Competence to investigate plagiarism in doctoral theses: CNATDCU exclusivity versus CNECSDTI jurisdiction under Research Ethics legislation.

Şedinţa publică din data de 7 iunie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel la data de 10.12.2018 reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Cercetării şi Inovării - Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării, a solicitat:

- anularea Hotărârii nr. 4 din data de 20 noiembrie 2017 inclusiv a Anexei nr. 1 privind Raportul final nr. 4 din data de 20 noiembrie 2017 privind soluţionarea contestaţiei înregistrată cu numărul x din 25.07.2017;

- înlăturarea pe cale de consecinţă a propunerii de acordare a unui avertisment scris, în baza actelor contestate;

- ca efect al anulării Hotărârii a solicitat retragerea Raportului de pe site-ul web al Consiliului Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării;

- obligarea pârâtului, pe cheltuiala sa, la publicarea hotărârii judecătoreşti, pe site-ul pârâtului;

- obligarea pârâtului, la plata de despăgubiri reprezentând contravaloarea prejudiciului moral suferit de petentă în cuantum de 5.000 RON;

- obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 347 din 30 septembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti veche, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta, A., în contradictoriu cu pârâtul, Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

A anulat Hotărârea nr. 4/20.11.2017 inclusiv Anexa nr. 1 şi a dispus înlăturarea propunerii de acordare a unui avertisment scris.

A dispus retragerea Raportului de pe site-ul web al pârâtului şi obligă pârâtul la publicarea hotărârii pe site-ul său.

A respins în rest cererea ca neîntemeiată.

Obligă pârâtul la plata sumei de 50 RON cheltuieli de judecată către reclamantă.

3. Cererea de recurs

Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond a formulat recurs pârâtul Ministerul, Cercetării, Inovării şi Digitalizării, întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi în rejudecare respingerea cererii de chemare în judecată ca nefondată.

În motivarea recursului, a arătat că instanţa de fond, la pronunţarea sentinţei civile nr. 347/2020 nu a ţinut cont de prevederile art. 21alin. (2) lit. b), art. 4, art. 111şi art. 14 din Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi Inovare, cu modificările şi completările ulterioare.

Astfel prezentă cauză are ca obiect cererea reclamantei prin care solicită anularea Hotărârii nr. 4 şi Referatul aferent acesteia, emis de către Consiliul Naţional de Etică, organism care îşi desfăşoară activitatea în temeiul Legii nr. 206/2004.

In acest sens, Consiliul Naţional de Etică, în urma Sesizării nr. 54/2017, a analizat posibila încălcare a prevederilor legale privind etica şi buna conduită în activitatea de cercetare, respectiv, a analizat modalitatea în care reclamanta a respectat prevederile Legii nr. 206/2004 Ia elaborarea tezei de doctorat.

Nu pot fi reţinute criticile reclamantei cu privire la faptul că acest organism nu are competenţa de a analiza aspectele privind respectarea prevederilor legale privind conduita în cercetare, deoarece aceste prevederi legale sunt obligatorii nu doar pentru cei care îşi desfăşoară activitatea în domeniul cercetării propriu-zis, ci de către toţi cei care desfăşoară activităţi care presupun cercetare, indiferent de domeniul în care activează.

Or, reclamanta, în vederea elaborării tezei de doctorat a desfăşurat activitate de studiu, de cercetare, activitate care se bazează atât pe studiile, manualele, articolele altor persoane/autori, la care se raportează în cuprinsul lucrării sale prin citări, cât şi propriile cercetări, documentări, lucrarea de doctorat fiind o lucrare originală, elaborată pe baza studiilor personale, coordonate de conducătorul de doctorat şi de membrii comisiei de îndrumare şi care trebuie să corespundă unor standarde de calitate, de etică profesională şi de redactare.

Comisia care a analizat aspectele sesizate cu privire la întocmirea tezei de doctorat a reclamantei, a constatat doar faptul că în ultimul capitol al tezei, respectiv capitolul "Concluzii", aceasta nu a mai respectat prevederile legale cu privire la citarea sursei, chiar dacă în cuprinsul tezei au fost corect citate.

