Pharmaceutical price refusal: obligation to motivate administrative decisions under Directive 89/105/EEC despite special procedural derogations

Şedinţa publică din data de 12 aprilie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal la data de 27.12.2018 reclamantele A., B. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Sănătăţii au solicitat:

- anularea deciziilor Ministerului Sănătăţii nr. SP 13103/02.11.2018 si nr. SP 12971/02.11.2018 de respingere a preţurilor propuse în cadrul procedurii de corecţie pentru anul 2018, pentru publicare în Catalogul Public şi Canamed (Anexa nr. 2) pentru următoarele produse: C. 10 mg, D., E.,5/100 mg şi F. 320 mcg/9mg/inhalaţie, Crestor (5,10, 20 mg) în sensul recalculării preţurilor de producător, cu ridicata şi cu amănuntul maximale din CaNaMed pentru Produse, cu respectarea prevederilor Ordinului 368/2017;

- anularea oricăror alte acte subsecvente emise în baza deciziilor, inclusiv a Ordinului ministerului sănătăţii subsecvent de aprobare a preţurilor în Canamed şi Catalogul public (Ordinul nr. 1468/21.11.2018).

2. Hotărârea primei instanţe.

Prin sentinţa civilă nr. 2091 din data de 25 iunie 2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis în parte cererea formulată de reclamantele A., B., în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

A anulat deciziile Ministerului Sănătăţii nr. SP 13103/02.11.2018 şi SP 12971/02.11.2018 de respingere a preţurilor propuse pentru următoarele produse: C. 10 mg, ONLYZA, E.,5/100 mg şi F. 320mcg/9mg/inhalaţie, CRESTOR (5,10,20 mg).

A obligat pârâtul să emită decizii motivate cu privire la preţul propus pentru aceste medicamente.

A anulat în parte Ordinul nr. 1468/21.11.2018 şi anexa 1 în ce priveşte produsele sus-menţionate.

A respins cererea de obligare a pârâtului la emiterea de decizii de acceptare a preţurilor propuse de reclamantă, ca neîntemeiată.

3. Cererea de recurs.

Împotriva sentinţei civile nr. 2091 din data de 25 iunie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs pârâtul Ministerul Sănătăţii.

În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că sentinţa atacată a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material (motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.).

Instanţa de fond a apreciat în mod greşit că Ministerul Sănătăţii avea obligaţia motivării, având în vedere că prevederile art. II alin. (3) din Ordinul nr. 1246/2018 sunt norme speciale, ce derogă de la norma generală prevăzută la art. 13 din Ordinul nr. 368/2017.

Calificarea unei norme de drept civil ca specială sau generală prezintă importanţă practică deosebită, deoarece norma generală reprezintă situaţia de drept comun, iar norma specială constituie excepţia, astfel încât trebuie respectate două reguli: norma specială derogă de la norma generală specialia generalibus derogant, norma generală nu derogă de la norma specială - generaţia specialibus non derogant.

Fiind derogatorie de la norma generală, rezultă că norma specială se aplică ori de câte ori ne găsim în faţa unui caz ce intră sub incidenţa prevederilor sale, deci norma specială se aplică prioritar faţă de norma generală, chiar şi atunci când norma specială este mai veche decât norma generală.

In ce priveşte motivarea potrivit căruia art. II alin. (3) din Ordinul 1246/2018 nu prevede în mod expres obligaţia motivării deciziilor emise de Ministerul Sănătăţii, nu poate fi reţinută potrivit regulilor de interpretare logică a actului normativ. Astfel, unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă - ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus.

Aşa cum a susţinut şi în apărările formulate la fond, recurentul a susţinut că pentru corecţia preţurilor aferentă anului calendaristic 2018, s-a hotărât emiterea unui act normativ, în speţă Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1246/27.09.2018 pentru modificarea Ordinului nr. 368/2017, pentru a simplifica documentele emise de Ministerul Sănătăţii pentru medicamentele corectate, termenele, comunicarea şi contestarea acestora, ţinăndu-se cont de numărul mare al medicamentelor existente în Canamed şi Catalogul public ce urmau a fi supuse corecţiei/reverificării în mod individual, derogându-se astfel de la procedura generală pentru calcularea şi abrogarea preţurilor medicamentelor comercializate pe teritoriul României stabilită prin Ordinul nr. 368/2017, respectiv de la obligaţia de motivare a Deciziilor de respingere.

