Timeliness of administrative challenge to integrity assessment report under 15-day statutory limit
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant’s appeal as unfounded, thereby upholding the Court of Appeal of Bacău’s decision to reject the administrative lawsuit due to the statute of limitations. The case involved a challenge to the nullity of an integrity assessment report issued by the National Integrity Agency, where the appellant sought to restore the deadline for filing the challenge, arguing that the respondent had failed to provide essential documentation. The court determined that the claim was time-barred because the appellant received the report in July 2016 but only filed the initial lawsuit in September 2019, far exceeding the 15-day statutory limitation for contesting such reports. Under Article 22 of Law No. 176/2010, the 15-day deadline runs from receipt of the report, and the court held that the appellant could not invoke restoration of the deadline based on their own fault or lack of knowledge of ancillary documents, as they had been formally informed of the assessment activity and had access to the file through the court. The appeal was rejected pursuant to Article 20(3) of Law No. 554/2004 on administrative litigation and Article 496(1) of the Civil Procedure Code.
Legislator headnote
AI generatedart. 22 din Legea nr. 176/2010, art. 496 alin. (1) C. proc. civ; Timeliness of administrative challenge to integrity assessment report under 15-day statutory limit: The case involved a challenge to the nullity of an integrity assessment report issued by the National Integrity Agency, where the appellant sought to restore the deadline for filing the challenge, arguing that the respondent had failed to provide essential documentation. The court determined that the claim was time-barred because the appellant received the report in July 2016 but only filed the initial lawsuit in September 2019, far exceeding the 15-day statutory limitation for contesting such reports. Under Article 22 of Law No. 176/2010, the 15-day deadline runs from receipt of the report, and the court held that the appellant could not invoke restoration of the deadline based on their own fault or lack of knowledge of ancillary documents, as they had been formally informed of the assessment activity and had access to the file through the court. The appeal was rejected pursuant to Article 20(3) of Law No. 554/2004 on administrative litigation and Article 496(1) of the Civil Procedure Code.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedMain procedural ground for dismissing the appeal as unfounded in administrative litigation.
Procedural rule applied in conjunction with the administrative law provision to dismiss the appeal.
Full text
Şedinţa publică din data de 14 aprilie 2022
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanţele cauzei
Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bacău, secţia a II a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2019, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate constatarea nulităţii Raportului de evaluare nr. x/12.07.2016. Concomitent, a solicitat repunerea în termenul de a contesta raportul de evaluare.
Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa nr. 3 din 23 ianuarie 2020, Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins cererea de repunere în termen, ca nefondată. A admis excepţia tardivităţii formulării cererii şi, în consecinţă, a respins cererea ca tardiv formulată, privind acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate.
Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinţei nr. 3 din 23.01.2020, pronunţată de Curtea de Apel Bacău a declarat recurs reclamantul A. solicitând admiterea recursului, casarea în tot a sentinţei recurate, admiterea cererii de repunere în termen, respingerea excepţiei tardivităţii şi trimiterea cauzei pentru judecata fondului, instanţei iniţial învestite.
Susţine recurentul că, instanţa de fond a făcut o greşita aplicare şi interpretare a dispoziţiilor legale, pronunţandu-se exclusiv pe cererea de repunere în termen, respingand-o, cu consecinţa admiterii excepţiei tardivităţii.
Precizează recurentul că, a fost în imposibilitatea de a invoca aceste motive de nelegalitate, motivat de faptul că intimata nu a depus la dosarul instanţei întreaga documentaţie care a stat la baza emiterii Raportului, omiţând chiar înscrisurile esenţiale ale acestuia.
În opinia sa, instanţa de fond se limitează doar la a reţine că recurentul a avut cunoştinţă de aceste aspecte şi înscrisuri, care i-au fost comunicate de instanţa de judecată.
Precizează recurentul că, desi a solicitat instanţei de fond să pună in vedere intimatei să depună la dosarul cauzei dovada depunerii înscrisurilor în dosarul în care susţine ca s-a făcut comunicarea, respectiv adresa de înaintare sau înscrisul la care s-au anexat documentele şi opisul cu care au fost depuse, instanţa a ignorat această solicitare, nu a administrat nici o probă, însuşindu-si susţinerile intimatei.
Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Examinând sentinţa recurată prin prisma criticilor invocate prin cererea de recurs, a apărărilor invocate prin întâmpinare şi a dispoziţiilor legale incidente în materia supusă verificării, Înalta Curte urmează să respingă recursul ca nefondat.
Prin recursul declarat de recurentul-reclamant s-a solicitat admiterea căii de atac, casarea sentinţei instanţei de fond şi anularea Raportului de evaluare nr. x/12.07.2016, întocmit de Agenţia Naţională de Integritate.
În faţă instanţei de fond, intimata-pârâtă a invocat excepţia tardivităţii contestării raportului de evaluare.
În temeiul dispoziţiilor art. 22 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de integritate, precum.şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative:
"persoana care face obiectul evaluării poate contesta raportul de evaluare a conflictului de interese sau a incompatibilităţii în termen de 15 zile de la primirea acestuia, la instanţa de contencios administrativ".
Recurentul avea astfel posibilitatea de a contesta raportul de evaluare în termen de 15 zile de la primirea acestuia la instanţa de contencios administrativ.
Aşa cum în mod corect a reţinut şi instanţa de fond, acţiunea este tardiv introdusă, întrucât raportul de evaluare a fost primit de către recurentul-reclamant în luna iulie 2016 la adresa de domiciliu, după cum însusţi recurentul recunoaşte, prin cererea de chemare în judecată şi a formulat contestaţie la data de 23.09.2019.
Prin urmare, din moment ce Raportul de evaluare a fost primit de către recurent în luna iulie 2016, iar acţiunea a fost înregistrată la data de 23.09.2019, în mod corect a reţinut instanţa de fond că, acţiunea este tardiv introdusă.
Pe de altă parte, soluţia pronunţată este corectă întrucât din motivele invocate de recurent instanţa a concluzionat că acestea nu pot sta la baza repunerii în termenul legal de formulare a contestaţiei.
În acest context, recurentul-reclamant nu poate solicita repunerea în termen invocând propria sa culpă.
Susţinerile recurentului referitoare la faptul că nu a avut cunoştinţă de aceste aspecte nu pot fi reţinute, atât timp cât a fost informat de A.N.I. cu privire la activitatea de evaluare, iar ulterior a luat cunoştinţă de întreaga documentaţie care a stat la baza raportului de evaluare prin comunicarea acesteia de către instanţă.
Pentru considerentele expuse, nefiind identificate motive de casare a sentinţei prin prisma dispoziţiilor invocate de recurent, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei nr. 3 din 23 ianuarie 2020 a Curţii de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 aprilie 2022.