Violations of adversariality and right to defense by deciding on annulment without oral debate

Şedinţa publică din data de 2 iunie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii

Prin cererea înregistrată la data de 13.10.2020 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a -IX - a contencios administrativ şi fiscal reclamantul Centrul Român Pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi -CREDIDAM în contradictoriu cu pârâtul Oficiul Român Pentru Drepturile de Autor a solicitat:

- suspendarea efectelor juridice produse de Decizia ORDA nr. 99/12.08.2020 privind dispunerea măsurilor necesare intrării în legalitate a organismului de gestiune colectivă CREDIDAM şi Decizia ORDA nr. 100/12.08.2020 emisă pentru îndreptarea erorii materiale operate de ORDA exclusiv asupra numărului Deciziei ORDA nr. 99/12.08.2020, precum şi a tuturor actelor subsecvente, inclusiv Adresa ORDA RG. IES. Nr. 3280/28.07.2020 până la soluţionarea definitivă a prezentei acţiuni;

- anularea Deciziei ORDA nr. 99/12.08.2020 privind dispunerea măsurilor necesare intrării în legalitate a organismului de gestiune colectivă CREDIDAM şi Deciziei ORDA nr. 100/12.08.2020 emise pentru îndreptarea erorii materiale operate de ORDA exclusiv asupra numărului Deciziei ORDA nr. 99/12.08.2020, precum şi a tuturor actelor subsecvente, inclusiv Adresa ORDA RG. IES. Nr. 3280/28.07.2020; repararea pagubei cauzate artiştilor interpreţi sau executanţi prin emiterea actelor administrative de mai sus şi, în consecinţă, publicarea hotărârii judecătoreşti pe website-ul www.x.ro;

2. Hotărârea recurată

Prin sentinţa civilă nr. 1404 din 15 decembrie 2020, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX - a contencios administrativ şi fiscal, a dispus următoarele măsuri:

- A respins excepţia inadmisibilităţii cererii de suspendare;

- A respins cererea de suspendare privind pe reclamantul;

- A respins cererea de anulare ca neîntemeiată;

- A admis cererea de intervenţie accesorie în favoarea pârâtului.

3. Recursul formulat în cauză

Împotriva dispoziţiei privind anularea Deciziei ORDA nr. 99/12.08.2020 privind dispunerea măsurilor necesare intrării în legalitate a organismului de gestiune colectivă CREDIDAM şi Deciziei ORDA nr. 100/12.08.2020 emise pentru îndreptarea erorii materiale operate de ORDA exclusiv asupra numărului Deciziei ORDA nr. 99/12.08.2020, precum şi a tuturor actelor subsecvente, inclusiv Adresa ORDA RG. IES. Nr. 3280/28.07.2020, din sentinţa civilă nr. 1404 din 15 decembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX - a contencios administrativ şi fiscal, a formulat recurs reclamantul Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi - CREDIDAM, solicitând în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ., casarea în parte a sentinţei recurate şi, în rejudecarea cauzei, admiterea cererii de suspendare.

În susţinerea motivului prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., recurentul a arătat că sentinţa atacată este pronunţată cu încălcarea normelor de procedură, a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii, întrucât prima instanţă a nu judecat capetele 2 şi 3 ale cererii de chemare în judecată.

În acest sens, recurentul a arătat că rezoluţia pentru stabilirea primului termen de judecată, citaţia pentru primul termen de judecată şi încheierile din 13.11.2020 şi 11.12.2020 se referă şi fac vorbire exclusiv despre cererea de suspendare (capătul 1 al cererii de chemare în judecată), iar nu şi despre cererea de anulare, respectiv despre cererea de publicare a hotărârii, fiind lesne de apreciat faptul că pentru capetele 2 şi 3 ale cererii de chemare în judecată (a) nu a fost parcursă procedura de citare, (b) nu s-au încuviinţat şi nu s-au administrat probe, respectiv (c) nu au avut loc dezbateri contradictorii.

Recurentul susţine că a prelua în cuprinsul sentinţei atacate susţinerile părţilor expuse prin cererea de chemare în judecată şi prin întâmpinare nu este de natură a acoperi omisiunea parcurgerii etapelor procedurale amintite, respectiv nu este de natură a acoperi lipsa judecării cererilor.