Catalogul naţional al preţurilor medicamentelor autorizate de punere pe piaţă în România, denumit în continuare Canamed - catalog cuprinzând preţurile maximale ale medicamentelor de uz uman valabile în România, care pot fi utilizate/comercializate de către deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor sau reprezentanţii acestora, distribuitorii angro şi furnizorii de servicii medicale şi medicamente pentru acele medicamente care fac obiectul unei relaţii contractuale cu Ministerul Sănătăţii, casele de asigurări de sănătate şi/sau direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti; - (art. 3 alin. (1) lit. b) din Anexa la Ordinul nr. 368/2017);

Catalogul public naţional al preţurilor, denumit în continuare Catalog public - catalog cuprinzând preţurile maximale ale medicamentelor de uz uman valabile în România, care pot fi utilizate/comercializate exclusiv de farmaciile comunitare/oficinele locale de distribuţie/farmaciile cu circuit închis şi drogheriile care nu se află în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate şi/sau direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti sau/şi cu Ministerul Sănătăţii; - (art. 3 alin. (1) lit. c) din Anexa la Ordinul nr. 368/2017).

Astfel, Ministerul Sănătăţii a respectat întru-totul această procedură de corecţie pentru anul 2018 stabilită prin Ordinul nr. 368/2017 şi Ordinul nr. 1246/2018 şi a emis Deciziile de respingere, prin excepţie de la prevederile art. 5 alin. (5) şi (6) din procedura generală (art. II alin. (1) - Ordinul nr. 1246/2018), prin care s-a comunicat nivelul conform al preţului (art. II alin. (3) - Ordinul nr. 1246/2018).

Faptul că Ministerul Sănătăţii a hotărât printr-o procedură care derogă de la regula generală, în cadrul corecţiei de preţ al medicamentelor pentru anul 2018, să nu motiveze Deciziile de respingere în conformitate cu art. 5 alin. (5) din Ordinul nr. 368/2017 se datorează şi faptului că în cadrul unei corecţii de preţ al unui medicament nu se face decât o comparaţie cu preţurile medicamentelor existente în cataloagele ţărilor stabilite ca eşantion pentru comparaţie (art. 5 alin. (1) lit. d) din Anexa la Ordinul nr. 368/2017), cataloage de preţ pe care deţinătorul APP sau reprezentantul are obligaţia de a le depune în copie, la data depunerii documentaţiei de corecţie, iar Ministerul Sănătăţii să verifice preţurile stabilite în aceste cataloage prin acceasarea platformelor oficiale ale ţărilor stabilite ca eşantion, efectuând analize comparative de preţ, prin utilizarea cursurilor medii de schimb valutar ale Băncii Naţionale a României aferente primului trimestru al anului curent efectuării corecţiei. După efectuarea acestei analize comparative, în cazul în care preţul propus de către deţinătorul APP sau reprezentant nu este conform, sub aspectul nivelului minim de comparaţie, ministerul comunică solicitantului o decizie de respingere a propunerii de preţ şi comunică nivelul conform al preţului (art. II alin. (3) - Ordinul nr. 1246/2018).

Recurentul a menţionat că preţul de producător propus pentru Canamed trebuie să fie mai mic sau cel mult egal cu cel mai mic preţ al aceluiaşi medicament din lista ţărilor cu care se efectuează comparaţia, prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. d) - (art. 4 alin. (5) din Anexa la Ordinul nr. 368/2017).

Astfel, nu pot fi reţinute susţinerile instanţei de fond potrivit cărora în lipsa argumentelor autorităţii emitente, beneficiarul actului este vătămat întrucât nu este în măsură să înţeleagă raţionamentul care a condus la soluţia respectivă, fiind nevoit să speculeze asupra posibilelor impedimente pe care administraţia le-a avut în vedere când a luat o măsură."