Chiar dacă capitolul "Concluzii" reprezintă o însumare a tuturor informaţiilor cuprinse în textul tezei, referirile la pasajele citate trebuiau să fie evidenţiate cu trimitere la sursa de citare, conform prevederilor legale.

Din aceste considerente, sancţiunea pe care a aplicat-o Consiliul Naţional de Etică nu este dintre cele mai dure.

În acest sens, trebuie avut în vedere că acest organism are competenţa să analizeze orice lucrare ştiinţifică, inclusiv teze de doctorat daca se constată că au fost încălcate normele legislative cu privire la conduita în cercetare, legiuitorul nu a condiţionat aplicabilitatea Legii nr. 206/2004 doar unei categorii de persoane, respectiv cei care îşi desfăşoară activitatea în instituţiile/unităţile de cercetare, ci le sunt aplicabile tuturor persoanelor care au legătură cu ştiinţa, mediul universitar, edituri, toţi cei care publică articole, cărţi ştiinţifice sau adresate învăţământului de orice nivel.

Reclamanta a susţinut teza de doctorat în cadrul Universităţii din Craiova. In acest sens, trebuie ţinut cont de Raportul privind situaţia respectării eticii universitare şi a eticii activităţilor de cercetare în Universitatea din Craioava în perioadă 1 iunie 2017- 31 mai 2018, depus la dosarul cauzei, care a concluzionat că "Experienţa acumulată în cei doi ani de activitate a Comisiei a scos în evidenţă, printre altele. unele greutăţi determinate de normele interne care reglementează funcţionarea Comisiei. în concret. Codul de etică si deontologie profesională universitară adoptat în anul 2011 s-a dovedit a fi depăşit nefăcând referire la modificări şi completări ale legislaţiei naţionale cu relevanţă în această materie intervenite ulterior adoptării Codului (...) Din cazuistica aflată pe rolul Comisiei în ultimul an. respectiv două solicitări de a formula puncte de vedere privitoare la soluţionarea unor cereri având ca obiect suspiciuni de plagiat în teze de doctorat s-a constatat că Universitatea din Craiova nu a reglementat în mod expres o procedură internă (...) lucrările desfăşurandu-se după o procedură ad hoc (...)".

Astfel, trebuie reţinut faptul că Universitatea din Craiova, în mod indubitabil a recunoscut fără nicio tăgadă că analiza unei posibile suspiciuni privind fapte de plagiat au fost făcute fără o analiză temeinică, fără respectarea prevederilor legale incidente în domeniu.

În conformitate cu prevederile art. 67 alin. (3) din H.G nr. 681/2011 (3) privind aprobarea Codului studiilor universitare de doctorat: |,,(3) în urma identificării unor încălcări ale bunei conduite în cercetare-dezvoltare, inclusiv plagierea rezultatelor sau publicaţiilor altor autori, confecţionarea de rezultate ori înlocuirea rezultatelor cu date fictive, în cadrul evaluării tezei de către conducătorul de doctorat sau comisia de îndrumare, acordul de susţinere publică nu se obţine",

In acest sens, Comisia constituită la nivelul universităţii trebuia să constate eventualele abateri de la etica în cercetare.

Or, prin raportul mai sus amintit, Preşedintele Comisiei de Etică din cadrul Universităţii din Craiova, a recunoscut că nu s-a acordat prea multă atenţie aspectelor privind etica în cerectare la nivelul universităţii prin regulamentele interne.

In acest sens, apreciază că instanţa de fond, nu a ţinut cont de niciunul dintre aceste aspecte şi nici de prevederile Legii nr. 206/2011 aplicabile în prezenta cauză.

De fapt, instanţa de fond, şi-a însuşit criticile formulate de către reclamantă cu privire la calitatea Consiliului Naţional de Etică de a analiza posibilele suspiciuni de plagiat, fără a analiza în mod temeinic cadrul legal aplicabil cauzei deduse judecăţii.

