Jurisdictional split over parliamentary age-limit allowance: social insurance vs. administrative competence

Şedinţa publică din data de 4 mai 2022

Asupra conflictului negativ de competenţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Giurgiu, secţia civilă, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâţii Parlamentul României - Senatul şi Secretariatul General al Senatului, solicitând să se dispună:

- anularea Ordinului nr. 439/02.03.2021 de încetare la plată a indemnizaţiei pentru limita de vârstă;

- obligarea pârâţilor la repunerea în plată a indemnizaţiei pentru limita de vârstă începând cu data de 27.02.2021 la zi;

- plata cheltuielilor de judecată.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 471/20.09.2021, Tribunalul Giurgiu, secţia Civilă a admis excepţia de necompetenţă materială a instanţei şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal.

A reţinut tribunalul că ordinul de încetare a plăţii indemnizaţiei pentru limita de vârstă are natura juridică a unui act administrativ cu caracter individual în sensul prevederilor art. 2 lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.

S-a reţinut că indemnizaţia nu este drept de asigurări sociale, deoarece nu se circumscrie Legii nr. 263/2010, ori Legii nr. 127/2019, nu se stabileşte prin decizie a casei teritoriale de pensii şi nici nu se achită din bugetul asigurărilor sociale de stat, nefiind nici drept de natură salarială care să se circumscrie prevederilor art. 269 din Codul Muncii.

Trimiterea la dispoziţiile Legii nr. 263/2010 din cuprinsul art. 49 din Legea nr. 96/2006 s-a făcut strict pentru stabilirea momentului de la care parlamentarii pot beneficia de o astfel de indemnizaţie, fără ca acest lucru să transforme acest drept în unul de asigurări sociale.

Indemnizaţia pentru limită de vârstă care a fost prevăzută de art. 49 din Legea nr. 96/2006 nu poate fi asimilată cu un drept de pensie sau alt drept de natura asigurărilor sociale reglementate de Legea nr. 263/2010 şi nici de actuala lege a pensiilor, respectiv Legea nr. 127/2019.

S-a arătat că Decizia nr. 27/2017 pronunţată de Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie, completul competent să judece recursul în interesul legii nu este aplicabilă, deoarece priveşte drepturile de pensie ale membrilor uniunii de creatori care au şi statul de pensionari din sistemul pensiilor militare de stat şi din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale.

2.2. Prin sentinţa nr. 141/31.01.2022, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia de necompetenţă materială invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Giurgiu, secţia civilă, complet specializat în soluţionarea conflictelor de muncă şi a cauzelor privind asigurări sociale; a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a dispus înaintarea dosarului către ÎCCJ, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în vederea stabilirii instanţei competente material.

Pentru a pronunţa această hotărâre, Curtea de apel a reţinut că Ordinul nr. 439/02.03.2021 emis de Secretarul General al Camerei Deputaţilor, contestat, nu creează un raport juridic de drept public, ci unul privind asigurările sociale, având ca obiect încetarea plăţii indemnizaţiei pentru limită de vârstă a reclamantului, în baza art. II din Legea nr. 7/24.02.2021, care modifică Legea nr. .96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor.

Prin urmare, indemnizaţia pentru limită de vârstă care s-a acordat deputaţilor şi senatorilor, conform prevederilor art. 49 din Legea nr. 96/2006, reprezintă un drept referitor la asigurările sociale, care poate fi dedus judecăţii în faţa instanţelor de drept comun în această materie, conform prevederilor art. 152 din Legea nr. 262/2010 coroborat cu art. 95 din C. proc. civ., stabilind, astfel, competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.

II. Soluţia Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sesizată cu stabilirea regulatorului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente, va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Tribunalului Giurgiu, secţia civilă (complet specializat în soluţionarea conflictelor de muncă şi a cauzelor privind asigurările sociale).

Prezentul conflict negativ de competenţă a fost generat de modalitatea diferită în care instanţele aflate în conflict au apreciat natura juridică a litigiului dedus judecăţii.

În speţă, reclamantul a învestit instanţa civilă cu solicitarea de anulare a ordinului de încetare la plată a indemnizaţiei pentru limita de vârstă şi de obligare a pârâţilor la repunerea în plată a indemnizaţiei pentru limita de vârstă începând cu data de 27.02.2021 la zi, indemnizaţie prevăzută în prezent de art. 49 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor.

Potrivit dispoziţiilor art. 49 alin. (1) din Legea nr. 96/2006, deputaţii şi senatorii care îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare, eşalonate, după caz, în anexele nr. 5 şi 6 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, sau ale vârstei standard reduse în conformitate cu prevederile aceleaşi legi sau ale altor legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la indemnizaţie pentru limită de vârstă, dacă nu sunt realeşi pentru un nou mandat.

Deputaţii şi senatorii beneficiază de indemnizaţia pentru limită de vârstă de la data la care li se acordă drepturile de pensie pentru limită de vârstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare, prevede alin. (2) al aceluiaşi articol.

Astfel cum rezultă din dispoziţiile anterior citate, indemnizaţia cuvenită deputaţilor şi senatorilor pentru limita de vârstă este asimilată drepturilor de asigurări sociale, fiind datorată şi, totodată, condiţionată de data la care titularilor acestei indemnizaţii li se acordă drepturile de pensie pentru limită de vârstă.

În atare context, competenţa de soluţionare a cauzei trebuie determinată prin raportare la natura concretă a litigiului, acesta fiind reprezentat de refuzul acordării unor drepturi asimilate drepturilor de asigurare socială iar faptul că indemnizaţia în discuţie este stabilită prin ordinul secretarului general al Camerei Deputaţilor, respectiv Senatului nu atrage competenţa instanţei de contencios administrativ, întrucât în planul litigiilor de asigurări sociale nu este relevantă natura actului prin care se concretizează aceste drepturi ci conţinutul lor.

Altfel spus, orice decizie privind acordarea pensiei pentru munca depusă şi limita de vârstă are natura juridică a unui act administrativ, în înţelesul Legii nr. 554/2004, însă, în lipsa unor dispoziţii contrare, contestaţiile privind aceste ordine sunt soluţionate de jurisdicţia asigurărilor sociale şi nu de instanţele de contencios administrativ.

Prin urmare, raportat la obiectul cauzei, respectiv drepturile de pensie ale reclamantului, şi în lipsa unor reglementări speciale, competenţa de soluţionare a cauzei este cea reglementată de dispoziţiile Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

În concluzie, având în vedere dispoziţiile art. 152 din Legea nr. 263/2010 potrivit cărora "jurisdicţia asigurărilor sociale se realizează prin tribunale şi curţi de apel", precum şi prevederile art. 95 din C. proc. civ., litigiul va fi soluţionat în primă instanţă de tribunal, în complet specializat de asigurări sociale.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Giurgiu, secţia civilă (complet specializat în soluţionarea conflictelor de muncă şi a cauzelor privind asigurările sociale).

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Parlamentul României-Senatul şi Secretarul General al Senatului, în favoarea Tribunalului Giurgiu, secţia civilă (complet specializat în soluţionarea conflictelor de muncă şi a cauzelor privind asigurările sociale).

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 4 mai 2022.