Raţionamentul care a condus la soluţia respectivă este transparent şi rezultă din prevederile menţionate, respectiv art. 4 alin. (5) din Anexa la Ordinul nr. 368/2017): "Preţul de producător propus pentru Canamed trebuie să fie mai mic sau cel mult eşal cu cel mai mic vrei al aceluiaşi medicament din lista ţărilor cu care se efectuează comparaţia, prevăzute Ia art. 5 alin. (1) lit. d). Pentru efectuarea oricărei analize comparative de preţ, transformarea preţurilor de producător din alte valute în RON se face luându-se în considerare cursurile medii de schimb valutar ale Băncii Naţionale a României utilizate la ultima corecţie. Pentru dosarele depuse în vederea corecţiei se utilizează cursurile medii de schimb valutar ale Băncii Naţionale a României aferente primului trimestru al anului curent."

De asemenea, potrivit art. 5 alin. (1) lit. d) din Anexa la Ordinul nr. 368/2017 comparaţia cu preţul de producător autorizat în - Republica Cehă; - Republica Bulgară;- Republica Ungară; -Republica Polonă; - Republica Slovacă; - Republica Austria; - Regatul Belgiei;- Republica Italiană; - Lituania;- Spania; - Grecia; - Germania, cu prezentarea de către deţinătorul APP sau reprezentant de copii de pe cataloagele existente pe pieţele respective, în vigoare la data depunerii documentaţiei.

Având în vedere că în cadrul unei corecţii de preţ al unui medicament nu se face decât o comparaţie cu preţurile medicamentelor existente în cataloagele ţărilor stabilite ca eşantion pentru comparaţie, iar deţinătorul APP sau reprezentantul depune copii de pe cataloagele existente pe pieţele respective, nu se poate reţine că beneficiarul actului este vătămat întrucât nu este în măsură să înţeleagă raţionamentul care a condus la soluţia respectivă. Motivarea ar consta doar în arătarea comparaţiei de preţ, ceea ce s-a şi făcut prin comunicarea nivelului conform al preţului.

Or, afirmă recurentul-pârât, aşa cum a menţionat anterior, instanţa de judecată a reţinut în mod greşit că Ministerul Sănătăţii trebuia să motiveze Deciziile de respingere în conformitate cu art. 5 alin. (5) din Ordinul nr. 368/2017, achiesând în mare parte la susţinerile reclamantelor cu privire la obligaţia de motivare a unui act administrativ, întrucât aceste decizii nu trebuiau să cuprindă decât noul nivel de preţ obţinut prin reverificarea preţurilor medicamentelor existente în Canamed şi Catalogul public prin comparaţie cu preţurile din cele 12 ţări stabilite ca eşantion în Anexa la Ordinul nr. 368/2017 (art. 5 alin. (1) lit. d), iar procedura derogatorie de la regula generală aplicabilă corecţiei preţurilor medicamentelor pentru anul 2018 a fost emisă printr-un act normativ (Ordinul nr. 1246/2018) care a respectat procedura privind transparenţa decizională prevăzută de Legea nr. 52/2003, republicată, fără a primi propuneri, sugestii sau opinii din partea pesoanelor interesate.

Mai mult decât atât, Ordinul nr. 368 din 28 martie 2017 pentru aprobarea Normelor privind modul de calcul şi procedura de aprobare a preţurilor maximale ale medicamentelor de uz uman, cu C. 10 mg, ONLYZA, E.,5/100 mg, F. 320 mcg/9 mcg/inhalaţie şi CRESTOR (5, 10, 20 mg), deţinător APP - A. şi B., transpune art. 1 - 4 din Directiva Consiliului nr. 89/105/CEE din 21 decembrie 1988 privind transparenţa măsurilor care guvernează stabilirea preţurilor medicamentelor de uz uman şi includerea lor în sfera de aplicare a sistemului naţional de asigurări de sănătate, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene, seria x, nr. 40 din 11 februarie 1989.

Potrivit opiniilor juridice din doctrină, "transpunerea unei directive în dreptul intern nu obligă adoptarea unor norme specifice exprese, fiind suficient un context juridic general favorabil atingerii acelui rezultat3', (a se vedea M. Mazilu-Babel, G. Zanfir, Invocarea şi aplicarea directivelor Uniunii Europene în dreptul intern - Directiva - obligaţia de rezultat impusă (I), Pandectele Române, nr. 3/2013, dar şi Hotărârea din 5 iulie 2007, Kofoed, cauza C-321/05, Rep., p. 1-5795, pct. 44 "transpunerea unei directive poate fi, în funcţie de conţinutul acesteia, în anumite cazuri, îndeplinită prin existenţa unui context juridic general, astfel încât nu este necesară o preluare oficială şi expresă a dispoziţiilor directivei în cadrul dispoziţiilor naţionale specifice).