De asemenea, nu pot fi reţinute criticile cu privire la aplicabilitatea prevederilor Legii nr. 1/2001, având în vedere că reclamantei nu i-a fost retras titlul de doctor, ci doar s-au constatat anumite nereguli în ceea ce priveşte redactarea tezei de doctorat cu privire la respectarea eticii în cercetare.

Totodată, trebuie avute în vedere prevederile art. 170 alin. (1) din Legea nr. 1/2011:,,(1) In cazul nerespectării standardelor de calitate sau de etică profesională. Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, pe baza unor rapoarte externe de evaluare, întocmite, după caz, de CNATDCU, de CNCS, de Consiliul de etică şi management universitar sau de Consiliul National de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării, poate lua următoarele măsuri, alternativ sau simultan: a) retragerea calităţii de conducător de doctorat; b) retragerea titlului de doctor; (...)"

Se poate observa că şi Consiliul Naţional de Etică are competenţa de a verifica respectarea eticii profesionale în cercetare şi de a propune sancţiuni, în coroborare cu prevederile Legii nr. 206/2004.

Cu privire la cheltuielile de judecată solicită să se constate că prin sancţiunea propusă de către Consiliul Naţional Etică nu i s-a adus reclamantei niciun prejudiciu şi nici nu a suferit vreo pagubă financiară.

In acest sens, solicită respingerea solicitării de plata cheltuielilor de judecată stabilite în sarcina sa.

4. Apărările intimatei

Intimata-reclamantă A. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei instanţei de fond ca fiind temeinică şi legală.

5. Procedura de soluţionare a recursului.

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţie s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea cererii de recurs la data de 07 iunie 2022, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, sentinţa recurată în raport cu motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, în considerarea celor ce urmează:

Reclamanta a învestit instanţa de contencios administrativ cu o acţiune prin care solicitat anularea Hotărârii Consiliului Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării (CNECSDTI) nr. 4/20.11.2017, prin care s-a aprobat Raportul final nr. x/20.11.2017 privind soluţionarea sesizării înregistrate sub nr. x/25.07.2017.

Înalta Curte, în ceea ce priveşte situaţia de fapt care a condus la prezentul litigiu, reţine că CNECSDTI a adoptat hotărârea contestată în temeiul art. 323, 324 şi 326 din Legea nr. 1/2011- Legea Educaţiei Naţionale, art. 42 alin. (2) şi (7), art. 7 lit. f), art. 14 alin. (1), alin. (1)1 şi alin. (2) din Legea nr. 206/2004 din Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi inovare, art. 4 lit. d) şi e) din Regulamentul de organizare şi funcţionare al CNECSDTI aprobat prin Ordinul MCI nr. 211/2017 pe care a supus-o avizării Compartimentului juridic din cadrul Ministerului Cercetării şi Inovării respectiv a stabilit transmiterea acesteia către ministrul educaţiei naţionale, ministrului cercetării şi inovării, conducătorului unităţii sau instituţiei şi organismelor ori persoanelor îndreptăţite legal pentru aplicarea sancţiunilor recomandate conform art. 326 din Legea nr. 1/2011, dispunând totodată publicarea hotărârii pe site-ul web.

Litigiul priveşte legalitatea emiterii actului de administrativ contestat, astfel că instanţa de recurs apreciază că elementele factuale nu prezintă prioritate în stabilirea lor, instanţa de contecios administrativ şi fiscal având obligaţia de a stabili dacă actul a fost emis cu respectarea normelor legale aplicabile.

În speţă, instanţa de fond a efectuat o astfel de analiză şi a concluzionat în mod corect că Hotărârea Consiliului Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării (CNECSDTI) nr. 4/20.11.2017 este nelegală, deoarece Consiliului Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării nu avea competenţa în efectuarea verificării tezei de doctorat a intimatei-reclamante.

