru considerentele expuse în analiza recursului declarat de pârâta Agenţia Naţională de Integritate, în cauză fiind este incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., urmează a admite recursul declarat împotriva sentinţei nr. 90/2020 din 23 iulie 2020 a Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, va casa sentinţa recurată şi în rejudecând cauza va respinge cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâta Agenţia Naţională de Integritate împotriva sentinţei civile nr. 90/2020 din 23 iulie 2020 a Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi rejudecând cauza respinge acţiunea, ca fiind neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 7 iunie 2022.