Cu privire la hotărârea de anulare în parte a Ordinului nr. 1468/21.11.2018 şi anexa 1 în ce priveşte produsele sus-menţionate şi respingere a cererii de obligare a Ministerului Sănătăţii la emiterea de decizii de acceptare a preţurilor propuse de reclamantă menţionează prin cererea de recurs că:

Preţurile medicamentelor stabilite de Ministerul Sănătăţii prin Deciziile de respingere nr. SP 13103/02.11.2018 şi nr. SP12971/02.11.2018, în condiţiile ari. II alin. (3) din Ordinul nr. 1246/2018 - "în cazul în care în urma analizării contestaţiilor nivelul de preţ propus de DAPP/reprezentant nu este în conformitate cu normele aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 368/2017, cu modificările şi completările ulterioare, ministerul emite decizii de respingere şi comunică nivelul conform al preţului", şi cu aplicarea dispoziţiilor art. II alin. (4) din Ordinul nr. 1246/2018 de modificare a Ordinului ministrului sănătăţii nr. 368/2017 pentru neacceptarea preţului - " în situaţia în care, în termen de 10 zile de la emiterea deciziei de respingere, DAPP/reprezentantul comunică ministerului neacceptarea preţului stabilit conform deciziei de respingere prevăzute la alin. (3), DAPP/reprezentantul este obligat să comercializeze medicamentele timp de 12 luni de la data comunicării deciziei de respingere prevăzute la alin. (3), fără a depăşi această perioadă, Ia cel mai mic preţ dintre preţul aprobat anterior şi preţul propus de către DAPP/reprezentant", au fost publicate în Ordinul nr. 1.468/2018 pentru aprobarea preţurilor maximale ale medicamentelor de uz uman, valabile în România, care pot fi utilizate/comercializate de către deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor sau reprezentanţii acestora, distribuitorii angro şi furnizorii de servicii medicale şi medicamente pentru acele medicamente care fac obiectul unei relaţii contractuale cu Ministerul Sănătăţii, casele de asigurări de sănătate şi/sau direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, cuprinse în Catalogul naţional al preţurilor medicamentelor autorizate de punere pe piaţă în România (Canamed), a preţurilor de referinţă generice şi a preţurilor de referinţă inovative, şi au intrat în vigoare la data de 01.01.2019, cu valabilitate până la data de 01.01.2020.

Susţine recurentul-pârât că valabilitatea acestui Ordin 1468/2018 a fost prelungită succesiv prin Ordinele ministrului sănătăţii nr. 1860/13.12.2019 şi nr. 522/27.03.2020, dar nu mai mult de data de 1 iulie 2020, întrucât în momentul de faţă se află în desfăşurare corecţia preţurilor medicamentelor pentru anul 2019, urmând ca şi acest Ordin 1468/2018 să-şi piardă valabilitatea la data aprobării preţurilor maximale ale medicamentelor de uz uman după finalizarea procedurii de corecţie pentru anul 2019, prin emiterea unui nou Ordin al ministrului sănătăţii.

În cazul A. şi B., preţurile erau valabile de la data de 02.11.2018 şi până la data de 02.11.2019 (art. II alin. (4) din Ordinul nr. 1246/2018 de modificare a Ordinului ministrului sănătăţii nr. 368/2017 pentru neacceptarea preţului), fiind cuprinse în Anexa la Ordinul nr. 1468/2018 cu acesta menţiune.

