Loss of procedural interest in salary dispute where defendant compliance moots appeal
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeals filed by the appellate court, the local tribunal, and the Ministry of Justice against a lower court’s judgment, leaving the first-instance decision in force as the defendants lacked procedural interest to contest it. The underlying dispute involved 82 auxiliary and support staff members of a local tribunal who sued their employing institutions and the Ministry for unpaid salary differences, arguing that their monthly allowances were incorrectly calculated using reference values lower than those legally mandated for the period between 2015 and 2018. The court determined that the condition of actual interest required for maintaining a legal appeal was no longer met because the Ministry had subsequently issued administrative orders establishing the correct sectoral reference values, thereby implicitly recognizing the claimants' rights and fulfilling the obligations established by the appealed judgment. The decision relied on Civil Procedure Code Articles 32(1)(d) and 33, which stipulate that any legal action or appeal must be sustained by a current, legitimate, and personal interest, and Article 496(1), which permits the dismissal of appeals lacking such interest.
Legislator headnote
AI generatedart. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 488 din C. proc. civ, art. 248 alin. (1) din C. proc. civ, art. 33 din C. proc. civ, art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ; Loss of procedural interest in salary dispute where defendant compliance moots appeal: The underlying dispute involved 82 auxiliary and support staff members of a local tribunal who sued their employing institutions and the Ministry for unpaid salary differences, arguing that their monthly allowances were incorrectly calculated using reference values lower than those legally mandated for the period between 2015 and 2018. The court determined that the condition of actual interest required for maintaining a legal appeal was no longer met because the Ministry had subsequently issued administrative orders establishing the correct sectoral reference values, thereby implicitly recognizing the claimants' rights and fulfilling the obligations established by the appealed judgment. The decision relied on Civil Procedure Code Articles 32(1)(d) and 33, which stipulate that any legal action or appeal must be sustained by a current, legitimate, and personal interest, and Article 496(1), which permits the dismissal of appeals lacking such interest.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedThe procedural basis cited in the dispositive for the dismissal of the appeals as lacking interest.
Full text
Şedinţa publică din data de 14 aprilie 2022
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Neamţ, secţia I Civila, sub nr. x/2018, din 4 mai 2018, reclamanţii A., în nume propriu şi în calitate de reprezentant pentru cei 81 de reclamanţi: B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB., CCC., DDD., EEE., FFF., GGG., HHH., III., JJJ., KKK., LLL., MMM., NNN., OOO., PPP., QQQ., RRR., SSS., TTT., UUU., VVV., WWW., XXX., YYY., ZZZ., AAAA., BBBB. şi CCCC., conform tabelului anexat cererii, personal auxiliar şi conex din cadrul Tribunalului Iaşi, au chemat în judecată pe pârâţii: Curtea de Apel Iaşi, DDDD. Publice, Ministerul Justiţiei, Tribunalul Iaşi, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa:
- pârâta Curtea de Apel Iaşi să fie obligată să emită noi decizii de salarizare, pentru fiecare reclamant în parte, prin care să stabilească indemnizaţia de încadrare brută lunară prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 421,36 RON pentru perioada 09.04.2015 - 30.11.2015, respectiv de 463,5 RON începând cu data de 01.12.2015;
- pârâţii Curtea de Apel Iaşi, Tribunalul Iaşi, Ministerul Justiţiei şi DDDD. să fie obligaţi la plata diferenţelor salariale rezultate ca urmare a stabilirii salariilor de încadrare brută lunare prin raportare la valoarea de referinţă sectorială de 421,36 RON pentru perioada 09.04.2015-30.11.2015, respectiv de 463,5 RON începând cu 01.12.2015, drepturi actualizate cu indicele de inflaţie, precum şi cu aplicarea dobânzii legale penalizatoare calculate de la data la care drepturile salariale erau datorate până la data plăţii efective;
- pârâţii Curtea de Apel Iaşi, Tribunalul Iaşi, Ministerul Justiţiei şi DDDD. să fie obligaţi la plata unor daune cominatorii de 100 RON pe zi întârziere de la data pronunţării hotărârii şi până la plata diferenţelor salariale.
Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa nr. 2493 din 04 noiembrie 2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului DDDD. PUBLICE şi în consecinţă, a respins acţiunea formulată de reclamanţi în contradictoriu cu acest pârât ca fiind formulată împotriva persoană fără calitate procesuală pasivă. A respins excepţia inadmisibilităţii invocată de pârâtul DDDD. Publice. A respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Ministerul Justiţiei, ca neîntemeiată.
A respins măsura suspendării judecăţii până la rămânerea definitivă a sentinţei nr. 3736/16.10.2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII - a contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2017, recurată, în temeiul dispoziţiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.. A unit cu fondul cauzei excepţia rămânerii fără obiect. A admis, în parte, acţiunea formulată de reclamanţii A., în nume propriu şi în calitate de reprezentant pentru cei 81 de reclamanţi, respectiv: B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB., CCC., DDD., EEE., FFF., GGG., HHH., III., JJJ., KKK., LLL., MMM., NNN., OOO., PPP., QQQ., RRR., SSS., TTT., UUU., VVV., WWW., XXX., YYY., ZZZ., AAAA., BBBB.
şi CCCC., toţi reprezentaţi de A., în contradictoriu cu pârâţii MINISTERUL JUSTIŢIEI, TRIBUNALUL IAŞI, şi CURTEA DE APEL IAŞI. A respins petitul nr. 1 din cerere constând în emiterea deciziilor de salarizare, pentru fiecare reclamant în parte, prin care să stabilească indemnizaţia de încadrare brută lunară prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 421,36 RON pentru perioada 09.04.2015-30.11.2015, respectiv de 463,5 RON începând cu data de 01.12.2015, ca rămas fără obiect. A obligat pârâţii Curtea de Apel Iaşi, Tribunalul Iaşi şi Ministerul Justiţiei la plata diferenţelor salariale rezultate ca urmare a stabilirii salariilor de încadrare brută lunare prin raportare la valoarea de referinţă sectorială de 421,36 RON pentru perioada 09.04.2015 - 30.11.2015, respectiv de 463,5 RON începând cu 01.12.2015, prin deciziile nr. 210/15.06.2018 şi nr. 349/29.11.2018 emise de Curtea de Apel Iaşi, drepturi actualizate cu indicele de inflaţie şi dobândă legală penalizatoare, calculate de la data la care drepturile salariale erau datorate până la data plăţii efective.
A respins petitul nr. 3 din cerere în plata daunelor cominatorii.
Calea de atac exercitată în cauză
Curtea de Apel Iaşi, în calitate de pârâta în cauza ce formează obiectul dosarului nr. x/2018 a formulat recurs în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
În esenţă, recurenta Curtea de Apel Iaşi apreciază că sentinţa civilă nr. 2493/04.11.2019 a Curţii de Apel Bucureşti este nelegală şi netemeinică.
În mod greşit a dispus instanţa de fond obligarea Curţii de Apel Iaşi la plata diferenţelor salariale rezultate ca urmare a stabilirii salariilor de încadrare brută lunare prin raportare la valoarea de referinţă sectorială de 421,36 RON pentru perioada 09.04.2015 -30.11.2015, respectiv de 463,5 RON începând cu 01.12.2015, prin deciziile nr. 210/15.06.2018 şi nr. 349/29.11.2018 emise de Curtea de Apel Iaşi, drepturi actualizate cu indicele de inflaţie şi dobândă legală penalizatoare. După cum s-a precizat în întâmpinarea depusă cu privire la acţiunea reclamanţilor-intimaţi, în condiţiile în care reclamanţii şi intervenienta au calitatea de personal auxiliar de specialitate şi conex la Tribunalul Iaşi, iar plata drepturilor salariale ale acestora se efectuează de Tribunalul Iaşi, solicitarea de obligare a Curţii de Apel Iaşi la plata diferenţelor salariale este neîntemeiată.