În plus, cu privire la capătul 3 de cerere - privind publicarea hotărârii judecătoreşti, învederează faptul că prima instanţă nu doar că omite să judece această cerere (în sensul omisiunii de a parcurge cele trei etape procedurale amintite), ci omite inclusiv să cuprindă această cerere în cadrul secţiunii, respectiv în cadrul dispozitivului Sentinţei atacate.

De asemenea, recurentul susţine că sentinţa atacată a fost pronunţată cu nesocotirea principiilor contradictorialităţii, oralităţii şi dreptului la apărare.

În acest sens, arată că termenul de judecată din 13.11.2020, iar mai apoi cel din 11.12.2020, au fost stabilite în vedere soluţionării cererii de suspendare, iar la termenul de judecată din 11.12.2020 prima instanţă a acordat părţilor cuvântul, în vederea dezbaterii contradictorii, exclusiv asupra cererii de suspendare a executării - inadmisibilitatea şi fondul cererii de suspendare, iar nu şi asupra cererii de anulare. Cu toate acestea, soluţia pronunţată a vizat inclusiv fondul cauzei, şi anume cererea de anulare a Deciziei nr. 100 şi a omis complet cererea de publicare a hotărârii judecătoreşti.

Este deci de necontestat faptul că cererea de anulare şi cererea de publicare a hotărârii judecătoreşti au fost soluţionate de către prima instanţă fără o dezbatere contradictorie, purtată oral în faţa instanţei, respectiv fără ca reclamantul să aibă posibilitatea de a formula apărări efective în raport de susţinerile pârâtei şi intervenientului accesoriu.

Or, în acord cu prevederile art. 175 C. proc. civ., sancţiunea incidenţă atât în cazul în care instanţa se pronunţă fără a judeca în mod efectiv unele dintre capetele de cerere cu care este învestită, cât şi în cazul nesocotirii principiilor fundamentale amintite este aceea a nulităţii hotărârii astfel pronunţate, fiind de necontestat faptul că vătămarea suferită de reclamant nu va putea fi altfel înlăturată decât prin desfiinţarea sentinţei atacate.

În susţinerea motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurentul a arătat că sentinţa atacată este pronunţată cu greşita aplicare şi interpretare a dispoziţiilor art. 146 alin. (2) şi a art. 153 alin. (2) din Legea nr. 8/1996, precum şi a Regulamentului general privind protecţia datelor.

În esenţă, recurentul a susţinut nelegalitatea deciziei atacate în raport de dreptul intern aplicabil, respectiv dispoziţiile art. 146 alin. (2) din Legea nr. 8/1996, precum şi nelegalitatea deciziei în raport de dreptul Uniunii Europene aplicabil, respectiv dispoziţiile Regulamentului 2016/679 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (denumit în continuare "Regulamentul general privind protecţia datelor" sau "Regulamentul"), omise de către prima instanţă în analiza nelegalităţii deciziei atacate.

4. Apărările formulate în recurs

Intimaţii-pârâţi au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea recursului, apreciind că hotărârea recurată este temeinică şi legală, fiind dată cu corecta aplicarea normelor de drept incidente situaţiei de fapt reţinute.

Prin concluziile orale susţinute în faţa instanţei de recurs, intimaţii Oficiul Român pentru Drepturile de Autor şi A. au invocat excepţia lipsei de interes a recursului, în raport de faptul că procedura ce formează obiectul actului administrativ contestat a fost revocată.

6. Procedura de soluţionare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 13.04.2021, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea cererii de recurs la data de 3 iunie 2022, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie asupra recursului

Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate prin cererea de recurs, a apărărilor invocate prin întâmpinare şi raportat la prevederile legale din materia supusă verificării, Înalta Curte reţine că recursul este fondat, în limitele şi în considerarea celor în continuare arătate.