Faptul că A. şi B. a solicitat şi i s-a admis de către instanţa de judecată ca aplicabilitatea perioadei de valabilitate a preţurilor medicamentelor sale să fie suspendată până la soluţionarea pe fond a cererii de chemare în judecată (dosar nr. x/2019 aflat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VUI-a contencios administrativ şi fiscal), a condus ca până la această dată A. şi B. să-şi comercializeze medicamentele la cel mai mic preţ dintre preţul aprobat anterior şi preţul propus de către DAPP/reprezentant (art. II alin. (4) din Ordinul nr. 1246/2018 de modificare a Ordinului ministrului sănătăţii nr. 368/2017), preţ care se regăseşte în prezent în Ordinul nr. 1.468/2018 pentru aprobarea preţurilor maximale ale medicamentelor de uz uman, valabile în România, care pot fi utilizate/comercializate de către deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor sau reprezentanţii acestora, distribuitorii angro şi furnizorii de servicii medicale şi medicamente pentru acele medicamente care fac obiectul unei relaţii contractuale cu Ministerul Sănătăţii, casele de asigurări de sănătate şi/sau direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, cuprinse în Catalogul naţional al preţurilor medicamentelor autorizate de punere pe piaţă în România (Canamed), a preţurilor de referinţă generice şi a preţurilor de referinţă innovative.

Rămânerea definitivă a sentinţei civile nr. 2091/25.06.2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2018, în sensul de a anula în parte Ordinul nr. 1468/21.11.2018 şi anexa 1 în ceea ce priveşte medicamentele C. 10 mg, ONLYZA, E.,5/100 mg, F. 320 mcg/9 mcg/inhalaţie şi CRESTOR (5, 10, 20 mg), ar însemna ca aceste medicamente să fie excluse din Ordinul nr. 1.468/2018 (Canamed) nemaiavând drept de comercializare pe teritoriului României datorită faptului că nu mai au preţ aprobat de către Ministerul Sănătăţii în conformitate cu dispoziţiile legale aplicabile pe teritoriul României.

Mai mult, faptul că Instanţa de judecată a anulat deciziile Ministerului Sănătăţii nr. SP 13103/02.11.2018 şi nr. SP12971/02.11.2018 şi în acelaşi timp a respins şi cererea de obligare a Ministerului Sănătăţii la emiterea de decizii de acceptare a preţurilor propuse de către A. şi B., conduce tot la situaţia în care medicamentele C. 10 mg, ONLYZA, E.,5/100 mg, F. 320 mcg/9 mcg/inhalaţie şi CRESTOR (5, 10, 20 mg) să fie excluse din CANAMED (Ordinul nr. 1468/2018), întrucât nu mai au preţ aprobat de minister şi nu mai pot fi comercializate pe teritoriul României (art. 1 din Anexa la Ordinul nr. 368/2017).

Pentru considerentele expuse, recurentul a solicitat să constate că instanţa de fond a făcut o aplicare greşită a normelor de drept material şi să pronunţe o hotărâre prin care să dispună casarea hotărârii atacate, iar, pe fond, respingerea ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată formulată de A., B.

4. Apărările formulate în cauză.

Intimatele-reclamante A.. şi B. au depus întâmpinare la cererea de recurs, prin care au solicitat respingerea acestuia ca nefondat.

5. Procedura de soluţionare a recursului.

Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţie s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea cererii de recurs la data de 11 aprilie 2022, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

II. Considerentele şi soluţia Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

Înalta Curte constată că prin cererea de recurs, recurentul-pârât Ministerul Sănătăţii reia o parte a apărărilor formulate în faţa instanţei de fond şi susţine în critica sentinţei recurate că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre cu încălcarea normelor de drept material, având în vedere că în temeiul art. II alin. (3) din Ordinul 1246/2018 nu prevede în mod expres că deciziile emise de Ministerul Sănătăţii în contextul procedurii de corecţie pentru anul 2018 trebuie motivate şi astfel nu avea obligaţia motivării deciziilor contestate.

Înalta Curte analizând din perspectiva criticilor invocate de recurentul-pârât considerentele sentinţei recurate, apreciază că acestea sunt nefondate, instanţa de fond pronunţând în cauză o hotărâre temeinică şi legală.

În acest sens, instanţa de recurs reţine că prevederile art. II alin. (3) din Ordinul nr. 1246/2018 sunt norme cu caracter special care se completează cu normele generale, respectiv cu prevederile Ordinului nr. 368/2017, act care stabileşte că deciziile trebuie motivate conform art. 13.