În conformitate cu prevederile art. 50 din H.G. nr. 681 din 29 iunie 2011 privind aprobarea Codului studiilor universitare de doctorat:,,(1) În cazul nerespectării standardelor de calitate sau de etică profesională în organizarea şi desfăşurarea studiilor universitare de doctorat, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului poate lua măsurile prevăzute la art. 170 din Legea nr. 1/2011.

(2) Orice persoană fizică sau juridică, inclusiv membrii CNATDCU şi IOSUD, poate sesiza în scris, prin intermediul UEFISCDI, Consiliul general al CNATDCU cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etică profesională, inclusiv cu privire la existenţa plagiatului, în cadrul unei teze de doctorat, indiferent de data susţinerii acesteia, şi de data acordării titlului de doctor.

(3) Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării poate fi sesizat cu privire la încălcarea regulilor de bună conduită în cercetare-dezvoltare de către personalul de cercetare-dezvoltare din cadrul IOSUD, potrivit prevederilor art. 323 din Legea nr. 1/2011."

Iar în conformitate cu prevederile art. 3 lit. c) din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare - Anexă la Ordinul nr. 3482/2016 din 24 martie 2016: "CNATDCU are, în principal, următoarele atribuţii: ... c) analizează şi decide asupra sesizărilor nerespectării standardelor de etică profesională, inclusiv existenţa plagiatului, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 681/2011 privind aprobarea Codului studiilor universitare de doctorat, cu modificările şi completările ulterioare, conform metodologiei prevăzute în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul regulament."

Prin raportare la prevederile actelor normative citate mai sus, Înalta Curte apreciază, în acord cu opinia instanţei de fond că, în ceea ce priveşte activitatea Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, această instituţie are în sarcina sa competenţe ce nu se suprapun competenţelor CNECSDTI.

În conformitate cu prevederile art. 50 alin. (3) din H.G. nr. 681 din 29 iunie 2011, Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării poate fi sesizat cu privire la încălcarea regulilor de bună conduită în cercetare-dezvoltare de către personalul de cercetare-dezvoltare din cadrul IOSUD, potrivit prevederilor art. 323 din Legea nr. 1/2011, în timp ce CNATDCU conform Ordinului nr. 3482/2016 (art. 3 al Regulamentului de Organizare şi Funcţionare al CNATDCU - Anexă), are în exclusivitate competenţa de soluţionare a sesizărilor privind existenţa plagiatului în cazul tezelor de doctorat.

Aşadar, constatarea existenţei plagiatului, în cadrul tezelor de doctorat, revine Consiliului general al Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare. Această entitate, în conformitate cu Anexa nr. 2 - Soluţionarea sesizărilor cu privire la nerespectarea standardelor de calitate şi de etică profesională, inclusiv cu privire la existenţa plagiatului, în cadrul unei teze de doctorat din Ordinului nr. 3482/2016 are în atribuţii soluţionarea sesizărilor privitoare la plagiatul unei teze de doctorat.

Prin raportare la modalitatea în care a fost soluţionată sesizarea înregistrate sub nr. x/25.07.2017, respectiv de către o autoritate ce nu avea competenţe legale în domeniul de analiză a plagiatelor tezelor de doctorat, în mod corect a reţinut instanţa de fond că Hotărârea Consiliului Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării (CNECSDTI) nr. 4/20.11.2017 a fost emis cu încălcarea dispoziţiilor legale în materie.

Prin urmare, aspectele invocate de către recurentul-pârât prin cererea de recurs nu sunt de natură să conducă la reformarea hotărârii recurate, legalitatea soluţiei pronunţate fiind confirmată de către instanţa de control judiciar, aceasta reflectând interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor legale incidente cauzei.

Pentru considerentele expuse în analiza recursului declarat de pârâtul Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării (fost Ministerul Cercetării şi Inovării), nefiind identificate motive de casare a sentinţei prin prisma criticilor invocate de acesta, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., urmează a respinge recursul declarat împotriva sentinţei civile nr. 347 din 30 septembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti veche, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării (fost Ministerul Cercetării şi Inovării) împotriva sentinţei civile nr. 347 din 30 septembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti veche, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 7 iunie 2022.