Recusal motion rejected; judge's prior annulment ruling does not disqualify her in administrative appeal.

Şedinţa publică din data de 2 iunie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea formulată la data de 6.11.2020, în dosarul nr. x/2017 al Curţii de Apel Bacău, petentul A. a recuzat pe doamna judecător B., având în vedere împrejurarea că acesta a făcut parte din completul care a pronunţat decizia civilă nr. 474/29.09.2020 în dosarul nr. x/2020 al Curţii de Apel Bacău, prin care a fost soluţionată contestaţia în anulare promovată împotriva deciziei civile nr. 287/30.06.2020 pronunţate de aceeaşi instanţă, de soluţionare a recursului promovat în dosarul nr. x/2017, având obiect şi cauză identice cu cele ale recursului din prezentul litigiu. Petentul a apreciat că împrejurările relevate reprezintă elemente ce nasc îndoieli cu privire la imparţialitatea judecătorului, având în vedere considerentele expuse în decizie şi legătura dintre dosarul nr. x/2020 şi cel soluţionat prin decizia indicată.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin încheierea din 13 noiembrie 2020, Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins cererea de recuzare a doamnei judecător B. formulată de petentul A. în cauza privind recursul declarat de acesta împotriva sentinţei civile nr. 454/26.07.2019 pronunţată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. x/2017 în contradictoriu cu intimaţii C. şi Poliţia Locală a Municipiului Bacău, ca nefondată.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva încheierii din 13 noiembrie 2020 pronunţate de Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a formulat recurs A..

În motivarea recursului, reclamantul susţine în esenţă că argumentul instanţei care a judecat cererea de recuzare, prin care se menţionează că "diferenţele de substanţă dintre motivele de casare prevăzută de art. 488 noul C. proc. civ. şi motivele contestaţiei în anulare reglementate de disp art. 503 alin. (2) pct. 3 noul C. proc. civ. conduc la inexistenţa situaţiei pronunţării asupra aceloraşi aspecte de drept chiar şi în ipoteza existenţei unui raport juridic litigios comun, precum anularea aceluiaşi concurs de către subiecţi de drept diferiţi", este contrazis de următoarele împrejurări:

l.-pe rolul Tribunalului Bacău au fost înregistrate 2 cereri de chemare în judecată cu numere consecutive respectiv 2442/110/2017 în care petent este D. şi 2443/110/2017 în care reclamant este subsemnatul, care contrar disp art. 53 din L 303/2004 modificată şi completată prin art. I pct. 27 din L 207/2018 şi disp art. 101-110 din Regulamentul de Ordine Interioară a Instanţelor Judecătoreşti nr. 1375/2015 au fost pretins repartizate aleatoriu aceluiaşi complet care prin sentinţele civile nr. 453 şi nr. 454 pronunţate în aceeaşi zi, 26.07.2019 a respins ca neîntemeiate cererile având ca obiect "anulare concurs", subsemnatul şi D. participând la acelaşi concurs de recrutare organizat de către aceeaşi instituţie, Poliţia Locală a Municipiului Bacău;

2.-cererea de recuzare a fost întemeiată pe disp art. 42 alin. (1) noul C. proc. civ. pe considerentul că, Doamna Judecător B., care face parte din Completul ce a soluţionat recursul formulat de recurent şi înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bacău sub nr. x/2017, a făcut parte şi din Completul care a pronunţat Decizia nr. 474/29.09.2020 în dosarul înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bacău sub nr. x/2020 prin care a respins Contestaţia în anulare formulată de către D. împotriva deciziei civile nr. 287/30.06.2020 pronunţată de către Curtea de Apel Bacău în recursul promovat de către D. în dosarul x/2017, recurs cu obiect şi cauză identice cu cele ale recursului său;

