Attempted murder with blunt object and domicile violation: evidentiary sufficiency for criminal conviction versus reasonable doubt

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 31 din 20 ianuarie 2004, Tribunalul Satu Mare, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., a achitat pe inculpatul S.I., de sub încriminarea săvârșirii infracțiunilor de tentativă de omor și violare de domiciliu, prevăzută și pedepsită de art. 20, raportat la art. 174 C. pen. și respectiv art. 192 alin. (2) C. pen.

În baza art. 14 și art. 346 C. proc. pen., a respins pretențiile civile ale părții civile S.M.

În baza art. 350 alin. (2) C. proc. pen., a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului.

În baza art. 192 pct. 3 C. proc. pen., cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că, între inculpatul S.I. și familia părții vătămate S.M.A. din Turț există de mai mulți ani o stare conflictuală datorită unui spațiu comerciale pe care inculpatul l-a închiriat soțului părții vătămate și cu privire la care inculpatul pretinde că nu i s-a plătit chiria și curentul electric.

În noaptea de 10 septembrie 2002, în jurul orei 23,00, inculpatul s-a deplasat la locuința părții vătămate situată în Turț, str. Ulița Mare și a intrat fără drept în curte, deschizând poarta care nu era încuiată cu lacăt.

Partea vătămată S.M.A. și fiica ei, martora S.A.D., se aflau în casă și au auzit scârțâind poarta, motiv pentru care S.A.D. s-a uitat pe geam și a văzut în curte un individ. I-a comunicat acest lucru mamei sale și aceasta a ieșit în curte, îmbrăcată doar în capot și având capul înfășurat într-un prosop deoarece tocmai ieșise din baie.

Partea vătămată a ieșit în curte și ascuns după autoturismul parcat acolo, l-a văzut pe inculpat. Acesta văzând că a fost descoperit s-a ridicat și a luat de jos un par cu care i-a aplicat părții vătămate o lovitură peste cap și una peste față după care a aruncat parul și a ieșit din curte. Partea vătămată a strigat după ajutor și la strigătele ei a ieșit fiica ei, iar la gard a venit martora M.M. care a văzut-o pe partea vătămată căzută peste autoturism a ieșit repede din curte pentru a merge în ajutorul vecinei sale. Când a ieșit din curte, pe podețul din fața casei l-a văzut pe inculpat care era îmbrăcat cu pantaloni scurți și tricou și l-a recunoscut pe inculpatul S.I. Martora i-a spus lui S.I. să vină să dea o mână de ajutor. Inculpatul nu a răspuns, nu a întrebat despre ce este vorba ci a lăsat capul și a plecat. Chiar atunci au sosit cu autoturismul martorii M.I., B.I.A. și B.V., care aflând că partea vătămată S.M. a fost atacată au intrat cu autoturismul în curtea părții vătămate și la lumina farurilor au văzut starea în care se afla partea vătămată. Aceasta i-a spus martorilor că a fost atacată și lovită cu parul de către inculpatul S.I. Au aruncat-o pe partea vătămată în mașină și au transportat-o la Spitalul din Turț. În autoturismul condus de martorul B.I.A. au mai urcat B.F., M.I. și victima.

În timp ce se îndreptau spre spital, pe strada ce duce la spital, partea vătămată le-a spus martorilor că a fost atacată de S.I. și că acesta era îmbrăcat cu pantaloni scurți.

După ce au parcurs o bucată de drum partea vătămată S.M.A. l-a văzut mergând pe jos pe inculpatul S.I. și le-a spus martorilor că aceea este persoana care a atacat-o și a lovit-o, martorii recunoscându-l pe inculpatul S.I.

După primele îngrijiri partea vătămată S.M.A. a fost transportată la spitalul Județean Satu Mare unde i-au acordat primele îngrijiri.

