Lack of procedural interest in contesting salary reference values after administrative compliance

Şedinţa publică din data de 14 aprilie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX a contencios administrativ şi fiscal, la data de 11.04.2019, sub numărul de dosar x/2019, reclamanţii A. - reprezentant al reclamanţilor, B.,C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB.,CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL.,MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB., CCC., DDD., EEE., FFF. şi GGG. au solicitat în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Justiţiei, Curtea de Apel Timişoara şi Tribunalul Timiş anularea parţială a Ordinului Ministrului Justiţiei nr. 99/C/08.01.2019 şi 89/C/4.01.2019 emise de Ministerul Justiţiei, obligarea pârâtului Ministerului Justiţiei să emită pentru fiecare dintre reclamanţi noi ordine de salarizare la o valoare de referinţă sectorială în cuantum de 440,16 începând cu data de 9.04.2015, respectiv 484,18 începând cu data de 1.12.2015 şi obligarea pârâţilor la plata pentru fiecare lună până la recunoaşterea efectivă a dreptului a diferenţei dintre venitul la care sunt îndreptăţiţi şi venitul efectiv plătit, sumă care va fi actualizată cu indicele de inflaţie, la care se va aplica dobânda legală penalizatoare, calculată de la data exigibilităţii fiecărei obligaţii lunare de plată şi până la data plăţii efective.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 977 din 16 decembrie 2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Curtea de Apel Timişoara şi a respins cererea de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu acesta ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă. A admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Ministerul Justiţiei cu privire la capătul III de cerere şi a respins cererea de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu acesta pe capătul III de cerere ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă. A respins excepţia prescripţiei ca invocată de un pârât lipsit de calitate procesuală pasivă. A admis acţiunea formulată de către formulată de reclamanţii A. - Reprezentant Al Reclamanţilor, B.,C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB.,CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL.,MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB.,CCC., DDD., EEE.,FFF. Şi GGG., în contradictoriu cu pârâţii MINISTERUL JUSTIŢIEI, CURTEA DE APEL TIMIŞOARA şi TRIBUNALUL TIMIŞ, A anulat în parte Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 99/C/08.01.2019 şi Ordinul nr. 89/C/4.01.2019 în ceea ce priveşte valoarea de referinţă sectorială şi a obligat pârâtul Ministerul Justiţiei la emiterea unei noi decizii în care drepturile salariale şi celelalte drepturi aferente să fie stabilite prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 440,15 RON în perioada 09.04.2015-30.11.2015, respectiv prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 484,16 RON în perioada 01.12.2015-31.12.2017. A obligat pârâtul Tribunalul Timiş la plata pentru fiecare lună începând cu 9.04.2015 până la recunoaşterea efectivă a dreptului, a diferenţei dintre venitul la care sunt îndreptăţiţi reclamanţii şi venitul efectiv plătit, sumă care va fi actualizată cu indicele de inflaţie şi la care se va aplica dobânda legală penalizatoare, calculată de la data exigibilităţii fiecărei obligaţii lunare de plată şi până la data plăţii efective.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Pârâtul Ministerul Justiţiei, în temeiul dispoziţiilor art. 483, art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., a declarat recurs împotriva sentinţei civile nr. 977 din 16.12,2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX a contencios administrativ şi fiscal.

Consideră recurentul că sentinţa primei instanţe a fost pronunţată cu încălcarea dispoziţiilor legale, aspecte care pot fi încadrate în motivul de recurs prevăzut la pct. 8 din cuprinsul alin, (1) al art. 438 din C. proc. civ. şi, pe cale de consecinţă, solicită admiterea recursului şi casarea în parte a sentinţei atacate, în sensul înlăturării obligaţiei Ministerului Justiţiei de emitere a unor noi ordine salarizare.

În opinia recurentului, în mod netemeinic şi nelegal, prima instanţă a obligat Ministerul Justiţiei la emiterea pentru fiecare dintre reclamanţi a unor ordine de salarizare cu o indemnizaţie de încadrare recalculată, începând cu data de 09.04.2015, după cum reiese din considerentele hotărârii, prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 484,169 RON, în temeiul dispoziţiilor art. 1 alin. (1) raportat la art. 8 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, în condiţiile în care intimaţii-reclamanţi au ales să se adreseze instanţei prin acţiunea în despăgubiri, întemeiată pe art. 19 din lege.

Susţine recurentul că, Ministrul Justiţiei a emis Ordinul nr. 4988/C/2019 în temeiul dispoziţiilor art. 131 alin, (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi ale prevederilor art. 74 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ţinând seama de faptul că, în sistemul justiţiei, prin hotărâri judecătoreşti definitive, a fost acordată valoarea de referinţă sectorială de 484,18 RON.

