Conflict of competence resolved in favor of ordinary jurisdiction for age-limit indemnity dispute

Şedinţa publică din data de 18 mai 2022

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava, secţia I civilă la data de 21.04.2021, sub numărul de dosar x/2021, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Parlamentul României - Senatul şi Secretarul General al Senatului, anularea Ordinului de încetare la plată a indemnizaţiei pentru limită de vârstă nr. 450/02.03.2021, precum şi obligarea la repunerea în plată a indemnizaţiei pentru limită de vârstă începând cu data de 27.02.2021 la zi.

De asemenea, a solicitat obligarea părţilor adverse la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezenta cauză.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Hotărârea Tribunalului Suceava, secţia I civilă

Prin sentinţa nr. 1842 din 11 octombrie 2021, Tribunalul Suceava, secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă sesizată a reţinut că indemnizaţia pentru limită de vârstă nu reprezintă un drept de asigurări sociale, ci este un beneficiu specific calităţii de fost parlamentar, care se achită prin bugetul Camerei Deputaţilor şi al Senatului, iar trimiterea la dispoziţiile Legii nr. 263/2010 se face strict pentru stabilirea momentului de la care parlamentarii pot beneficia de o astfel de indemnizaţie, fără ca această împrejurare să transforme acest drept în unul de asigurări sociale.

Prin urmare, a reţinut că ordinul atacat are natura unui act administrativ cu caracter individual în sensul art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, astfel că prezentul litigiu intră în sfera contenciosului administrativ, indemnizaţia prevăzută de Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor nefiind identică cu vreo pensie sau alt drept de natura asigurărilor sociale, reglementate de Legea nr. 263/2010 sau de alte dispoziţii legale.

Cum actul administrativ atacat a fost emis de o autoritatea publică locală, iar potrivit dispoziţiile art. 10 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, litigiile privind aceste categorii de acte se soluţionează în fond de secţiile de contencios şi fiscal ale curţilor de apel, Tribunalul Suceava a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Curţii de Apel Suceava, secţia contencios administrativ şi fiscal.

2.2. Hotărârea Curţii de Apel Suceava, secţia contencios administrativ şi fiscal

Prin sentinţa nr. 13 din 14 februarie 2022, Curtea de Apel Suceava, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Suceava.

Instanţa a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu soluţionarea acestuia.

Pentru a pronunţa această hotărâre, Curtea de Apel Suceava a reţinut că ordinul contestat nu poate fi considerat act administrativ susceptibil de a fi supus controlului instanţei de contencios, neîntrunind caracterele ce rezultă din dispoziţiile art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004.

A reţinut că natura indemnizaţiei pentru limită de vârstă este cea a unui drept de asigurări sociale, astfel că verificarea legalităţii şi temeiniciei ordinului prin care s-a dispus încetarea plăţii acestei indemnizaţii intră în sfera de competenţă a instanţei de drept comun ce soluţionează litigiile având ca obiect asigurări sociale.

Faţă de cele reţinute şi având în vedere că în speţă sunt incidente prevederile art. 152 din Legea nr. 263/2010, potrivit cărora jurisdicţia asigurărilor sociale se realizează prin tribunale şi curţi de apel, respectiv dispoziţiile art. 95 din C. proc. civ., curtea de apel a stabilit că este competent în soluţionarea cauzei Tribunalul Suceava, secţia I civilă.

II. Decizia ÎCCJ pronunţată în regulator de competenţă

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizată cu stabilirea regulatorului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ., analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Suceava, secţia I civilă, pentru argumentele ce vor fi prezentate în continuare.

1. Argumentele de fapt şi de drept relevante

Înalta Curte constată că a fost învestită cu soluţionarea unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ. dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Înalta Curte reţine că, în cauză, reclamantul a solicitat anularea Ordinului de încetare la plată a indemnizaţiei pentru limită de vârstă nr. 450/02.03.2021, emis de Secretarul General al Senatului, precum şi obligarea pârâţilor la acordarea indemnizaţiei pentru limită de vârsta începând cu data de 27.02.2021, la zi.

Competenţa instanţei de contencios administrativ nu este una intuitu personae, respectiv calitatea de instituţie/autoritate publică a uneia din părţi nu atrage automat aplicarea jurisdicţiei contenciosului administrativ - care în accepţiunea art. 2 lit. f) din Legea nr. 554/2004, semnifică:

"activitatea de soluţionare de către instanţele de contencios administrativ competente potrivit legii organice a litigiilor în care cel puţin una dintre părţi este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, în sensul prezentei legi, fie din nesoluţionarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim".

Deoarece competenţa instanţei de contencios administrativ este una specială, derogatorie de la dreptul comun şi care intervine doar în cazurile şi condiţiile expres şi limitativ prevăzute de legiuitor, simpla calitate de autoritate publică a părţilor implicate nu atrage automat competenţa instanţei de contencios administrativ.

În acest context se observă că norma specială reglementată de Legea nr. 96/2006 nu face trimitere la legea contenciosului administrativ, astfel că indemnizaţia pentru limită de vârstă cuvenită foştilor membri ai Parlamentului României, prevăzută de art. 49 din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor are caracterul unui drept la pensie, reprezentând o contraprestaţie socială acordată de lege foştilor parlamentari, după împlinirea vârstei standard de pensionare, pentru activitatea desfăşurată în perioada ocupării funcţiei de demnitate publică.

Întrucât natura indemnizaţiei pentru limită de vârstă de care a beneficiat reclamantul este cea a unui drept de asigurări sociale, verificarea legalităţii şi temeiniciei ordinului prin care s-a dispus încetarea plăţii acestei indemnizaţii nu poate intra decât în sfera de competenţă a instanţei de drept comun cu competenţă în soluţionarea litigiilor având ca obiect asigurările sociale.

Potrivit art. 152 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, "Jurisdicţia asigurărilor sociale se realizează prin tribunale şi curţi de apel."

Conform dispoziţiilor art. 95 pct. 1 din C. proc. civ. şi art. 266 şi urm. din Codul Muncii, tribunalul are plenitudine de competenţă în judecarea pe fond a cererilor în materia litigiilor de muncă şi asigurări sociale.

În consecinţă, contestaţia formulată în legătură cu refuzul acordării unei astfel de prestaţii sociale este de competenţa tribunalului, în complet specializat de asigurări sociale.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa materială de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. şi pe pârâţii Parlamentul României - Senatul României şi Secretarul General al Senatului României în favoarea Tribunalului Suceava, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. şi pe pârâţii Parlamentul României - Senatul României şi Secretarul General al Senatului României în favoarea Tribunalului Suceava, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 18 mai 2022.