Jurisdiction for challenging cancellation of parliamentary age-limit allowance: Classification as social security right under Law 263/2010

Şedinţa publică din data de 18 ianuarie 2022

Asupra conflictului negativ de competenţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Mureş la data de 15 aprilie 2021, sub nr. x/2021, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G. şi H. au solicitat în contradictoriu cu pârâţii PARLAMENTUL ROMANIEI - CAMERA DEPUTATILOR SI SECRETARUL GENERAL AL CAMEREI DEPUTATILOR şi PARLAMENTUL ROMANIEI - SENATUL SI SECRETARUL GENERAL AL SENATULUI, ca prin hotărâre judecătorească să se dispună:

- anularea Ordinelor de încetare la plată a indemnizaţiei pentru limita de vârstă emise pentru fiecare dintre reclamanţi;

- obligarea pârâţilor la repunerea în plată a indemnizaţiei pentru limita de vârstă începând cu data de 27.02.2021 la zi, pentru fiecare dintre reclamanţi;

- obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

La termenul de judecată din data de 6 septembrie 2021, Tribunalul Mureş a dispus disjungerea acţiunii formulate de reclamanţii de la numerele de ordine 2-8 de acţiunea formulată de primul reclamant, A. şi formarea a opt dosare distincte, respectiv: -pentru reclamantul A., pârât va fi Parlamentul României - Senatul şi Secretariatul General al Senatului; -pentru reclamantul B., pârât va fi Parlamentul României - Senatul şi Secretariatul General al Senatului; - pentru reclamantul C., pârât va fi Parlamentul României - Camera Deputaţilor şi Secretariatul General al Camerei Deputaţilor; -pentru reclamantul D., pârât va fi Parlamentul României - Camera Deputaţilor şi Secretariatul General al Camerei Deputaţilor; - pentru reclamantul E., pârât va fi Parlamentul României - Camera Deputaţilor şi Secretariatul General al Camerei Deputaţilor; -pentru reclamantul F., pârât va fi Parlamentul României - Senatul şi Secretariatul General al Senatului; - pentru reclamantul G. pârât va fi Parlamentul României - Camera Deputaţilor şi Secretariatul General al Camerei Deputaţilor; -pentru reclamantul H., pârât va fi Parlamentul României - Camera Deputaţilor şi Secretariatul General al Camerei Deputaţilor.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa nr. 1299/04.10.2021 pronunţată în dosar nr. x/2021, Tribunalul Mureş a admis excepţia necompetenţei materiale procesuale a Tribunalului Mureş, secţia civilă şi, în consecinţă a declinat în favoarea Curţii de Apel Târgu-Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal competenţa soluţionării acţiunii formulate de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Senatul României şi Secretariatul General al Senatului.

Pentru a pronunţa această soluţie, Tribunalul Mureş a reţinut că reclamantul A. a solicitat anularea Ordinului de încetare a plăţii indemnizaţiei pentru limita de vârstă emis de Camera Deputaţilor şi obligarea emitentului ordinului la repunerea în plată a indemnizaţiei pentru limita de vârstă începând cu data de 27.02.2021 la zi.

Apreciind că indemnizaţia pentru limită de vârstă reglementată de art. 49 din Legea nr. 96/2006 nu reprezintă un drept de asigurări sociale, având în vedere că ordinul de încetare a plăţii indemnizaţiei pentru limită de vârstă nu reprezintă decizie de pensie şi nu este emis de către casa de pensii, iar în privinţa competenţei pentru judecarea în primă instanţă a litigiului legiuitorul nu a stabilit competenţa în favoarea tribunalului, s-a apreciat că tribunalul nu este competent să soluţioneze prezenta pricină.

În aprecierea Tribunalului Mureş, competenţa în soluţionarea cauzei revine Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, potrivit art. 10 alin. (1) şi art. 3 din Legea nr. 554/2004, deoarece ordinul contestat de către reclamant (care are domiciliul în Judeţul Mureş) prin acţiune este un act administrativ, unilateral, cu caracter individual emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, astfel cum acesta este definit prin art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004

2.2. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Târgu Mureş la data de 11.11.2021. Anterior termenului de judecată din data de 16.12.2021, reclamantul A. a depus concluzii scrise, prin care a invocat excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, solicitând admiterea excepţiei, cu consecinţa declinării competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Mureş, secţia civilă.

Prin sentinţa nr. 132 din 16 decembrie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Tîrgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a fost admisă excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Tg-Mureş, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal.

A declinat competenţa materială de soluţionare a acţiunii formulate de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Parlamentul Romaniei - Senatul, şi Secretarul General Al Senatului, în favoarea Tribunalului Mureş, secţia civilă - complet specializat pentru litigii de muncă şi asigurări sociale.

S-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a fost înaintat dosarul cauzei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pentru soluţionarea conflictului.