1. Cu titlu preliminar, Înalta Curte urmează să respingă excepţia lipsei de interes recursului, invocată de intimaţii-pârâţi, constatând că, deşi procedura ce formează obiectul actului administrativ contestat a fost revocată, recurentul-reclamant are interes în susţinerea recursului, în raport de faptul că recursul vizează încălcarea normelor de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii sentinţei pronunţate, pe cale de consecinţă casarea cu trimitere spre rejudecare instanţei de fond, în raport de faptul că în cauză nu a fost dezbătut fondul cererii de anulare a Deciziei ORDA nr. 99/12.08.2020 privind dispunerea măsurilor necesare intrării în legalitate a organismului de gestiune colectivă CREDIDAM şi a Deciziei ORDA nr. 100/12.08.2020, ci doar suspendarea acestor decizii. Problema interesului invocat poate fi reiterată, în situaţia admiterii recursului, instanţei de fond care va examina cererea de anulare.

2. Argumente de fapt şi de drept relevante

Din circumstanţele concrete ale cauzei, Înalta Curte reţine că reclamantul a învestit instanţa de contencios administrativ cu o cerere prin care a solicitat suspendarea şi anularea Deciziei ORDA nr. 99/12.08.2020 privind dispunerea măsurilor necesare intrării în legalitate a organismului de gestiune colectivă CREDIDAM şi a Deciziei ORDA nr. 100/12.08.2020 emise pentru îndreptarea erorii materiale operate de ORDA exclusiv asupra numărului Deciziei ORDA nr. 99/12.08.2020, precum şi a tuturor actelor subsecvente, inclusiv Adresa ORDA nr. x/28.07.2020; de asemenea, reclamantul a solicitat repararea pagubei cauzate artiştilor interpreţi sau executanţi prin emiterea actelor administrative de mai sus şi, în consecinţă, publicarea hotărârii judecătoreşti pe website-ul www.x.ro.

Prin sentinţa recurată, Curtea de apel a respins atât cererea de suspendare, cât şi cererea de anulare formulată de reclamantul Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi -CREDIDAM.

Legalitatea soluţiei privind respingerea cererii de anulare a deciziilor atacate a fost contestată de către reclamant, care, prin recursul promovat, a formulat critici subsumate motivelor de casare reglementate de art. 488 alin. (1) pct. (5) şi (8) C. proc. civ.

Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului, Înalta Curte constată că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 488 pct. 5 din C. proc. civ., întrucât instanţa a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 175 alin. (1) din C. proc. civ.

Astfel, din rezoluţia privind regularizarea cererii de chemare în judecată, aflată la dosarul de fond, precum şi din citativul aflat la dosarul de fond, rezultă că prima instanţă a stabilit primul termen de judecată la data de 13.11.2020 doar pentru discutarea cererii de suspendare.

De asemenea, din actele aflate la dosar rezultă că, deşi, la termenul din 11 decembrie 2020, instanţa a acordat cuvântul numai asupra cererii de suspendare a actelor administrative, astfel cum s-a reţinut în încheierea de amânare a pronunţării, totuşi, în considerentele hotărârii şi în dispozitivul acesteia, instanţa s-a pronunţat şi pe cererea de anulare a actelor administrative, asupra căreia nu a acordat părţilor cuvântul pentru dezbateri, cu încălcarea principiului oralităţii dezbaterilor şi contradictorialităţii, dar şi cu încălcarea dreptului la apărare.

În acest sens, se reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 13 din C. proc. civ.:

"(1) Dreptul la apărare este garantat.

(3) Părţilor li se asigură posibilitatea de a participa la toate fazele de desfăşurare a procesului. Ele pot să ia cunoştinţă de cuprinsul dosarului, să propună probe, să îşi facă apărări, să îşi prezinte susţinerile în scris şi oral şi să exercite căile legale de atac, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege."

De asemenea, conform art. 14 din C. proc. civ.:

"(1) Instanţa nu poate hotărî asupra unei cereri decât după citarea sau înfăţişarea părţilor, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Părţile trebuie să îşi facă cunoscute reciproc şi în timp util, direct sau prin intermediul instanţei, după caz, motivele de fapt şi de drept pe care îşi întemeiază pretenţiile şi apărările, precum şi mijloacele de probă de care înţeleg să se folosească, astfel încât fiecare dintre ele să îşi poată organiza apărarea.

