Defendant's Securitate Collaborator Status Upheld; Notes Denouncing Anti-Regime Attitudes Deemed Information Restricting Rights

Şedinţa publică din data de 4 mai 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti la data de 22.11.2018, reclamantul Consiliul Naţional Pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în contradictoriu cu pârâtul A., a solicitat să se aprecieze asupra calităţii de colaborator al Securităţii în ceea ce îl priveşte pe pârât.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 1175 din 26 martie 2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea formulată de reclamantul Consiliul Naţional Pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în contradictoriu cu pârâtul A. şi a constatat calitatea pârâtului (n. 29.11.1954, în comuna Suceviţa, Jud. Suceava) de colaborator al Securităţii.

3. Recursul exercitat în cauză

Pârâtul A. a atacat cu recurs sentinţa menţionată, solicitând casarea ei şi, în rejudecare, respingerii acţiunii, pentru motive pe care le-a încadrat în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În esenţă, recurentul-pârât a arătat că nu este îndeplinită în privinţa sa ipoteza normei legale: art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, considerând că instanţa de fond a interpretat şi aplicat greşit acest text, prin aceea că nu a avut în vedere natura informaţiilor furnizate şi aptitudinea lor de a îngrădi drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului.

Instanţa trebuia să verifice dacă rapoartele sale au denunţat atitudini sau activităţi potrivnice regimului comunist şi dacă au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, fără a face aprecieri generale.

Simplele menţiuni din rapoartele şi notele foştilor lucrători ai Securitatii statului, neînsoţite de nicio notă informativă a pârâtului sau de vreun înscris din care să reiasă că vreuna din sarcinile sau vreunul din obiectivele pe care le avea de îndeplinit s-ar fi concretizat, cu consecinţa afectării drepturilor şi libertăţilor omului, nu pot forma opinia instanţei că acele activităţi se circumscriu condiţiilor prevăzute în O.U.G. nr. 24/2008.

De asemenea, a solicitat să se constate că dintre cele cinci note nformative invocate de către CNSAS, ataşate la dosarul cauzei, doar trei dintre ele sunt olografe, celelalte informaţii rezultând din rapoartele întocmite de către securitate. Or, instanţa de fond îşi argumentează soluţia pe notele de analiză întocmite de organele de Securitate, în contradicţie cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 672/2012.

A mai arătat recurentul-pârât că a fost obligat să devină colaborator al Securităţii sub presiunea şantajului şi a ameninţărilor organelor de Securitate, astfel că toate notele informative au fost scrise la indicaţiile şefului postului de miliţie. Însă, cu toate presiunile la care a fost supus a încercat să nu incrimineze nicio persoană şi să nu vatăme drepturile vreuneia, făcând eforturi pentru a nu transmite informaţii faţă de vreun concetăţean fără ca acesta să-şi dorească acest lucru.

4. Apărările intimatului-reclamant

Prin întâmpinarea înregistrată la 17.07.2020, intimatul CNSAS a solicitat respingerea căii de atac, sentinţa atacată fiind legală şi temeinică. A arătat că faptele denunţate erau clar activităţi potrivnice regimului comunist, recurentul conştientiza că persoanele vizate erau expuse unor posibile sancţiuni.

În faza procesuală a recursului nu au fost administrate înscrisuri noi.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor recurentului-pârât şi a apărărilor intimatului, luând în considerare întreg ansamblul probator administrat în cauză, Înalta Curte constată că recursul nu este fondat.

Recurentul-pârât a fost supus verificărilor efectuate de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, sub aspectul existenţei calităţii de colaborator al Securităţii, în considerarea calităţii sale de consilier local al comunei Suceviţa, judeţul Suceava, în temeiul art. 3 lit. g) din O.U.G. nr. 24/2008.

Analizând documentaţia amplă prezentată de CNSAS în sprijinul acţiunii judiciare, prima instanţă a ajuns la concluzia că în cazul pârâtului sunt îndeplinite condiţiile impuse de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, pentru constatarea calităţii de colaborator al Securităţii.

Această concluzie este împărtăşită şi de instanţa de recurs pentru argumentele ce vor fi expuse în continuare în analiza motivelor de recurs.

Potrivit art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, are calitatea de colaborator persoana care a furnizat informaţii prin care se denunţau activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În speţă, recurentul-pârât, profesor suplinitor la Şcoala generală din satul Voevodeasa, comuna Suceviţa, a fost recrutat la data de 26.11.1984 "pentru cunoaşterea preocupărilor cadrelor didactice, a elevilor, cât şi pentru prevenirea unor fenomene negative care pot avea loc în această unitate şcolară".

În acest scop, la aceeaşi dată, recurentul - pârât a semnat un angajament olograf - pe care nu l-a contestat, preluând numele conspirativ "B.".