În concluzie, recurentul-pârât Ministerul Justiţiei solicită admiterea recursului, casarea în parte a sentinţei atacate, în sensul respingerii acţiunii ca rămasă fără obiect şi înlăturării obligaţiei Ministerului Justiţiei de emitere a unor noi ordine salarizare.

II. Soluţia instanţei de recurs

Examinând sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte constată că excepţia lipsei de interes a recursului, invocată din oficiu, este întemeiată, calea de atac urmând a fi respinsă, ca atare, pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare.

În cauza de faţă, reclamanţii A. - reprezentant al reclamanţilor, B.,C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB.,CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL.,MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB., CCC., DDD., EEE., FFF. şi GGG. au solicitat în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Justiţiei, Curtea de Apel Timişoara şi Tribunalul Timiş anularea parţială a Ordinului Ministrului Justiţiei nr. 99/C/08.01.2019 şi 89/C/4.01.2019 emise de Ministerul Justiţiei, obligarea pârâtului Ministerului Justiţiei să emită pentru fiecare dintre reclamanţi noi ordine de salarizare la o valoare de referinţă sectorială în cuantum de 440,16 începând cu data de 9.04.2015, respectiv 484,18 începând cu data de 1.12.2015 şi obligarea pârâţilor la plata pentru fiecare lună până la recunoaşterea efectivă a dreptului a diferenţei dintre venitul la care sunt îndreptăţiţi şi venitul efectiv plătit, sumă care va fi actualizată cu indicele de inflaţie, la care se va aplica dobânda legală penalizatoare, calculată de la data exigibilităţii fiecărei obligaţii lunare de plată şi până la data plăţii efective.

Intimaţii-reclamanţi au arătat că prin sentinţa civilă nr. 829/12.07.2018, pronunţată de Tribunalul Mureş, în dosarul nr. x/2018 a fost admisă cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanţi în contradictoriu cu pârâţii Tribunalul Mureş şi Curtea de Apel Târgu-Mureş fiind obligaţi pârâţii să plătească reclamanţilor începând cu data de 09.04.2015 o indemnizaţie brută lunară stabilită prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 405 RON la care se adaugă o majorare de 8,5% acordată conform O.G. nr. 13/2008 (corespunzătoare unei valori de referinţă sectorială de 440,154 RON) şi începând cu data de 01.12.2015 o indemnizaţie brută lunară, stabilită prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 405 RON la care se adaugă o majorarea de 8,5% acordată conform O.G. nr. 13/2008 şi procentul de 10% prevăzut de Legea nr. 293/2015 - corespunzătoare unei valori de referinţă sectorială de 484.169 RON). Conform copiei acestei hotărâri, ea a devenit definitivă prin neapelare. De asemenea, prin sentinţa civilă nr. 1177/22.10.2018 pronunţată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr. x/2018 a fost admisă în parte acţiunea şi au fost obligaţi pârâţii Tribunalul Dolj şi Curtea de Apel Craiova să le plătească reclamanţilor, începând cu data de 16 aprilie 2015 şi până la 30 noiembrie 2015, diferenţele de drepturi salariale dintre venitul calculat potrivit valorii de referinţă sectorială de 440,154 RON şi venitul efectiv plătit, şi, începând cu data de 1 decembrie 2015 şi până la zi, diferenţele de drepturi salariale dintre venitul calculat potrivit valorii de referinţă sectorială de 484,169 RON şi venitul efectiv plătit, drepturi actualizate cu indicele de inflaţie, precum şi dobânda legală penalizatoare aferentă, până la data plăţii efective.

Au precizat intimaţii- reclamanţi, că, la nivelul familiei ocupaţională justiţie există la acest moment personal care este salarizat corespunzător unei valori de referinţă sectorială mai mare (de 440,154, respectiv 484,169 RON) decât cea (de 421, 36 respectiv 463,5 RON) raportat la care sunt calculate drepturile intimaţilor-reclamanţi.

Activitatea judiciară nu poate fi iniţiată şi întreţinută fără justificarea unui interes legitim încălcat.

Potrivit art. 32 alin. (1) lit. d), coroborat cu art. 33 din C. proc. civ., orice demers judiciar ("orice cerere") poate fi iniţiat şi întreţinut numai prin justificarea unui interes legitim încălcat, dispoziţii aplicabile şi în cazul căilor de atac.

Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmăreşte cel ce învesteşte o instanţă de judecată cu o cerere (acţiune sau cale de atac), acesta trebuind să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual. Prin urmare, interesul reprezintă o condiţie generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluţionării unei cauze, atât în faza procesuală a fondului, cât şi în căile de atac.