În ceea ce priveşte dobânda legală penalizatoare acordată de prima instanţă, precizează faptul că, potrivit prevederilor art. 39 alin. (5) din O.U.G. nr. 114 din 28 decembrie 2018, pentru sumele prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituţiile şi autorităţile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2019 - 31 decembrie 2021, se acordă dobânda legală remuneratorie, calculată de la data la care hotărârea judecătorească a rămas executorie.
Împotriva sentinţei civile nr. 2493 din 04 noiembrie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs pârâtul Tribunalul Iaşi susţinând că sentinţa recurată este nelegală şi netemeinică.
Ministerul Justiţiei prin recursul declarat împotriva aceleiaşi sentinţe consideră că sentinţa primei instanţe a fost pronunţată cu încălcarea dispoziţiilor legale, aspecte care pot fi încadrate în motivul de recurs prevăzut la pct. 8 din cuprinsul alin. (1) al art. 488 din C. proc. civ. şi, pe cale de consecinţă, solicită admiterea recursului şi casarea în parte a sentinţei atacate, în sensul înlăturării obligaţiei Ministerului Justiţiei de plată a diferenţelor salariale şi dobânda legală penalizatoare.
Soluţia instanţei de recurs
Examinând, cu prioritate, potrivit art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia lipsei de interes în susţinerea recursurilor, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că excepţia este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 32 alin. (1) lit. d), coroborat cu art. 33 din C. proc. civ., orice demers judiciar ("orice cerere") poate fi iniţiat şi întreţinut numai prin justificarea unui interes legitim încălcat, dispoziţii aplicabile şi în cazul căilor de atac.
Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmăreşte cel ce învesteşte o instanţă de judecată cu o cerere (acţiune sau cale de atac), acesta trebuind să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual. Prin urmare, interesul reprezintă o condiţie generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluţionării unei cauze, atât în faza procesuală a fondului, cât şi în căile de atac.
Întrucât cauza de faţă are drept obiect obligarea recurentului-pârât Ministerul Justiţiei la emiterea unui nou ordin de salarizare, în acord cu prevederile legale invocate de reclamantă şi la plata diferenţelor salariale în valoare actualizată cu rata inflaţiei şi daune moratorii, în stabilirea interesului procesual al susţinerii recursului se au în vedere şi modificările survenite ulterior pronunţării hotărârii atacate, respectiv actele administrative emise în vederea punerii în aplicare a sentinţei recurate.
Înalta Curte reţine că, recurentul-pârât Ministerul Justiţiei a procedat la emiterea Ordinului nr. 2066/C/2018, prin care s-a stabilit pentru judecători drepturile salariale prin aplicarea unei valori de referinţă sectorială de 421,36 RON pentru perioada 09 aprilie 2015 - 30 noiembrie 2015 şi a unei valori de referinţă sectorială de 463,5 RON pentru perioada 01 decembrie 2015 - 31 decembrie 2017, precum şi Ordinul MJ nr. 4988/C/2019 prin care la art. 1 alin. (1) s-a prevăzut stabilirea pentru judecători a drepturilor salariale prin aplicarea unei valori de referinţă sectorială de 484,18 RON pentru perioada 01 decembrie 2016 - 31 decembrie 2017. Totodată
În raport de această împrejurare, precum şi faţă de dispoziţiile O.U.G. nr. 3/2019, Înalta Curte reţine că, în prezent, nu mai subzistă interesul procesual al susţinerii recursurilor, având în vedere că recurentul - pârât şi-a îndeplinit obligaţiile stabilite prin hotărârea atacată, cu efectul unei recunoaşteri implicite a pretenţiilor reclamantei. Prin urmare, interesul de a acţiona al pârâţilor nu mai este actual, potrivit art. 33 din C. proc. civ., iar condiţia de exercitare a căii de atac referitoare la justificarea unui interes nu este îndeplinită, în sensul art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ.
Pentru considerentele arătate şi în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia lipsei de interes în susţinerea recursurilor şi va respinge recursurile, ca lipsite de interes.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursurile declarate de pârâţii Curtea de Apel Iaşi, Ministerul Justiţiei şi Tribunalul Iaşi împotriva sentinţei civile nr. 2493 din 04 noiembrie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal ca lipsite de interes.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 aprilie 2022.