3.-cazul de incompatibilitate reglementat pentru situaţia când judecătorul şi-a exprimat anterior părerea cu privire la soluţia în cauza pe care a fost desemnat să o judece, l-am argumentat prin aceea că, Doamna Judecător B. prin Decizia 474/29.09.2020 s-a pronunţat pentru respingerea contestaţiei în anulare formulată de D. împotriva deciziei civile nr. 287/3 0.06.2020 pronunţată în recurs în dosarul x/2017 motivând că "din lecturarea motivelor pe care contestatorul le-a invocat la pct. 1 din contestaţie, critica principală vizează respingerea în bloc a aşa-ziselor motive de recurs formulate în legătură cu aspecte care nu au fost invocate prin cererea de chemare în judecată sau în condiţiile art. 204 din noul C. proc. civ. respectiv prin modificarea cererii, ci au fost invocate pe parcursul desfăşurării procesului respectiv în timpul administrării probatoriului precum şi prin concluziile scrise";

4.-contrar opiniei instanţei potrivit căreia, "împrejurarea că judecătorul recuzat a făcut parte din completul care a apreciat ca nefiind fondate aspectele invocate pe calea contestaţiei în anulare, în sensul dispoziţiilor art. 503 alin. (2) pct. 3 noul C. proc. civ., nu reprezintă situaţia susceptibilă de încadrare în ipotezele legale avute în vedere de dispoziţiile art. 42 alin. (1) pct. 1 noul C. proc. civ..", recurentul apreciază că motivarea folosită de doamna judecător B. prin decizia pe care a pronunţat-o în contestaţia în anulare formulată de către D., ulterior, a susţinut şi pronunţarea în recursul său pe care a fost învestită să-1 judece prin care a respins recursul ca nefondat;

Astfel, prin motivarea deciziei pronunţate în recurs nr. 783/15.12.2020, doamna judecător B. potrivit paginii 6 şi 7 din Decizie precizează că:"în acest cadru procesual, formularea de motive suplimentare de anulare a concursului în cursul judecăţii şi prin concluziile scrise depuse la dosar la data de 16.07.2019, reprezintă modificarea cererii de chemare în judecată prin completarea acesteia ulterior datei de 07.05.2018 când a fost primul termen de judecată la care reclamantul a fost citat. In această situaţie, având în vedere dispoziţiile art. 204 C. proc. civ. precum şi lipsa acordului expres al celorlalte părţi, în mod legal a procedat instanţa de fond la analiza cererii de chemare de judecată în limitele învestirii iniţiale.

Nici criteriile privind încălcarea dispoziţiilor H.G. nr. 611/2008, referitoare la constituirea comisiilor de concurs şi de soluţionare a contestaţiilor, respectiv desfăşurarea activităţii acestora în evaluarea candidaţilor, nu sunt fondate, atât timp cât a fost stabilită legalitatea hotărârii instanţei de fond sub aspectul neanalizării celorlalte motive de nulitate a concursului care nu au fost invocate prin acţiunea introductivă, neputând fi analizate pentru prima oară în concurs, în considerarea regulii dublului grad de jurisdicţie."

5.-astfel, verificarea îndeplinirii condiţiilor speciale prevăzute de disp art. 503 alin. (2) pct. 3 noul C. proc. civ. referitoare la calea de atac extraordinară a contestaţiei în anulare în dosarul x/2020 pentru motivele de casare pe care instanţa de recurs a omis să le cerceteze în dosarul x/2017 şi analizarea soluţionarea raportului juridic litigios dedus judecăţii, restrânsă doar sub aspectul încălcării dispoziţiilor privind lipsa înregistrării video a probei interviului - instanţa de recurs considerând că restul criticilor se referă la motive de nelegalitate ce nu se regăsesc în cererea introductivă de instanţă, au legătură directă cu motivarea deciziei civile nr. 474/29.09.2020 pronunţată de doamna judecător B. în dosarul x/2020, precum şi cu aprecierea nelegală, atât în calitate de judecător în completul care a pronunţat decizia nr. 474/29.09.2020 cât şi în calitate de judecător în completul care a pronunţat decizia nr. 783/15.12.2020 în recursul formulat de subsemnat în dosarul x/2017, că nesocotirea probelor propuse potrivit disp art. 254 alin. (2) pct. 2 noul C. proc. civ. întrucât necesitatea administrării a reieşit din cercetarea judecătorească admise de către acelaşi complet al instanţei de fond în cauzele consecutive pretins repartizate aleatoriu, 2442/110/2017 şi 2443/110/2017 pentru că au fost apte să ducă la soluţionarea cauzelor şi intimaţii şi-au manifestat disponibilitatea administrării acestora fără să invoce decăderea petentului D. în dosarul x/2017 sau decăderea sa în dosarul x/2017 din dreptul de a mai depune probe solicitând ori de câte ori a fost necesar dreptul la contra-probă, este o soluţie legală întrucât probele nu au apărut ca rezultat al modificării cererii;