Din raportul constatator medico-legal întocmit de Serviciul de Medicină Legală Satu Mare rezultă că, numita S.M.A. în urma agresiunii fizice suferite la 10 septembrie 2002 a prezentat traumatism cranio-cerebral acut cu contuzie cerebrală minoră și plagă contuză a scalpului parieto-occipital drept, fractura piramidei nazale dizlocată, hematom voluminos geniosuborbitor stâng (care a necesitat incizie și drenaj), fractură de apofiză coronială a cotului drept.

Leziunile suferite s-au putut produce prin active repetate cu corpuri dure contondente unde cu suprafețe neregulate. Viața victimei nu a fost pusă în primejdie. Timpul de îngrijiri medicale necesare vindecării au fost de 21-22 zile.

Cu privire la cicatricea suferită de partea vătămată pe obrazul stâng și dacă aceasta constituie sluțire medicii legiști se vor putea pronunța numai după șase luni de la comiterea agresiunii.

Spitalul Județean Satu Mare s-a constituit parte civilă în cauză cu cheltuieli de spitalizare.

Partea vătămată S.M.A. s-a constituit parte civilă în cauză cu o sumă pe care o va prezenta în fața instanței.

Instanța de fond a considerat că, din vastul material probator administrat în faza cercetării judecătorești nu rezultă cu certitudine că inculpatul este autorul agresiunii suferite de către partea vătămată făcând aplicarea principiului „in dubio pro rea”.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare și partea civilă S.M.A.

Parchetul a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței și pronunțarea unei hotărâri de condamnare a inculpatului S.I., pentru infracțiunile prevăzute și pedepsite de art. 192 alin. (2) C. pen. și art. 20, raportat la art. 174 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., la pedeapsa închisorii, întrucât probele administrate în cauză confirmă vinovăția acestuia astfel că, în mod eronat instanța de fond a dispus achitarea inculpatului pe motiv că faptele nu au fost săvârșite de către acesta.

Partea civilă apelantă S.M.A. a solicitat admiterea apelului, desființarea și modificarea sentinței, în sensul de a se dispune condamnarea inculpatului pentru infracțiunea de violare de domiciliu și tentativă la infracțiunea de omor, precum și obligarea acestuia la plata sumei de 360.000.000 lei cu titlu de daune civile și morale.

Curtea de Apel Oradea, prin decizia penală nr. 83/ A din 27 aprilie 2004, a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare și partea civilă S.M.A., domiciliată în Turț, județul Satu Mare, împotriva sentinței penale nr. 31 din 20 ianuarie 2004, pronunțată de tribunalul Satu Mare pe care o desființează în sensul că: 1. pe latura penală a cauzei dispune condamnarea inculpatului S.I., pentru infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 192 alin. (2) C. pen., la o pedeapsă de 3 ani închisoare; în baza art. 20 C. pen., raportat la art. 174 alin. (1) și (2) C. pen., dispune condamnarea inculpatului S.I. la o pedeapsă de 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani; în temeiul art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., contopește pedepsele de 3 ani închisoare și 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani în pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani, la care adaugă un spor de 6 luni stabilind ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 5 ani și 6 luni închisoare, în regim privativ de libertate, cu aplicarea prevederilor art. 71 și art. 64 C. pen. și pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor, prevăzute de art. 64, lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani; în baza art. 88 C. pen., deduce din pedeapsă perioada executată în arest preventiv de la 22 octombrie 2002 până la 20 ianuarie 2004;

2. pe latura civilă a cauzei, în baza art. 14 C. proc. pen., combinat cu art. 998 C. civ., obligă pe inculpatul S.I. la plata sumei de 18.003.169 lei cu titlu de despăgubiri civile și 100.000.000 lei cu titlu de daune morale în favoarea părții civile S.M.A.; constată că partea vătămată Spitalul Județean Satu Mare nu a formulat pretenții civile în cauză;

3. în temeiul art. 193 C. proc. pen., obligă pe inculpatul S.I. să plătească părții civile S.M.A. suma de 26.500.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare;

4. în baza art. 191 C. proc. pen., obligă pe inculpatul S.I. la plata sumei de 7.000.000 lei reprezentând cheltuieli judiciare, în primă instanță, către stat.