În motivarea acestei soluţii, curtea de apel a reţinut, în esenţă, că cererea reclamantului nu se subsumează niciuneia dintre categoriile reglementate în Legea nr. 554/2004 şi nici prin alte legi speciale, pentru ca instanţa de contencios administrativ să fie competentă în a soluţiona acţiunea.

A constatat instanţa că cererea reclamantului are ca temei şi scop ocrotirea unui drept de asigurări sociale şi că întrucât natura indemnizaţiei pentru limită de vârstă de care a beneficiat reclamantul este cea a unui drept de asigurări sociale, verificarea legalităţii şi temeiniciei ordinului prin care s-a dispus încetarea plăţii acestei indemnizaţii nu poate intra decât în sfera de competenţă a instanţei de drept comun cu competenţă în soluţionarea litigiilor având ca obiect asigurările sociale.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 alin. (2) şi art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Instanţa a fost învestită cu o cerere prin care reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Parlamentul României - Senatul şi Secretarul General al Senatului a solicitat să se dispună anularea Ordinului de încetare la plată a indemnizaţiei pentru limită de vârstă; obligarea pârâtului la repunerea în plată a indemnizaţiei pentru limită de vârstă începând cu data de 27.02.2021 la zi şi obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Instanţele aflate în conflict şi-au declinat reciproc competenţa în funcţie de interpretarea dată naturii indemnizaţiei pentru limită de vârstă prevăzută de art. 49 din Legea nr. 96/2006.

Înalta Curte reţine că demersul judiciar ce formează obiectul prezentului litigiu vizează anularea Ordinului nr. 269/02.03.2021 emis de Secretarul General al Senatului, prin care reclamantului i s-a comunicat că la data de 27.02.2021 încetează plata indemnizaţiei pentru limită de vârstă ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 7/2021 pentru modificarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor.

Calitatea emitentului ordinului de încetarea la plată a indemnizaţiei pentru limită de vârstă nu este de natură a atrage de plano competenţa instanţei de contencios administrativ, întrucât o astfel de competenţă specială intervine doar în cazurile şi condiţiile expres prevăzute de legiuitor.

Totodată, se observă că norma specială reglementată de Legea nr. 96/2006 nu face trimitere la legea contenciosului administrativ.

Înalta Curte constată că litigiul de faţă este unul de asigurări sociale, întrucât reclamantul a supus controlului instanţei de judecată modalitatea în care emitentul ordinului a aplicat prevederile referitoare la stabilirea pensiilor din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor.

Caracterul de drept de asigurări sociale al indemnizaţiei pentru limită de vârstă rezultă şi din dispoziţiile art. 3 alin. (5) din Hotărârea Birourilor permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului nr. 1/2016 de aprobare a Normelor Metodologice privind acordarea indemnizaţiei pentru limită de vârstă prevăzute de Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor republicată care prevăd că: "Deputaţii şi senatorii care au valorificat perioadele de mandat la stabilirea pensiei de serviciu conform Legii nr. 7/2006 privind Statutul funcţionarului public parlamentar, republicată cu modificările şi completările ulterioare, nu pot valorifica aceleaşi perioade de mandat şi pentru a solicita indemnizaţia pentru limită de vârstă prevăzută de Legea nr. 96/2006 republicată".

Drept urmare, perioadele de mandat de parlamentar fie se valorificau la stabilirea pensiei de serviciu conform Legii nr. 7/2006, fie pentru stabilirea indemnizaţiei pentru limită de vârstă prevăzută de Legea nr. 96/2006.

Faptul că legiuitorul a recunoscut deputaţilor şi senatorilor posibilitatea de a valorifica perioadele de mandate fie la stabilirea pensiei de serviciu conform Legii nr. 7/2006, fie la stabilirea indemnizaţiei pentru limită de vârstă prevăzută de Legea nr. 96/2006 conduce la concluzia că indemnizaţia pentru limită de vârstă are caracterul unui drept de asigurări sociale.

Raportat la obiectul cauzei, respectiv drepturile de pensie ale reclamantului, şi în lipsa unor reglementări speciale, competenţa de soluţionare a cauzei este reglementată de dispoziţiile Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Astfel, având în vedere dispoziţiile art. 152 din Legea nr. 263/2010 potrivit cărora "jurisdicţia asigurărilor sociale se realizează prin tribunale şi curţi de apel" şi prevederile art. 95 din C. proc. civ., litigiul va fi soluţionat în primă instanţă de tribunal, în complet specializat de asigurări sociale.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate asupra conflictului de competenţă

Pentru considerentele expuse, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Mureş, secţia civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Parlamentul României - Camera Deputaţilor şi Secretariatul General al Camerei Deputaţilor şi Parlamentul României - Senatul şi Secretariatul General al Senatului în favoarea Tribunalului Mureş, secţia civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 ianuarie 2022.