6.-modul de soluţionare al cererii de recuzare a fost unul nelegal şi pentru că, influienţat de atmosfera de colegialitate în care a avut loc judecarea cererii a fost atenuat atât de mult încât practic a rămas lipsit de eficacitate, în condiţiile în care, Doamna Judecător E. care a compus completul ce a judecat recuzarea face parte din completul care a judecat cererea de recurs formulată de subsemnat în prezenta cauză iar respingerea cererii de recuzare a asigurat aceeaşi compunere nelegală a completului de recurs existentă anterior cererii.

În opinia recurentului, este neîndoielnic că modul concret în care s-a judecat cererea de recuzare a încălcat principiul aparenţei înfăptuirii justiţiei, iar pronunţarea deciziei nr. 783/15.12.2020 în recurs în dosarul x/2017, de către completul din a cărui compunere un magistrat a respins cererea de recuzare a colegului său de complet, a păstrat aceleaşi aprecieri în contra probelor şi normelor legale incidente.

Prin notele scrise formulate, recurentul a susţinut că ulterior respingerii cererii de recuzare, doamna judecător B. a formulat cererea de abţinere, în calitate de judecător care a respins contestaţia în anulare formulată de D. împotriva Deciziei nr. 287/30.06.2020, situaţie ce reprezintă o dovadă că nu poate soluţiona legal şi recursul ce face obiectul dosarului nr. x/2017, cu obiect şi cauză identice cu cele ale recursului formulat de D..

II. Soluţia instanţei de recurs

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Analizând criticile invocate în recurs raportat la sentinţa atacată şi la actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:

Prin cererea formulată la data de 6.11.2020 în dosarul nr. x/2017 al Curţii de Apel Bacău petentul A. a formulat cerere de recuzare împotriva doamnei judecător B., având în vedere împrejurarea că aceasta a făcut parte din completul care a pronunţat decizia civilă nr. 474/29.09.2020 în dosarul nr. x/2020 al Curţii de Apel Bacău, prin care a fost soluţionată contestaţia în anulare promovată împotriva deciziei civile nr. 287/30.06.2020 pronunţate de aceeaşi instanţă, în soluţionarea recursului promovat în dosarul nr. x/2017, având obiect şi cauză identice cu cele ale recursului din prezentul litigiu. Petentul a apreciat că împrejurările relevate reprezintă elemente ce nasc îndoieli cu privire la imparţialitatea judecătorului, având în vedere considerentele expuse în decizie şi legătura dintre dosarul nr. x/2020 şi cel soluţionat prin decizia indicată.

Cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 42 alin. (1) pct. 1, art. 44, 46, 47 din Noul C. proc. civ.

Prin încheierea recurată, s-a respins cererea de recuzare, în concret, reţinându-se de prima instanţă că împrejurarea că judecătorul recuzat a făcut parte din completul care a apreciat ca nefiind fondate aspectele invocate pe calea contestaţiei în anulare, în sensul dispoziţiilor art. 503 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ., nu reprezintă situaţia susceptibilă de încadrare în ipotezele legale avute în vedere de dispoziţiile art. 42 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., reţinând că în prezentul litigiu instanţa este învestită cu verificarea legalităţii hotărârii primei instanţe cu privire la soluţionarea raportului juridic litigios dedus judecăţii, în raport de motivele de recurs formulate, iar nu cu verificarea îndeplinirii condiţiilor speciale prevăzute cu privire la calea extraordinară de atac a contestaţiei în anulare, prevăzute de dispoziţiile art. 503 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ., realizată în litigiul anterior, finalizat prin pronunţarea deciziei civile nr. 474/29.09.2020 în dosarul nr. x/2020 al Curţii de Apel Bacău.