Împotriva acestei decizii, în termenul legal, au declarat recurs, partea civilă S.M.A. și inculpatul S.I.

Prin recursul părții civile, hotărârea atacată este criticată pentru eronata apreciere a probelor față de care, a solicitat majorarea daunelor morale la 250.000.000 lei în raport și de prejudiciul estetic suferit.

Inculpatul prin recursul său, a criticat decizia instanței de apel, pentru greșita evaluare a probatoriului și potrivit căruia se impune achitarea sa, cum de altfel a și hotărât instanța de fond, motiv pentru care sentința penală ar trebui a fi menținută.

În subsidiar, inculpatul a solicitat schimbarea încadrării juridice în infracțiunea prevăzută de art. 181 C. pen. și stabilirea unei sancțiuni penale, prevăzută de acest text și cu aplicarea art. 861 C. pen., ca modalitate de executare.

Recursurile sunt nefondate.

Examinând probatoriul cauzei rezultă fără dubiu că, în seara zilei de 10 septembrie 2002, inculpatul S.I. a fost cel care a intrat, fără drept, în curtea casei părții civile și cu un par a aplicat în regiunea feței și a capului acesteia, 4 lovituri ce i-au produs leziuni, care au necesitat pentru vindecare 32-35 zile de îngrijiri medicale, fără punerea în primejdie a vieții.

Cu toate acestea, în raport de instrumentul folosit, regiunea lezată și intensitatea agresiunilor ce au fost ameliorate, cu totul întâmplător, de prosopul cu care era înfășurat capul victimei, care ieșise din baie, activitatea infracțională săvârșită, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de violare de domiciliu, prevăzută de art. 192 alin. (2) C. pen., în concurs real [(prevăzut de art. 33 lit. a) C. pen.)] cu cea de omor în forma tentativei, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 alin. (1) și (2) C. pen. și nici decum infracțiunea de vătămare corporală, prevăzută de art. 181 C. pen., apărare infirmată de probe.

În aprecierea sincerității declarațiilor inculpatului, asupra locului unde s-a aflat în momentul lovirii victimei, nu pot fi omise susținerile diametral opuse date pe timpul urmăririi penale și existente la dosarul de urmărire penală, precum și găsirea pe traseul parcurs de făptuitor și descris de victimă și martora M.M., a 2 bucăți din același par, găsit în curtea casei părții civile, lângă autoturism.

Acestea fiind faptele săvârșite de inculpat, se reține că atât încadrarea juridică dată de instanța de apel, este temeinică și legală, precum și pedepsele aplicate, s-au stabilit la limita minimă prevăzută de textele ce incriminează infracțiunile reținute în sarcina sa.

De asemenea, la limita minimă de 6 luni este stabilit și sporul de pedeapsă, aplicat pentru concursul de infracțiuni.

În final, pedeapsa rezultantă, de 5 ani și 6 luni închisoare, ce o are de executat inculpatul, se apreciază ca fiind judicioasă, dată cu respectarea tuturor criteriilor de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen.

Pretențiile părții civile recurente și care privesc majorarea daunelor morale acordate, se constată a fi neîntemeiate și ca atare hotărârea atacată, va fi menținută și sub acest aspect, iar recursul respins, ca nefondat.

Pentru aceleași considerente și în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează a fi respins și recursul inculpatului, ca nefondat.

Se vor aplica și dispozițiile art. 192 C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D EC I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de partea civilă S.M.A. și de inculpatul S.I. împotriva deciziei penale nr. 83/A din 27 aprilie 2004 a Curții de Apel Oradea.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 1.200.000 lei cheltuieli judiciare către stat iar pe recurenta parte civilă la plata sumei de 300.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 18 februarie 2005.