În conformitate cu prevederile Directivei 89/105/CEE nu se poate interpreta altfel modalitatea de emitere a deciziilor în baza cărora s-au respins preţurile propuse în cadrul procedurii de corecţie pentru anul 2018, pentru publicare în Catalogul Public şi Canamed.

Înalta Curte, în acord cu opinia instanţei de fond reţine că aceste decizii sunt acte adminstrative, iar având în vedere natura lor acestea trebuie să îndeplinească toate exigenţele unui asemenea act, inclusiv menţionarea completă şi clară a motivelor în drept şi în fapt relevante care au stat la baza emiterii lor.

În acord cu instanţa de fond, Înalta Curte apreciază că este corect raţionamentul conform căruia, beneficiarul actului administrativ este vătămat întrucât nu este în măsura să înţeleagă raţionamentul care a condus la soluţia respectivă, fiind nevoit sa speculeze asupra posibilelor impedimente pe care administraţia le-a avut in vedere atunci când a luat măsura. Totodată, instanţa de recurs apreciază că o altă interpretare, în sensul opinie că nu se impunea ca deciziile conterstate să fie motivate, ar vicia grav controlul de legalitate pe care îl înfăptuieşte instanţa de contencios administrativ deoarece aceasta nu se poate raporta la niciun element obiectiv pentru a efectua controlul de legalitate al actelor administrative contestate.

În conformitate cu prevederile art. 5 alin (5) din Ordinul 368/2017: "în cazul în care preţul propus de către deţinătorul de APP sau reprezentant nu este în conformitate cu prezentele norme, inclusiv sub aspectul nivelului minim de comparaţie prevăzut la art. 4 alin. (5), ministerul comunică solicitantului o decizie de respingere a propunerii de preţ, cuprinzând motivele neaprobării preţului propus, precum şi nivelul preţului stabilit de minister conform prezentelor norme ".

Iar în conformitate cu prevederile art. 13 alin. (2) şi (3) din acelaşi ordine se reţine că: "Deciziile de respingere a propunerilor de preţ sunt motivate pe baza criteriilor obiective şi justificabile prevăzute de prezentele norme.

(3) Odată cu emiterea deciziilor de respingere a propunerilor de preţ, solicitanţii sunt informaţi şi asupra căilor de atac conform legislaţiei în vigoare şi asupra termenului în care pot fi exercitate acestea."

Aşadar, contrar criticilor emise de Ministerul Sănătăţii dispoziţiile art. II ale Ordinului MS nr. 1.246/2018 nu instituie o derogare de la obligaţia motivării actului administrativ, ci o altă derogare de la unul dintre aspectele prevăzute de art. 5 alin. (5) şi (6) din Normele aprobate de MS - respectiv o derogare de la termenul de contestare a respingerii propunerii de preţ.

Prevederile enunţate mai sus transpun practic în legislaţia naţională dispoziţiile art. 2 alin. (2) din Directiva 89/105/CEE, potrivit cărora:

"Dacă autorităţile competente decid să nu permită comercializarea medicamentului în cauză la preţul propus de solicitant, această decizie conţine o expunere de motive, bazată pe criterii obiective siverificabile. în plus, solicitantul este informat despre căile de atac pe care le are la dispoziţie conform legislaţiei în vigoare şi despre termenele pentru exercitarea acestora."

Astfel că, cele prezentate de recurentul-pârât în critica sentinţei recurate în sensul că art. II alin. (1) şi (3) din Ordinul MS nr. 1.246/2018 ar institui o excepţie de la obligaţia motivării deciziilor de respingere a propunerii de preţ, nu are un temei în actele normative evidenţiate şi implicit nu pot fi luate în considerare.

Faţă de cele arătate mai sus, instanţa de recurs apreciază că instanţa de fond a efectuat o analiză judicoasă a cauzei, pronunţând o sentinţă temeinică şi legală ce nu trebuie reformată de către instanţa de control judiciar.

Pentru considerentele expuse, nefiind identificate motive de casare a sentinţei prin prisma dispoziţiilor invocate de recurenţirecurentul-pârt, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., urmează a respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Sănătăţii împotriva sentinţei civile nr. 2091 din data de 25 iunie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Sănătăţii împotriva sentinţei civile nr. 2091 din data de 25 iunie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12 aprilie 2022.