Înalta Curte constată că soluţia primei instanţe prin care s-a respins cererea de recuzare a doamnei judecător B., este legală, fiind pronunţată cu interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor legale pertinente, în raport cu situaţia de fapt rezultată din probele administrate în cauză.

În acest sens, Înalta Curte constată că sunt nefondate criticile potrivit cărora, în cauză, sunt incidente dispoziţiile art. 42 alin. (1) C. proc. civ., pe considerentul că, doamna judecător B., care face parte din Completul ce a soluţionat recursul de recurentul din prezenta cauză şi înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bacău sub nr. x/2017, a făcut parte şi din Completul care a pronunţat Decizia nr. 474/29.09.2020 în dosarul înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bacău sub nr. 3 59/32/2020 prin care a respins contestaţia în anulare formulată de către D. împotriva deciziei civile nr. 287/30.06.2020 pronunţată de către Curtea de Apel Bacău în recursul promovat de către D. în dosarul x/2017

Contrar susţinerilor recurentului-reclamant A., pronunţarea judecătorului asupra contestaţiei în anulare prin analizarea incidenţei în cauză a dispoziţiilor art. 503 C. proc. civ., nu conduce la incompatibilitatea judecătorului de a judeca cererea sa de recurs, conform art. 41 şi 42 din C. proc. civ., fiind corect respinsă cererea de recuzare formulată de recurent.

Conform dispoziţiilor art. 42 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., judecătorul este incompatibil de a judeca când şi-a exprimat anterior părerea cu privire la soluţie în cauza pe care a fost desemnat să o judece.

Aşadar, acest motiv de incompatibilitate vizează ipoteza în care judecătorul şi-a exprimat opinia în legătură cu pricina concretă pe care o judecă, înainte de a se ajunge la deliberare şi pronunţare.

Judecătorul care s-a pronunţat asupra unei contestaţii în anulare nu este incompatibil, în sensul art. 42 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., de a soluţiona cererea de recurs formulată de petent, în condiţiile în care, raportat la textele de lege care le reglementează, motivele pentru care cele două căi de atac extraordinare pot fi declarate, diferă, astfel că o hotărâre nu poate fi atacată, invocând acelaşi motiv, atât cu recurs, cât şi cu contestaţie în anulare.

Fiind o cale de retractare, iar nu de cenzură judiciară, contestaţia în anulare, spre deosebire de recurs, poate fi exercitată doar pentru cazurile stipulate de lege, prin exercitarea acesteia urmărindu-se îndreptarea unor neregularităţi evidente ale actelor de procedură şi nu a celor ce vizează probleme de fond.

În speţă, judecătorul învestit cu soluţionarea contestaţiei în anulare nu şi-a expus părerea în legătură cu pricina, anterior deliberării şi pronunţării hotărârii, pentru a putea fi incidente dispoziţiile art. 42 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

Nici faptul că judecătorul care a soluţionat cererea de recuzare, face parte din completul care urmează să soluţioneze cererea de recurs a reclamantului, nu echivalează cu o antepronunţare asupra cauzei, de vreme ce activitatea de judecată este îndeplinită în baza principiului colegialităţii, care are rolul de a garanta imparţialitatea şi independenţa judecătorilor în faţa oricărei ingerinţe.

De asemenea, Înalta Curte constată că sunt lipsite de relevanţă juridică susţinerile recurentului referitoare la cererea de abţinere formulată de către doamna judecător B., ulterior soluţionării cererii de recuzare, în condiţiile în care, în prezentul recurs se analizează soluţia pronunţată asupra cererii de recuzare.

Imparţialitatea instanţei este una dintre garanţiile fundamentale ale dreptului la un proces echitabil garantat de art. 21 din Constituţia României, de art. 6 C. proc. civ. şi de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Raportând aceste aspecte de ordin teoretic la semnificaţia juridică a instituţiei recuzării şi la cererea de recurs dedusă judecăţii, Înalta Curte constată că este corectă concluzia instanţei învestite cu analiza cererii de recuzare formulate de recurent, în sensul că motivele de recuzare invocate nu se încadrează în ipoteza reglementată de art. 42 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

2. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamantul A. împotriva încheierii din 13 noiembrie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2017, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 2 iunie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.