Stamp duty default annuls appeal; first-instance judgment stands.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice annulled the appellant's appeal as unfiled (netimbrat), because the required 100 RON stamp duty was not paid, thereby leaving the first-instance judgment in force. The underlying dispute was an administrative-fiscal action by the claimant against the Insured Persons Guarantee Fund seeking annulment of a decision; the court of appeal had dismissed the claim for lack of proof of the signatory's representative capacity. Deciding the appeal on the procedural exception of non-payment, the High Court applied Article 197 and Article 486(2)-(3) of the Civil Procedure Code, together with Articles 24(1) and 33(1) of Government Emergency Ordinance No. 80/2013, holding that the appeal was not exempt from stamp duty and that failure to pay it after proper notice mandated annulment.
Legislator headnote
AI generatedart. 466 C. proc. civ, art. 493 C. proc. civ, art. 248 C. proc. civ, art. 197 C. proc. civ, art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, art. 24 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013; Stamp duty default annuls appeal; first-instance judgment stands: The underlying dispute was an administrative-fiscal action by the claimant against the Insured Persons Guarantee Fund seeking annulment of a decision; the court of appeal had dismissed the claim for lack of proof of the signatory's representative capacity. Deciding the appeal on the procedural exception of non-payment, the High Court applied Article 197 and Article 486(2)-(3) of the Civil Procedure Code, together with Articles 24(1) and 33(1) of Government Emergency Ordinance No. 80/2013, holding that the appeal was not exempt from stamp duty and that failure to pay it after proper notice mandated annulment.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedBasis for annulling the appeal as unfunded due to failure to pay the judicial stamp duty.
Full text
Şedinţa publică din data de 2 iunie 2022
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cererea de chemare în judecată
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal la data de 07.07.2019, reclamanta A., prin reprezentanţi legali B. şi C., a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraţilor, anularea Deciziei nr. 20226/05.06.2919 emisă de către pârât, cu cheltuieli de judecată.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 128 din 27 februarie 2020, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant şi a anulat contestaţia formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraţilor, pentru lipsa dovezii calităţii de reprezentant a semnatarului contestaţiei.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva acestei sentinţe, reclamanta A. a formulat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 466 C. proc. civ.
4. Apărările formulate în cauză
În cauză, intimatul-pârât Fondul de Garantare a Asiguraţilor a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
5. Procedura de soluţionare a recursului
Prin rezoluţie a fost fixat termen de judecată pentru soluţionarea recursului în şedinţă publică, la data de 2 iunie 2022, cu citarea părţilor, fără a se mai parcurge procedura de filtrare a recursului, având în vedere Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie adoptată la data de 13 septembrie 2018, în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal, precum şi Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 109 din data de 20 septembrie 2018.
II. Soluţia instanţei de recurs
Analizând cu prioritate excepţia de netimbrare a recursului, invocată din oficiu, în temeiul art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte constată că excepţia este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 197 C. proc. civ.:
"În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se ataşează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condiţiile legii."
De asemenea, conform dispoziţiilor art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, taxele de timbru se plătesc anticipat, cu excepţiile prevăzute de lege.
În cauză sunt incidente şi dispoziţiile art. 24 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, potrivit cărora:
"(1) Recursul împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din C. proc. civ.."
Prin adresa comunicată recurentei-reclamante în cadrul procedurii prealabile, la data de 11.03.2021, precum şi prin citaţia comunicată acesteia la data de 11.04.2022, astfel cum reiese din procesul-verbal de înmânare aflat la dosar, Înalta Curte a adus la cunoştinţa părţii obligaţia achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 de RON, aferente cererii de recurs formulate împotriva sentinţei nr. 128 din 27 februarie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Cu toate acestea, până la termenul de judecată din data de 2 iunie 2022, recurenta-reclamantă nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantumul stabilit de instanţă.
Înalta Curte constată că prezenta cerere de recurs nu este scutită de plata taxei judiciare de timbru.
Consecinţa neachitării taxei judiciare de timbru aferente căii de atac a recursului este prevăzută de dispoziţiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ. raportat la alin. (3) al aceluiaşi text de lege, sancţiunea fiind anularea recursului netimbrat.
Prin urmare, pentru considerentele arătate şi în temeiul dispoziţiilor art. 496 raportat la art. 486 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul formulat de reclamanta A. prin reprezentanţi legali B. şi C. împotriva sentinţei nr. 128 din 27 februarie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul formulat de reclamanta A. prin reprezentanţi legali B. şi C. împotriva sentinţei nr. 128 din 27 februarie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca netimbrat.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 2 iunie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.