(3) Părţile au obligaţia de a expune situaţia de fapt la care se referă pretenţiile şi apărările lor în mod corect şi complet, fără a denatura sau omite faptele care le sunt cunoscute. Părţile au obligaţia de a expune un punct de vedere propriu faţă de afirmaţiile părţii adverse cu privire la împrejurări de fapt relevante în cauză.

(4) Părţile au dreptul de a discuta şi argumenta orice chestiune de fapt sau de drept invocată în cursul procesului de către orice participant la proces, inclusiv de către instanţă din oficiu.

(5) Instanţa este obligată, în orice proces, să supună discuţiei părţilor toate cererile, excepţiile şi împrejurările de fapt sau de drept invocate.

(6) Instanţa îşi va întemeia hotărârea numai pe motive de fapt şi de drept, pe explicaţii sau pe mijloace de probă care au fost supuse, în prealabil, dezbaterii contradictorii."

Din aceste prevederi legale, rezultă inclusiv dreptul fiecărei părţi de a participa la prezentarea, argumentarea şi dovedirea pretenţiilor sau apărărilor sale, precum şi dreptul de a lua cunoştinţă, de a discuta şi combate susţinerile şi probele celeilalte părţi, dreptul la o procedură contradictorie fiind un element fundamental al procesului echitabil.

Or, instanţa de fond a soluţionat cauza, atât cererea de suspendare, cât şi cererea de anulare a Deciziei ORDA nr. 99/12.08.2020 privind dispunerea măsurilor necesare intrării în legalitate a organismului de gestiune colectivă CREDIDAM şi a Deciziei ORDA nr. 100/12.08.2020 emise pentru îndreptarea erorii materiale operate de ORDA exclusiv asupra numărului Deciziei ORDA nr. 99/12.08.2020, fără a pune în discuţie şi cererea de anulare.

În procesele în materie civilă, cu excepţiile expres prevăzute de lege, părţile au dreptul de a participa în mod activ la desfăşurarea judecăţii, atât prin susţinerea şi dovedirea drepturilor proprii, cât şi prin dreptul de a combate susţinerile părţilor potrivnice.

În acest sens sunt dispoziţiile art. 13 şi 14 din C. proc. civ. menţionate, cât şi dispoziţiile art. 15 din C. proc. civ., care prevăd că "procesele se dezbat oral, cu excepţia cazului în care legea dispune altfel sau când părţile solicită expres instanţei ca judecata să se facă numai pe baza actelor depuse la dosar".

Aceste drepturi fundamentale ale participanţilor la judecată sunt asigurate prin respectarea unui principiu fundamental al procesului civil, cel al contradictorialităţii. Pentru asigurarea contradictorialităţii în procesul civil, instanţa are obligaţia de a pune în discuţia părţilor toate aspectele de fapt şi de drept pe baza cărora se va soluţiona litigiul. Nerespectarea acestui principiu, care asigură implicit şi respectarea dreptului la apărare, este sancţionată cu nulitatea hotărârii.

Faptul de a închide dezbaterile cauzei fără a da cuvântul părţilor, pentru asigurarea dreptului la un proces echitabil, asupra cererii de anulare a actelor administrative, pe care instanţa o soluţionează, înseamnă pronunţarea unei hotărâri nelegale, care conduce la admiterea recursului.

În contextul evidenţiat, pentru respectarea principiului dublului grad de jurisdicţie şi asigurarea tuturor garanţiilor procesuale pe care judecata în primă instanţă le conferă părţilor, se impune casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe de fond.

Faţă de motivul de recurs mai sus analizat cu privire la care Înalta Curte urmează a reţine temeinicia sa, celelalte motive invocate de reclamant nu vor mai fi analizate în prezenta hotărâre, având în vedere consecinţa admiterii recursului care impune trimiterea cauzei spre rejudecare.

Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 497 C. proc. civ., va admite recursul formulat de reclamant, va casa hotărârea recurată şi va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia lipsei de interes a recursului, invocată de intimaţii Oficiul Român pentru Drepturile de Autor şi A..

Admite recursul formulat de reclamantul Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi CREDIDAM împotriva sentinţei civile nr. 1404 din 15 decembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe. Definitivă.

Pronunţată astăzi, 2 iunie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.