În condiţiile în care persoana în cauză întruneşte elementele definiţiei statuate prin art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, neexistând circumstanţe de vârstă sau de altă natură care să o încadreze în ipotezele de excepţie reglementate expres în textul legal menţionat, contextul recrutării ar putea prezenta relevanţă juridică în evaluarea situaţiei în ansamblu, prin corelarea cu alte probe privind natura relaţiilor cu Securitatea, dar sub acest aspect, instanţa de fond a reţinut corect că rapoartele cu propunerea de recrutare şi referitoare la modul de recrutare a recurentului-pârât nu sugerează vreo presiune exercitată împotriva acestuia.

În ceea ce priveşte activitatea de furnizare a informaţiilor, recurentul-pârât nu a contestat însăşi existenţa ei, ci calitatea informaţiilor de a denunţa activităţi sau atitudini potrivnice regimului comunist totalitar şi aptitudinea lor de a îngrădi drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului.

Contrar afirmaţiilor recurentului-pârât, instanţa de fond a făcut o analiză minuţioasă a probatoriului administrat în cauză prin prisma condiţiilor prevăzute în art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, reţinând corect că informaţiile furnizate prin notele olografe furnizate în perioada 24.12.1986-24.12.1987 (indicate în Nota de de constatare nr. DI/I/987/27.08.2018), denunţă atitudini potrivnice regimului comunist (intenţia de trecere frauduloasă a frontierei, audierea posturilor de radio străine, critici aduse ideologiei oficiale, politicii de partid şi de stat).

De asemenea, instanţa de control judiciar împărtăşeşte concluzia la care a ajuns judecătorul fondului, în sensul că informaţiile prezentate, prin conţinutul lor concret, iar nu analizat în termeni generali, aşa cum susţine recurentul, vizau îngrădirea dreptului la viaţa privată şi la libera circulaţie, garantate prin Pactul Internaţional cu privire la drepturile civile şi politice - cel puţin la nivel declarativ- şi aveau în mod real aptitudinea de a atrage consecinţe negative pentru persoanele denunţate, din notele marginale întocmite de organele de securitate rezultând că au servit la supravegherea informativă a acestora pe toate planurile.

Contrar susţinerilor recurentului, nu este necesar să se probeze "îngrădirea efectivă" a unor drepturi şi libertăţi fundamentale, fiind suficient dacă se conturează o stare de pericol potenţial pentru persoanele la care se referă notele informative. Aceasta este, de altfel, şi concluzia instanţei de fond.

Prin furnizarea acestor informaţii, recurentul-pârât a conştientizat că persoanele la care s-a referit în notele informative erau expuse unor posibile sancţiuni din partea reprezentanţilor regimului comunist sau cel puţin unor noi investigaţii întreprinse de Securitate, care presupuneau imixtiuni în viaţa personală a persoanelor urmărite.

Chiar dacă atitudinea subiectivă a recurentului-pârât nu a avut o componentă intenţională evidentă (nu a urmărit "să facă rău"), în cauză sunt îndeplinite condiţiile pentru dobândirea calităţii de colaborator al Securităţii, câtă vreme, indiscutabil, informaţiile furnizate au avut aptitudinea de a îngrădi drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanelor vizate, respectiv atingerea dreptului la libera circulaţie şi la viaţa privată, încadrându-se în măsurile de supraveghere informativă a persoanelor vizate.

Cât priveşte aserţiunile recurentului legate de "ameninţările" la care ar fi fost supus de către ofiţerul de Securitate, Înalta Curte reţine că nu sunt verosimile, în contextul în care, necontestat, recurentul-pârât a fost recompensat pentru calitatea informaţiilor furnizate (chitanţa olografă, semnată cu numele conspirativ "B." care atestă primirea sumei de 300 RON).

În fine, nu poate fi primită nici critica recurentului-pârât potrivit căreia instanţa ar fi acordat valoare probatorie relatărilor verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, contrar Deciziei CCR nr. 672/2012.

Înalta Curte constată că informaţiile furnizate de către recurentul-pârât apreciate relevante de către instanţa de fond pentru stabilirea calităţii de colaborator au fost exclusiv cele menţionate în cuprinsul notelor olografe, nefiind avute în vedere "relatările verbale consemnate de lucrătorii Securităţii ", la care face trimitere Decizia CCR nr. 672/2012. Faptul că prima instanţă menţionează în motivare şi notele de analiză ale ofiţerilor, vine să demonstreze utilitatea pentru Securitate a informaţiilor furnizate de către recurentul-pârât.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul formulat de pârâtul A., ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de pârâtul A. împotriva sentinţei nr. 1175 din 26 martie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 4 mai 2022.