Întrucât cauza de faţă are drept obiect emiterea unor ordine de încadrare salarială, în acord cu prevederile legale invocate de reclamanţi, în stabilirea interesului procesual în susţinerea recursului se au în vedere şi evenimentele survenite ulterior pronunţării hotărârii atacate, respectiv, actele administrative emise în vederea punerii în aplicare a sentinţei recurate.

Înalta Curte reţine că, potrivit înscrisurilor de la dosar, recurentul- pârât Ministerul Justiţiei a emis Ordinul nr. 39/20.12. 2018 prin care s-a dispus că " în perioada 01.12 .2015 - 31.12.2017 judecătorii din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, tribunalelor specializate, curţilor de apel şi asistenţii judiciari beneficiază de o indemnizaţie de încadrare brută lunară stabilită prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 463 RON".

Ulterior, prin Ordinul 4998/29.11.2019 s-au dispus următoarele:

"Art. 1. - (1) În perioada 01.12.2016 - 31.12.2017 judecătorii din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, tribunalelor specializate, curţilor de apel şi asistenţii judiciari beneficiază de o indemnizaţie de încadrare brută lunară stabilită prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 484,18 RON, drepturile salariale recalculându-se în mod corespunzător.

(2) - în perioada 01.01.2018 - 31.12.2018 în aplicarea dispoziţiilor Legii-cadru nr. 153/2017 drepturile salariale pentru judecătorii din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, tribunalelor specializate, curţilor de apel şi asistenţii judiciari se recalculează având în vedere cele menţionate la alin. (1).

(3). Începând cu data de 01.01.2019, în aplicarea dispoziţiilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 114/2018 cu modificările şi completările ulterioare, drepturile salariale pentru judecătorii din cadrai judecătoriilor, tribunalelor, tribunalelor specializate, curţilor de apel şi asistenţii judiciari se recalculează, având în vedere cele menţionate la alin. (1) şi alin. (2).

Art. 2 - (1) Pentru perioada 01.12.2016 - 31.12.2017 drepturile salariale corespunzătoare fiecărei funcţii, grad profesional, gradaţie şi vechime în funcţie sunt cele prevăzute în anexele nr. 1.1 (pentru judecători) şi nr. 1.2. (pentru asistenţii judiciari) care fac parte integrantă din prezentul ordin.

(2) Pentru perioada 01.01.2018 - 31.12.2018 drepturile salariale corespunzătoare fiecărei funcţii, grad profesional, gradaţie şi vechime în funcţie sunt cele prevăzute în anexele nr. 2.1 (pentru judecători) şi nr. 2.2 (pentru asistenţii judiciari) care fac parte integrantă din prezentul ordin.

(3) începând cu data de 01.01.2019 drepturile salariale corespunzătoare fiecărei funcţii, grad profesional, gradaţie şi vechime în funcţie sunt cele prevăzute în anexele 3.1. (pentru judecători) şi nr. 3.2. (pentru asistenţii judiciari) care fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 3 Plata drepturilor salariale prin raportare la valoarea de referinţă salarială prevăzute de art. 1 se va realiza după cum urmează:

a) începând cu luna ianuarie 2020 pentru drepturile salariale aferente lunii decembrie 2019;

b) pentru perioada 01.12.2016 - 30.11.2019 după asigurarea fondurilor necesare în bugetul Ministerului Justiţiei".

Prin aceste ordine s-a recalculat cuantumul indemnizaţiei de încadrare brute lunare şi al sporurilor cuvenite intimaţilor-reclamanţi, la nivelul maxim permis de prevederile legale, în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (5)1 din O.U.G. nr. 83/2014, aprobată prin Legea nr. 71/2015.

În raport de aceste împrejurări, Înalta Curte reţine că, în prezent, nu mai subzistă interesul procesual în susţinerea recursului, având în vedere că recurentul-pârât, ulterior promovării căii de atac, şi-au îndeplinit obligaţiile stabilite prin sentinţa de fond, cu efectul recunoaşterii pretenţiilor reclamanţilor.

Prin urmare, interesul de a acţiona al pârâţilor nu mai este actual, potrivit art. 33 din C. proc. civ., astfel că nu este îndeplinită condiţia de exercitare a căii de atac referitoare la justificarea unui interes, în sensul art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., iar o eventuală soluţie de admitere a recursului, ar fi lipsită de eficacitate juridică.

Pentru considerentele arătate şi în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge recursul, ca fiind lipsit de interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiţiei împotriva sentinţei civile nr. 977 din 16 decembrie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal ca lipsit de interes.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 aprilie 2022.